Tribuna Sibiului, ianuarie 1971 (Anul 4, nr. 890-914)

1971-01-26 / nr. 909

y ■ ~M- ■ La Uzina „Emailul­ ­ roşu“ Mediaş * ____ _ MASURI hutam-TOARE ('TATI!N­ ASIGURAREA CONDIŢIILOR ÎNDEPLINIRII PLA­NULUI DE EXPORT Cucerind un binemeritat prestigiu pe piaţa internaţională, uzina „E- mailul roşu“ din Mediaş şi-a sporit şi în acest an planul de producţie destinat exportului. Creşterea valo­rică de 2,2 ori şi a planului fizic de 2,5 ori faţă de planul anului 1970 este semnificativă. De altfel, din totalul numărului de produse ce se vor realiza în acest an, 21,7 la sută vor fi mesagerele hărniciei colectivului medieşan peste grani­ţele ţării, în­ R. F. a Germaniei, Li­ban, Libia, Israel, Italia, Franţa, Ior­dania, Olanda, U.R.S.S., Australia, S.U.A. şi altele. Se vor exporta vase emailate, care deţin ponderea în totalul mărfurilor destinate livrări­lor externe, vehicule şi jucării pen­tru copii, cărucioare pentru copii etc. Pornind de la aceste considerente am întreprins la uzina medieşană .Emailul roşu“ o scurtă investigaţie pentru a cunoaşte preocupările co­mitetului de direcţie în scopul asi­gurării condiţiilor realizării planu­lui de export De la directorul uzi­nei, ing. Constantin Tatomir am a­­flat că, din punctul de vedere al planului de export, trimestrul I este acoperit cu contracte în proporţie de 101,8 la sută, iar întregul an în proporţie de 66 la sută. O situaţie bună, am putea spune, sub rezerva însă că va trebui să se urgenteze perfectarea contractelor pentru pla­nul întregului an, mai ales că exis­tă solicitări. Printre măsurile de ordin organiza­toric luate în scopul asigurării unei producţii superioare din punct de vedere calitativ amintim faptul că s-a trecut la organizarea producţiei pe linii de fabricaţii distincte în special la emailare şi totodată se urmăreşte o specializare a oamenilor care efectuează produse cu decor. Deoarece solicitările au început sâ.4tp­ic, mai mari It, sortimentele cu decoruri s-a pus problema spo­ririi productivităţii muncii la aceste operaţii, care se efectuau pînă de curînd manual. Rezolvarea a venit din partea emailatorului Iosif Leom­­bacher, a matriţerului Martin Siterli şi a maistrului sculer Gligor Mus­­tocea, care au conceput, proiectat şi executat două maşini pentru a­­plicat decor. Acum, în uzină se stu­diază îmbunătăţirea performanţelor acestora. Sigur că, în privinţa îmbunătăţirii calităţii produselor, măsurile luate şi cele ce se vor lua în continuare vor avea drept rezultat o sporire a eficienţei activităţii uzinei, o reflec­tare pozitivă în indicatorii finan­ciari. In curînd va începe un curs special de calificare cu cadrele din întreprindere cît şi din afară pen­tru pregătirea de emailatori. Cursul va dura 6 luni. In acelaşi timp, activitatea labo­ratorului este îndreptată spre îmbu­nătăţirea unor reţele de email. In (Continuare In pag. a Il-a) CORNELIU DAN Uzina „Independenţa“ Sibiu. Utilaje grele pentru marile turnătorii­­­Foto: HORST BUCHFELNER Chemate să analizeze modul cum au fost îndeplinite sarcinile de pro­ducţie ale anului trecent şi să dez­bată problemele privitoare la reali­zarea indicatorilor planificaţi pentru acest an în toate sectoarele de ac­tivitate, adunările generale ale co­operatorilor polarizează atenţia tu­turor oamenilor muncii din agricul­tură. VELT: Lucrările adunării generale a cooperatorilor s-au desfăşurat în­­tr-o atmosferă de înaltă responsabi­litate faţă de realizarea producţiei agricole. Deşi rezultatele obţinute în activitatea desfăşurată în 1970 nu au fost satisfăcătoare, adunarea generală a scos în evidenţă faptul că şi la Velţ există condiţii pentru ca în acest an sarcinile de produc­ţie să fie realizate. Participanţii la dezbateri, printre care Roman Vlai­­cu, Izdrailă Bajnai, inginerul Petru Frank, directorul S.M.A. Bazna Şi alţii, au reliefat hotărirea oameni­lor locului de a-şi intensifica efor­turile în 1971 pentru a obţine pro­ducţii cît mai bune în toate sectoa­rele de activitate. In încheierea lucrărilor, tovarăşul Vasile Bărbuleţ, secretar al Comi­tetului judeţean de partid, a sub­liniat importanţa aplicării noilor măsuri de organizare şi retribuire a muncii pentru sporirea producţiei agricole, punînd un accent deosebit pe necesitatea întăririi spiritului de­­dicciplor.î in. iînduî- -c-cop^sa-tmii len,­­Vorbitorul a indicat, consiliului de conducere, tuturor cooperatorilor să ia măsuri operative şi eficiente pentru îndeplinirea exemplară a sar­cinilor de producţie din acest an, mai ales în­ sectorul creşterii şi îm­­­grăşării tineretului taurin, precum­­şi pentru­­crearea bazei materiale a producţiei anului viitor. RĂVĂŞEL: Adunarea generală a dezbătut cu simţ de răspundere problemele referitoare la modul de realizare a producţiei în 1970 şi aspectele ridicate de îndeplinirea sarcinilor pe acest an. în încheie­rea lucrărilor adunării generale, to­varăşul Mihail Tiller, membru al Biroului Comitetului judeţean de partid, directorul Direcţiei agricole judeţene, a scos în evidenţă necesi­tatea participării tuturor cooperato­rilor şi mecanizatorilor la efectua­rea la timp a lucrărilor agricole, pentru realizarea unor producţii cît mai bune. APOLDU DE SUS: Dezbătînd sar­cinile de producţie pe anul în curs, adunarea generală a cooperatorilor din Apoldu de Sus a aprobat indi­catorii planificaţi. In vederea reali­zării producţiilor stabilite, aduna­rea generală a cerut consiliului de conducere să întreprindă cele mai eficiente măsuri. Răspunzând che­­­rpîrii I’ m­ii':»'. *««»»«O­peratorii din Roşia, adunarea gene­rală a cooperatorilor din Apoldu de Sus s-a angajat să dea impor­tante cantităţi de produse agroali­­mentare peste plan. MEDIAŞ: Adunarea generală a co­operatorilor a dezbătut cu simţ de răspundere problemele de producţie, subliniind necesitatea intensificării eforturilor pentru realizarea unor producţii cit mai ridicate. Participanţii la dezbateri, printre care cooperatorii Vasile Cioca, Ana Mărginean, Leontina Popa şi alţii, au scos în evidenţă realizările eco­nomice ale sectoarelor în care lu­crează, dar au arătat cu curaj şi unele lipsuri care au grevat asupra modului de îndeplinire­ a sarcinilor, de producţie în anul trecut. A fost scoasă în evidenţă necesitatea îm­bunătăţirii activităţii în sectorul creşterii animalelor şi în legumicul­tura, ramuri cu pondere însemnată în economia unităţii. Cooperatorii din Mediaş s-au angajat să-şi spo­rească aportul lor la formarea fon­dului de stat şi să obţină importante producţii agricole peste indicatorii planificaţi. ŞAROŞU PE TÎRNAVE: Şi aici a­­dunarea generală a cooperatorilor a hotărît adoptarea acordului global ca formă de retribuire a muncii. Totodată, a fost aprobat planul de măsuri menite să contribuie la rea­lizarea în bune condiţiuni a indica­torilor de plan pe acest an. GH. VALEANU P. BUD ! ÎN DEZBATEREA ADUNĂRILOR GENERALE ALE COOPERATORILOR producţiilor acestui an Realizarea AVRIGUL - O COMUNĂ ÎN PLINĂ URBA­NI­ZA­RE Venind c­e trenul si coborind în frumoasa ga­ră din vecinătatea par­cului, sau venind dinspre Sibiu cu maşina­, pe şo­seaua şerpuind peste prelungirea montană îm­pădurită, Hala Bradului, ce desparte Ţara Făgăra­şului de meleagurile is­torice ale Sibiului, Avri­­gul ţi se dezvăluie în două ipostaze: una — dominată de vîrfurile în­zăpezite ale munţilor, Străjuind parcă mişcarea longitudinală şî domoa­­lă a Oltului şi tutelînd autoritar dealurile „ar­deleneşti" din faţă... cea­laltă — conferind di­mensiune comunei în si­ne — încă de la podul care-i semnează Oltului paşaportul pentru Olte­nia — şi proiectînd pe un cer albastru statura unei cetăţi în aparenţă egală ca înălţime cu munţii... Am ales prima iposta­ză, aceea care aşează just Avrigul în cadrul natural. Am căutat însă mai ales dimensiunea in­terioară a Avrigului, cu frumoasele palate bru­­kenthaliene, construite aici nu dintr-un capriciu de feudal ultrarafinat, ci printr-o justă alegere. Clădirile preventoriului, a liceului, cu statura lor urbană, închid în semi­cerc intrarea în imensul dar nebănuitul parc na­tural, împrejmuit cu zid trainic, din beton şi că­rămidă. Oricum, Avrigul trebuie început din acest parc... Atunci, treptat, îl poţi descoperi în secven­ţe surprinzătoare. Fără îndoială, cea de-a doua treapta interioară a acestei vechi aşezări este dimensiunea lui Gheorghe Lazăr, înteme­ietorul şcolii moderne româneşti s-a născut în căsuţa aceea albastră construită cu faţa spre piscul dealului Cîndva, acum două sute de ani, geamurile acestei case oglindeau munţii, piscu­rile înzăpezite ale Car­­paţilor... Dar Avrigul nu este numai locul amintirilor­­ decupate orgolios din trecutul naţional — ci şi al prezentului, cu tot ce reprezintă epoca nouă, socialistă. O altă treaptă a comunei — nouă şi plină de realizări adau­gă personalităţii Avrigu­­lui pecetea caracteristi­că a contemporaneităţii. Şi, pentru că este ro­dul muncii acestui în­flăcărat prezent socialist, fără aura de legendă şi de mit care învăluie a­­cei „tempi passati” pen­tru că este vorba de munca noastră, de rea­lizările noastre, se cuvi­ne să Ie descriem sim­plu, fără efuziuni lirice — ca-ntr-un inventar de­­mudat de conţinutul a­­fectiv, dar trepidînd de freamătul viu al muncii deceniilor şapte şi acum opt ale celui de-al XX- lea veac. Plasat în inima civică a comunei, bustul cărtu­rarului a fost încadrat de moderna clădire a poştei şi de complexul comercial de tip urban. Statuia, lui Gheorghe La­zăr înconjurată de clă­diri şi acoperită de cu­pola albastră a cerului dobîndeşte o înaltă di­mensiune pe verticală — simbol al realizărilor u­­nei ere la care fiul aces­tui pămînt va fi visat atunci cînd a întemeiat la începutul veacului al XIX-lea şcoala de ingi­nerie românească... *„ Dar comuna Avrig, in accepţia teritorial-admi­­nistrativă a cuvântului nu este numai localita­tea de reşedinţă a con­siliului popular comunal. Ea cuprinde şi satele Bradu, Săcădate, Glîm­­boaca, Mîrşa — avînd o populaţie de 9 200 locui­tori. O parte dintre a­­ceşti oameni lucrează în agricultură, dar într-un procent destul de ridicat sunt angajaţi la cele două întreprinderi indus­triale de pe raza comu­nei: Fabrica de sticlă.. Avrig şi Uzina mecanică (Continuare în pag. a II-a) VIOREL CUCU BIBLOTECA„ASTRA"| SIBIU ORGAN All COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul IV nr. 909, I Marţi, 26 ianuarie 1971 ! 4 pagini 30 bani Noutăţi la „Timpuri noi“ Cooperaţia meşteşugărească sibiană se află în permanent dialog cu... dorinţele mărturisite ale sutelor şi miilor de clienţi. Pentru a veni în întîmpinarea solicitărilor, creatorii şi lucrătorii pregătesc mereu alte şi alte surprize. Notăm: • Pentru dezvoltarea unităţii de tricotaje din cadrul complexului meşteşugăresc (str. Garoafei 4), creatorii­ din cooperativă au pre­gătit 15 modele noi de pulovere şi jachete pentru copii, veste pentru bărbaţi şi eşarfe pentru femei. Modelele se află în studiu înaintat de omologare, şi noută­ţile vor fi curînd în comerţ. Acest sector al cooperativei va fi dotat cu încă 8 maşini de tri­cotat nr. 8 şi 10 de tip .Diamant, ceea ce va spori considerabil po­sibilităţile de a satisface cerin­ţele publicului larg. • Aceeaşi cooperativă, la sec­ţia sa de marochinărie a pregă­tit 4 modele noi de poşete de • La Cisnfidioara, cooperativa .Timpuri noi" a deschis un cen­tru de tricotaje — cu muncă ex­clusiv la domiciliu — deservită de 14 lucrătoare. • Au fost prezentate recent la UCECOM mai multe proto­tipuri de momeli pentru... peşti şi pescuit (peştişor, cărăbuşi, broscuţă, greier) din material plastic. Se pare că articolele se bucură şi de aprecierile unor clienţi de peste hotare. Cînd se caută... damă care - această oră giile tuturor a văzut,­­ cel puţin pînă la — au întrunit sufra­­celor care le-au Hora Unirii în piaţa G Martie Sibiu Cronică Prin decret al Consiliului de Stat tovarăşul Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri a fost nu­mit şi în funcţia de ministru al agri­culturii, industriei alimentare, silvi­culturii şi apelor. Tovarăşul Angelo Miculescu a fost numit în funcţia de ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, In­dustriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor. în acelaşi minister, tovară­şul Florin Ioan Iorgulescu a fost nu­mit în funcţia de preşedinte al Con­siliului Naţional al Apelor, iar tova­răşul Ion Moldovan în funcţia de şef al Departamentului Industriei Ali­mentare. Ministrul secretar de stat, preşedintele Consiliului Național al Apelor şi şeful Departamentului In­dustriei Alimentare sunt membri ai Consiliului de Miniştri. /-"■...........■■■■!■■■................■ !—V In pag. a 3-a Cincinalul unor mari si semnificative izbînzi IN DOMENIUL ENERGIEI ELECTRICE ­ ŞEDINŢA CONSILIULUI DE ST­At In ziua de 25 ianuarie a.c. a avut loc la Palatul Republicii şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de to­varăşul Ni­cola­e Ceauşescu, pre­şedintele Consiliului de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat, la şedinţă au participat ca in­vitaţi tovarăşul Iosif Banc, vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri, miniştri, conducători ai altor organe centrale de stat şi preşedinţi ai unor comisii permanente ale Marii Adu­nări Naţionale. Din împuternicirea­­ Consiliului de Miniştri, tovarăşul Corneliu Mănes­­cu, ministrul afacerilor externe, a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistența mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Po­lonă, semnat la București, la 12 no­iembrie 1970, precum și proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bul­garia, semnat la Sofia, la 19 noiem­brie 1970. Tovarăşul Mihai Dalea, preşedin­tele Comisiei pentru politică externă a Marii Adunări Nationale, a pre­zentat rapoartele comune ale comi­siilor pentru politică externă, pen­tru problemele de apărare și juri­dică ale Marii Adunări Nationale, care au dezbătut și au avizat favo­rabil aceste proiecte de decrete, primite spre examinare din partea Consiliului de Stat. A luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. „După cum este cunoscut — a spus preşedintele Consiliului de Stat — Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, semnat la 12 no­iembrie 1970, este rezultatul relaţii­lor bune dintre România şi Polonia, al faptului că între ţările noastre există vechi legături de prietenie şi colaborare care, în anii socialismu­lui, au cunoscut o dezvoltare puter­nică. Tratatul nu face decât să con­semneze această realitate, creînd ba­za juridică pentru dezvoltarea în continuare a relaţiilor de colaborare şi prietenie dintre România şi Polo­nia. De asemenea, Tratatul de priete­nie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria oglin­deşte relaţiile de bună vecinătate şi de colaborare îndelungată dintre ţă­rile noastre. Această colaborare şi prietenie s-a dovedit întotdeauna trainică; ea s-a manifestat în lupta comună pentru scuturarea jugului stăpînirii străine, pentru independen­ţă naţională şi socială, în anii con­strucţiei socialiste prietenia şi cola­borarea dintre România şi Bulgaria se dezvoltă pe o treaptă nouă şi pu­tem spune că relaţiile de astăzi sunt deosebit de cordiale şi amicale. Ele se bazează pe dorinţa comună de a contribui la cimentarea legăturilor dintre statele noastre şi dintre toate statele din Balcani, la transformarea acestei părţi a lumii într-o zonă a păcii şi colaborării. Ambele tratate, atît cel cu Polonia, cît şi cel cu Bulgaria, sînt rezultatul politicii consecvente a partidului şi guvernului României socialiste de dezvoltare a relaţiilor de colaborare şi cooperare cu toate statele socia­­liste; noi vedem în întărirea cola­borării şi cooperării multilaterale cu toate ţările socialiste baza trainică a asigurării progresului fiecărui stat socialist, a întăririi economice şi ri­dicării bunăstării fiecărui popor, a dezvoltării independente a fiecărei naţiuni socialiste şi, totodată, teme­lia consolidării necontenite a între­gului sistem socialist mondial. Ratificarea acestor tratate de către Consiliul de Stat aşează pe baze trainice, pentru încă o perioadă de 20 de ani, relaţiile dintre România, pe de o parte şi Polonia şi Bulgaria pe de altă parte, avem convingerea că aceasta contribuie la cauza asi­gurării securităţii în Europa, la dez­voltarea colaborării şi prieteniei in­tre toate statele lumii. Iată de ce propun Consiliului de Stat să aprobe în unanimitate şi să ratifice aceste tratate". Consiliul de Stat a adoptat în una­nimitate decretul privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, precum şi decretul privind ratificarea Tratatului de prie­tenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria. în continuare, Consiliul de Stat a adoptat, pe baza dezbaterii proiecte­lor respective, următoarele decrete: decretul privind autorizarea şi func­­­ţionarea în Republica Socialistă Ro­mânia a reprezentantelor firmelor comerciale şi organizaţiilor economi­ce străine; decretul privind înfiin­ţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, decretul pentru modificarea Decretu­lui nr. 210/1960 privind regimul mij­loacelor de plată străine, metalelor preţioase şi pietrelor preţioase, pre­cum şi decretul pentru modificarea Legii nr. 16/1968 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Băncii Române de Comerţ Exterior. Consi­liul de Stat a ratificat Acordul cu privire la salvarea astronauţilor, re­întoarcerea astronauţilor şi restitui­rea obiectelor lansate în spaţiul ex­­traatmosferic, precum şi Acordul co­mercial dintre Republica Socialistă România şi Republica Volta Supe­rioară. Toate decretele adoptate au fost în prealabil examinate şi avizate favorabil de comisiile permanente de specialitate ale Marii Adunări Naţio­nale. Consiliul de Stat a rezolvat apoi lucrări curente. Răspunsul guvernului român la Aide­ memoire­­ul guvernului finlandez După cum s-a anunţat, la sfîrşitul lunii noiembrie 1970, guvernul Fin­landei a dat publicităţii im Aide­­memoire care sugerează iniţierea u­­nor consultări cu privire la organi­zarea conferinţei de securitate cu Ministerul Afacerilor Externe al Finlandei, in vederea trecerii la schimburi de vederi în această ches­tiune în cadrul unor reuniuni multi­laterale la Helsinki. Documentul a fost adus la cunoş­tinţa guvernului român pe cale di­plomatică. La 31 decembrie 1970, guvernul Republicii Socialiste România a dat guvernului Finlandei răspunsul ver­bal de principiu la problemele pre­zentate in Aide-memoire-ul finlan­dez. La 25 ianuarie 1971, Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la București, a fost primit la Ministe­rul Afacerilor Externe și i s-a re­mis răspunsul scris al guvernului Republicii Socialiste România la Aide-memoire-ul guvernului Finlan­dei. După ce se subliniază că propu­nerile conţinute în documentul fin­landez au fost examinate cu atenţie de guvernul român, în răspuns se arată: „România desfăşoară o intensă ac­tivitate pentru îmbunătăţirea pe toate planurile a relaţiilor de bună vecinătate între toate statele conti­nentului european, pe baza princi­piilor unanim recunoscute ale suve­ranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului in treburile interne şi avantajului reciproc, a respectării dreptului fie­cărui popor de a-şi hotărî singur soarta, corespunzător intereselor şi aspiraţiilor sale vitale. In concepţia (Continuare în pas a IV-a) Hora Unirii şi a înfrăţirii Există, în bunul obicei al po­porului nostru, de a sărbători, cu cinstea cuvenită, marile eve­nimente istorice care au rămas întipărite, dincolo de fila de aur a istoriei, în inimile oamenilor, transmise astfel, cu tot clocotul participării, de la o generaţie la alta. Intre acestea, înfiorează cu­getul — ca în faţa evenimentelor decisive — amintirea măreţului act al Unirii din 1859 a Moldo­vei cu Ţara Românească, act po­litic de o covîrşitoare importan­ţă istorică, prin care s-au pus bazele statului român modern. An de an, acest eveniment prile­juieşte emoţionante retrăiri ale clipelor şi entuziasmului Unirii, ciştigînd, in anii noştri, sem­nificaţii proaspete, deosebite, iz­­vorite din sentimentul de mîn­­drie pentru măreţele realizări ale României socialiste. Sub semnul entuziasmului şi al bucuriei muncii comune, pline de roadele marilor realizări, populaţia sibiană a sărbătorit, du­minică, printr-o mare afluenţă, evenimentul Unirii. Acordurile solemne şi îmbărbătătoare ale ves­titei Hore au răsunat, în piaţa 6 Martie, ca un leit-motiv al solidarităţii conştiinţelor de as­tăzi cu trecutul glorios al po­porului nostru. Ora 17. In faţa unei largi adunări sunt evocate momente cu adinei semnificaţii ale măreţului act istoric, de la 24 ianuarie 1859. A urmat apoi un recital coral, cuprinzînd cintece patriotice, în­chinate partidului şi patriei, cin­­tece mobilizatoare tradiţionale, interpretate de corurile reunite, al Sindicatului învăţămînt, „Gh. Dima", al Liceului „Gh. Lazăr“, al Liceului pedagogic, al Liceului de muzică şi arte plastice şi grupul vocal al elevilor Şcolii de ofiţeri „Nicolae Bălcescu", în acompaniamentul fanfarei mili­tare (dirijori: Ilie Micu şi Sandu Iorga). Entuziasmul sărbătoririi s-a re­vărsat, ca o îmbelşugare a tră­irilor lăuntrice de optimism şi recunoştinţă, în masa bogată a participanţilor, în hore sponta­ne ale solidarităţii, viu colorate, în primăvărate­a dimineaţă de iarnă solară, prin costumaţii na­ţionale , româneşti, germane, maghiare. Simbolul actual al e­­moţionantei Hore s-a cristalizat în entuziasmul vieţii şi muncii in comun a românilor, germanilor, maghiarilor, făuritori comuni ai destinului României socialiste. Astfel incit, Hora Unirii a fost şi o adevărată horă a înfrăţirii. TITU POPESClfi

Next