Tribuna Sibiului, aprilie 1971 (Anul 4, nr. 965-990)

1971-04-20 / nr. 981

Disciplina conferă dimensiunea reală timpului productiv # „în căutarea timpului pierdut* • Ce pref au „plimbările* de la ora 11 ? • Un şef de secţie cu veleităfi de şef de... gară In condiţiile dezvoltării intr-un ritm fără precedent a economiei noastre socialiste, preocupările privind sporirea productivităţii muncii şi a calităţii producţiei fiind ridicate la rangul de pro­bleme de stat, eficienţa şi disci­plina muncii devin factori hotă­­rttori pentru folosirea raţională a forţei de muncă în cadrul fie­cărei întreprinderi. Munca — îndeosebi cînd în fa­ţa fiecărui colectiv stau sarcini deosebit de mobilizatoare — nu mai poate fi concepută fără a­­trit­iatu! său esenţial: disciplina. In fond, nici nu se poate vor­bi de o economie modernă, o in­dustrie In plin progres, fără o ... Vineri, 16 aprilie, ora 6,05. Sun­tem­ la poarta fabricii »Drapelul ro­şu­, unitatea a Il-a. Deși schimbul I şi-a început activitatea de 5 minute, din timp în timp, la intrare apar muncitoare grăbite, trecînd pe sub privirile nepăsătoare ale portarului. Timp de 20 de minute am numă­rat mai m­ult de 10 salariate sosite la lucru cu întirziere. — De obicei, întîrziaţii se numă­ră printre muncitoarele navetiste — ne relatează tovarăşa Ecaterina Do­­bre, şefa secţiei. Situaţia este cunos­cută şi la nivelul combinatului nos­tru şi s-a convenit ca timpul pier­dut prin întîrzieri să fie recuperat de către cei în cauză la sfîrşitul schimburilor. Măsura pare a fi, la prima vede­re, binevenită finind mai ales seama de faptul că navetiştii reprezintă un procent de peste 5 la sută în tota­disciplină riguroasă la fiecare loc de muncă, în fiecare atelier, sec­ţie şi întreprindere, care să cree­ze condiţii utilizării integrale a timpului de lucru, fiecare minut însemnind producţie şi beneficiu. Referindu-ne la situaţia existen­tă în judeţul nostru la finele pri­mului trimestru, rezultă că indi­cele de utilizare a fondului de timp maxim disponibil a fost rea­lizat doar în proporţie de 94,7 la sută. Concret, întreruperile de cite o zi reprezintă 168 374 ore­­om, învoirile şi concediile fără plată peste 77 500 ore-om, iar ab­senţele nemotivate se ridică la 85 000 ore-om. Pornind de la acest­­bilanţ î neg­tul personalului productiv al combi­natului şi că mijloacele de transport excelează adesea prin... nepunctua­­litate. Ne îndoim însă de eficacitatea ei atîta vreme cit în unitatea respecti­vă se resimte lipsa unei evidenţe mult mai riguroase a prezenţei şi în mod deosebit a întîrzierilor în fie­care sector de producţie. Cine poa­te spune dacă toate muncitoarele ca­re au întîrziat sunt intr-adevăr na­vetiste? Şi, mai ales, cine ţine evi­denţa minutelor de întirziere pentru a putea fi recuperate? La poartă a­­cest lucru nu se face (doar două nume au fost trecute pe o bucată de hîrtie, care e puţin probabil să treacă mai departe de biroul porta­rului). Am extins atunci investiga­ţiile la secţii cu speranţa că acolo vom găsi o evidenţă mai precisă. Am aflat cu acest prilej că „metodole­satisfăcător, raidul întreprins prin câteva întreprinderi a evidenţiat anumite aspecte necorespunzătoa­re care pun sub semnul întrebă­rii exigenţa şi spiritul de răspun­dere cu care organizaţiile de par­tid şi sindicale, comitetele de di­recţie ar trebui să urmărească modul de aplicare a reglementă­rilor în vigoare privind întărirea disciplinei. Ne-am îndreptat cu deosebire atenţia asupra uneia din cele mai elementare obligaţii a salariaţilor, consfinţită de Legea privind orga­nizarea şi disciplina muncii în u­­nităţile socialiste de stat, prezen­ţa la lucru şi respectarea integra­lă a programului întreprinderii. gra* constă în supravegherea locuri­lor de muncă de către ajutorii de maiştri care apoi transmit lista de întîrziaţi şi absenţi şefilor de ate­liere (etaje). Cum se achită ajutorii de maiştri de această datorie a fost lesne de constatat — unul singur a reuşit să găsească un caiet cu o astfel de evidenţă întocmit pentru luna... martie! De altfel, deşi cu o oră înainte constatasem suficiente cazuri de întîrzieri la program, ni­meni nu a reuşit să dea vreun nu­me, susţinîndu-se într-o perfectă u­­nanimitate prezenţa tuturor munci­toarelor la ora fixată prin program. Iată deci o dovadă a faptului că sistemul actual de evidență favori­zează „cocoloşirea* unor lipsuri ca­ (Gontinuare to pag a IlI-a) EMIL DAVID In ansamblul preocupărilor orga­nelor şi organizaţiilor de partid, un loc preponderent îl deţine îmbună­tăţirea continuă a stilului şi meto­delor de muncă, fundamentarea ho­­tăririlor şi măsurilor, perfecţionarea mijloacelor de înfăptuire a acestora. Constituind o practică bine cunos­cută a Comitetului municipal de par­tid Mediaş de a generaliza şi dezvol­ta mobilitatea de acţiune a organiza­ţiilor de partid, zilele trecute s-a or­ganizat o discuţie cu privire la ex­perienţa acumulată de către comite­tele de partid pe linia îmbunătăţirii formelor şi metodelor de muncă cu comisiile pe probleme. Avînd un ca­racter de lucru, schimbul de expe­rienţă a permis ca pe marginea in­formărilor prezentate de către res­ponsabilii comisiilor pe probleme să se confrunte idei, să iasă în eviden­ţă experienţa pozitivă acumulată, carenţele ce mai dăinuie şi mijloa­cele de înlăturare a acestora, consti­tuind în acelaşi timp un mijloc viu de lămurire a unor neclarităţi, de generalizare şi folosire a metodelor apreciate. „Cuprinzind pe toţi membrii comi­tetului de partid, precum şi un nu­măr însemnat de comunişti cu pre­gătire politică și profesională cores­punzătoare — arăta tovarășul loan Crișan, secretarul comitetului de partid de la „Vitrometan", — comi­siile pe probleme constituie un mij­loc important de antrenare efectivă a tuturor membrilor comitetului de partid la elaborarea hotărîrilor, la e­­fectuarea studiilor şi analizelor, la munca de îndrumare şi control. Mi se pare util să exemplific că la stu­diul privind seducerea « pierderii«» tehnologice, creşterea eficienţei în­treprinderii, au fost antrenaţi 64 co­munişti. In urma acestui studiu, mă­surile stabilite de către comitetul de partid, au permis întregului colectiv de muncă să-şi schimbe concepţia asupra calităţii. Azi produsele „Vi­trometanului", indiferent că sunt ex­portate sau nu, sunt de bună cali­tate". De­ altfel orientarea comitetului de partid de aici în alegerea tematicii de studiu ce se rndică comisiilor pe probleme este grăitoare. Aşa de exemplu, în numai şase luni s-au studiat probleme de o maximă im­portanţă ca: rezerve privind creşte­rea productivităţii muncii, de redu­cere a preţului de gost,­litar judicioa­sa folosire a forţei de muncă, pre­cum și altele, ceea ce a contribuit la sporirea angajamentului la export cu 5 milioane lei valută în actualul cincina. S-a apreciat, de asemenea, faptul că la analizele și studiile făcute de către comitetele de partid de la U­­zina mecanică gaz metan, Fabrica de geamuri, „8 Mai“, uzinele textile „Timnava“, „Automecanica“, acestea au antrenat in jurul comisiilor pe probleme, cu mult succes, colective de specialişti, membri şi nemembri de partid, experienţă care arăta că aceste organisme de lucru lărgite contribuie la ridicarea nivelului ac­­utăţii de partid, la aplicarea con­vent­ a Dinncipiului muncii şi con. ■ '.iHinimiHiiiminniniiiiiHnmHniiMt 9 ducerii colective, la creşterea răs­punderii pentru înfăptuirea hotărîri­lor partidului şi guvernului. Partici­panţii la consfătuire nu s-au decla­rat însă de acord, pe bună dreptate, că atît la „8 Mai“ cit şi la Uzina mecanică gaz metan şi „Automecani­ca“, există încă paralelisme între ac­tivitatea comisiei economice, a C.I.T., a comitetului de direcţie, ceea ce implicit duce la pulverizarea forţelor. Consultarea largă a masei de sala­riaţi pe marginea problemelor ce ur­mează a se urmări, prin intermediul comisiei economice, studierea modu­lui in care se ocupă comitetele de direcţie, cadrele tehnice, organizaţiile de partid şi de masă, spre a vedea dacă activitatea acestor factori de răspundere este adusă la acelaşi nu­mitor comun — traducerea în viaţă a hotărîrilor comitetului de partid —, iată esenţa activităţii comitetelor de partid în munca cu comisiile pe probleme. „In practica muncii noastre — re­lata­tov. Ioan Cincan, secretar al co­mitetului de partid şi responsabil al comisiei pentru problemele organiza­torice şi ale vieţii interne de partid de la Fabrica de geamuri, s-a înce­tăţenit metoda de a acţiona concret în a ajuta organizaţiile de bază pen­tru a întreprinde măsuri practice, în vederea soluţionării problemelor ce le stau în faţă. Aceasta nu înseamnă de loc că activitatea comisiei ar fi în afara prevederilor planului comi­s continuare în pag a iit­al E. SANDU BOTOC COMISIILE PE PROBLEME -organisme eficiente in munca de partid Grupul de maşini cu inele de la unitatea ,11 Iunie* a Combina­tului textil Cisnădie, au in pre­zent o productivitate sporită cu 15—20% faţă de trecut, în urma modernizării cu trenuri de lami­nat al căror braţ de presiune este prelins la uzina .Balanţa" Sibiu Foto: HORST BUCHFELNER j­ii«RiinifHinnHtnun»mnmninmHnnf § s • s E § 5 In perioada 15—30 aprilie in muni- ■ S cipiile şi oraşele judeţului vor avea ; ; loc întîlniri ale tinerilor cu mem- £ - bri ai Biroului Comitetului jude- * ; ţean Sibiu al P.C.R. E De asemenea, prin B.T.T. (Bi- B • roul de Turism pentru Tineret) se ■ • vor organiza săptămînal — sîm- £ E băta și duminica — excursii la | ! Doftana. Întîlniri * jj ' ■ I Recital de pian I 5 5 * l­a E Sala Filarmonicii de stat din Si- S * biu va găzdui, mîine, la ora 20, 3 * un recital de pian şi vioară, sus- î * tinuit de fraţii Justin şi Adelina ■ s Opreanu, componenţi ai orches- | : trei de cameră a Casei de cultu- E E ră a municipiului Sibiu. S In program: muzică de Beetho­ • S­ven, Bach, Haendel, Bartók, Ce- i şi vioară BIBLIOTECCA „ASTRA"? SIBIU PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VAT­­ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Expunere . In cadrul ciclului de expuneri £ I „Să cunoaştem adevărul", care se S I tiu la Casa de cultură a sindica- * telor din Mediaş, astăzi, la ora E 19, profesorul Cornel Cîlţea va­­ vorbi despre comete. Expunerea £ va fi însoţită de diapozitive. : 3 ANUL IV nr. 981 Marti 20 aprilie 1971 4 pagini 30 Bani 1 Plecarea la Sofia a delegaţiei P. C. R., care va participa la lucrările Congresului P. C. R. Luni la amiază a plecat la Sofia delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al CG. al P.C.R., care va participa la lu­crările celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Bulgăr. Din delegaţie fac parte tovarăşii Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.G. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean — C®nn­­stanţa al P.C.R., şi Nicolae Blejan, ambasadorul Republicii Socialiste Româ­nia în Republica Populară Bulgaria. La plecare, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent,­ secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Popescu, membru al Comitetului Execu­tiv, secretar al C.C. al P.C.R., Vasile Vlad şi Ion Cîrcel, şefi de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. Au fost de faţă Borislav Konstantinov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Populare Bulgaria în Bucureşti şi membri ai ambasadei . In aceeaşi zi, delegaţia a sosit la Sofia. La aeroport, au venit în întîmpi­­nare Pencio Kubadinski, membru al Biroului Politic al C.G. al P.G. Bulgar, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul construcţiilor şi arhitec­turii, Anghel Ţanev, membru supleant al Biroului Politic al G.C. al P.C.R., Mari Ivanov, membru al C.C. al P.C.R., ministrul construcţiilor de maşini, Constantin Atanasov, adjunct de şef de secţie la C.G.. al P.G.B., Spas Cos­­podov, ambasadorul R.P. Bulgaria la Bucureşti Au fost prezenţi Nicolae Blejan, ambasadorul României la Sofia, membri ai ambasadei şi ai agenţiei economice române. Luni după-amiază, delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de to­varăşul Gheorghe Pană, a depus o coroană de flori la Mausoleul lui Gheor­­ghi Dimitrov.­ ­Agerpres) „Partidului îi mulţumim" Duminică am avut încîntarea vizionării unui program, la cămi­nul cultural din comuna Nocrich închinat semicentenarului partidu­lui. Au participat aici, pe lingă comuna gazdă şi formaţii artisti­ce din localităţile Vurpăr şi Ro­şia. După expunerea prin care s-au relevat semnificaţiile apropiatului eveniment — prezentată de Ni­colae Jiga, directorul căminului cultural din Nocrich — au evo­luat pe scenă artiştii amatori ai localităţilor respective. Fanfara şi orchestra din Nocrich, echipa de dansuri populare din Vurpăr, grupurile vocale (român şi ger­man) din Roşia şi Nocrich, au în­­cîntat spectatorii cu alese cîntece şi jocuri populare. De mult suc­ces s-au bucurat şi solistele vo­cale Amalia Aron (Roşia) şi Sil­via Chirtop (Vurpăr), impresionant prin conţinutul dens evocator şi ţinuta sa artis­tică, montajul literar-muzical „Partidului îi mulţumim“, (pre­zentat de căminul cultural din Roşia) instruit şi condus de prof. Maria Moga merită mai mult de­cit un cuvînt de laudă. Apreciem, totodată, iniţiativa organelor locale de partid şi de stat din cele trei localităţi de a-şi uni potentele cultural-artisti­­ce in asemenea manifestări de amploare. T. S. Pe ogoarele judeţului II-WpS. Folosind timpul prielnic lucrului , în cîmp, ţăranii cooperatori, me­canizatorii şi ceilalţi lucrători din agricultura judeţului desfăşoară o intensă activitate pentru realizarea în mod exemplar a sarcinilor din actualul sezon. Paralel cu ritmul susţinut în care se lucrează, ingi­nerii agronomi şi ceilalţi lucrători de pe ogoare acordă o atenţie deo­sebită respectării tehnologiilor sta­bilite. • Organizarea exemplară a acti­vităţii şi folosirea mijloacelor me­canice la întreaga lor capacitate au făcut ca în unele unităţi coo­peratiste să se încheie practic în­sămînţările de primăvară. Astfel, la cooperativa agricolă din Vurpăr s-a terminat semănatul porumbului pentru boabe pe cele 70 ha plani­ficate. Dat fiind faptul că şi la celelalte culturi sarcinile stabilite au fost realizate, aici însămînţările de primăvară s-au încheiat Şi la cooperativa agricolă din Tălmaciu s-a „acoperit" întreaga suprafaţă prevăzută pentru porumb boabe — 30 hectare şi porumb pentru siloz — 17 hectare. Semănatul porumbu­lui s-a încheiat şi în cooperativele agricole din Ghijasa de Sus — 60 hectare şi Bazna — 70 hectare. • In ritm susţinut se desfăşoară lucrările agricole şi în fermele în­treprinderii agricole de stat din Dumbrăveni. Toate forţele sînt an­trenate la semănatul porumbului. Se lucrează cu 8 maşini, realizîn­­du-se o viteză zilnică de 70 ha. Pînă luni au fost însămînţate cu porumb pentru boabe 180 ha, iar cu porumb pentru siloz — 30 ha. Prin adaptarea unor dispozitive la maşinile de semănat, concomitent se administrează îngrăşămintele chimice şi se face erbicidarea. • Luni, la cooperativa agricolă din I,astea se lucra intens. In ho­tarul „Rondola“, mecanizatorii Ionel Păşcău şi Nicolae Cristea se­mănau porumb pentru boabe cu două maşini S.P.C.-G. Inginerul şef al unităţii, Gheorghe Dobrescu, ne relatează că a fost realizată o su­prafaţă de 54 hectare din sarcina planificată, de 145 hectare. La gră­dina de legume se continua planta­tul verzei de vară, în timp ce în sectorul viticol un mare număr de cooperatori executau sapa mare. • Tractoriştii din secţia de meca­nizare ce deserveşte cooperativa a­­gricolă din Şeica Mică depun efor­turi susţinute pentru executarea în bune condiţiuni a lucrărilor a­­gricole de sezon. Mecanizatorul Ioan Stiihler lucra la semănatul porumbului, această lucrare fiind executată pe o suprafaţă de 123 ha, iar tractoriştii Wilhelm Gierling, Mihai Kenz şi Petru Auner pregă­teau patul germinativ, asigurînd front de lucru semănătorilor. DIN SUMAR: • SPORT • Rubrica de informaţii AZI... AZI... pag. a II-a • Sărbătoare la Axente Sever • Să oprim (la timp) im­­purificarea aerului • însemnări pag. a III-a • ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ pag. a IV-a ­ Veşti din Agnita • In ultimele zile, în parcurile oraşului, frumos amenajate, edilii agniteni au schimbat băncile vechi şi uzate cu un număr spo­rit de bănci noi, de un format modern. Sperăm că publicul şi în special tinerii vor avea grijă să nu se degradeze. • Se lucrează intens, cu forţe numeroase, la asfaltarea şoselei care face legătura între străzile 23 August şi Aurel Vlaicu. Prin lărgire* || consolidarea ecolinion, viitorul traseu al autocamioanelor, tractoarelor şi al altor mijloace de transport, va beneficia de atri­butele modernului. Darea în fo­losinţă a acestui traseu va marca reducerea aglomeraţiei pe artera principală şi îmbunătăţirea condi­ţiilor de circulaţie pentru toate categoriile de autovehicule. • Aprovizionarea cu apă a ora­şului a fost soluţionată pentru moment prin săparea unor puţuri în lene» Hîntibadaîei în prezent se lucrează la realizarea automa­tizării staţiei de pompare şi la darea în exploatare a tuturor pu­ţurilor. Apă există suficientă, probabil că se consideră că e chiar prea multă, de nu se iau măsuri practice (de către cei care răspund) pentru repararea con­ductelor sparte în circa 3—4 locuri. De pildă, la încrucișarea străzilor Crișan cu Spitalului, din conductă... izvorăsc pîrîuri de apă ce se irosesc în van. MARIUS TERCHILA în actuati­tate, o emiREA NATURII Complexul natural, inimitabil depozit de valori materiale şi es­tetice, se cere protejat! — iată un cuvînt de ordine care mobilizea­ză energii, priceperi, conştiinţe. Anul internaţional al ocrotirii naturii, lucrările forului interna­ţional al ocrotirii naturii au insti­tuit preocupări semnificative pen­tru diversificarea lucrărilor me­nite să apere importante valori ale reliefului, florei şi faunei. A­­ceste îndemnuri au găsit ecou şi adeziune totală în rîndul specia­liştilor din ţara noastră, cu atît mai mult cu cit existau, în timp, preocupări şi realizări considera­bile în această direcţie (dacă ar fi să amintim doar cîteva nume de mare prestigiu Emil Racoviţă, Gr. Antipa, Iuliu Prodan, G. Vilsan ş. a.). Sporirea numărului rezervaţii­lor, crearea de rezervaţii întinse în Delta Dunării pentru ocrotirea faunei ornitologice şi a păstrării mediului natural, stabilirea unui plan de cercetare ştiinţifică a principalelor rezervaţii, editarea unei reviste de specialitate, apa­riţia de lucrări care scot în relief importanţa ocrotirii naturii, toate înfăţişează o nouă etapă a ocroti­rii naturii în România socialistă. Problema ocrotirii naturii se inclu­de şi în sfera educaţiei, şcolii reve­­nindu-i şi obligaţia de a forma o ge­neraţie care să înţeleagă cu min­tea şi cu sensibilitatea proprie vîrstelor tinere frumuseţea spa­ţiului nostru mioritic. In suita acţiunilor întreprinse în judeţul nostru în ultimii ani pentru ocrotirea naturii se înscrie şi iniţiativa Filialei Sibiu a So­cietăţii de Ştiinţe Biologice pen­tru a lărgi orizontul de informaţie biologică în rîndul elevilor cu a­­tît mai mult cu cit conservarea frumuseţilor naturale este o da­torie patriotică a generaţiei noas­tre. In acest scop au fost organiza­te în şcolile generale şi liceele municipiului concursuri „Cine ştie cîştigă“ cu tema „Ocrotirea natu­rii“ urmînd ca în aceste­ zile în sala clubului „Independenţa" să se desfăşoare faza finală a con­cursului în care se vor întîlni cei mai documentaţi şi pasionaţi elevi naturalişti pentru a dovedi apli­cabilitatea legilor biologice în via­ţa cotidiană. Preocuparea constantă a orga­nelor de partid şi de stat de a ri­dica ocrotirea naturii la rangul u­­nei probleme de stat cu un rol eficient în construirea socialismu­lui, a făcut posibil ca România să-şi cîştige locul cuvenit în miş­carea internaţională de ocrotire a naturii. In virtutea acestor idei, sumar enunţate, iubitorii naturii sunt chemaţi să păstreze şi să transmi­tă intacte monumentele naturii generaţiilor care vor veni după noi, aducînd astfel un elogiu pă­mântului românesc. Prof. CLARA DRACOMIR In această epocă frămîntată, cu atît de adinei prefaceri ale habi­tudinilor umane dintotdeauna, cu o atît de efervescentă creativitate în domeniul civilizaţiei tehnice, necesitatea realizării unui echili­bru judicios între peisajul domi­nat de industrie şi spaţiul încon­jurător, între aer, apă, pămint şi nevoile biologice ale omului — la urma urmei — constituie, la a­­ceastă oră, una din preocupările cele mai de seamă ale savanţilor, ale oficialităţilor, ale tuturor cetă­ţenilor.

Next