Unirea, decembrie 1968 (Anul 1, nr. 246-271)
1968-12-03 / nr. 247
PROLETARI DIN TOATE TARILE , UNITI-VA! ANUL I, NR. 247 MARTI 3 DECEMBRIE 1968 4 PAGINI 30 BANI Manifestări consacrate semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România LA MĂREA SĂRBĂTOARE DE LA ALBA IULIA Ești aici, la Alba Iulia, In această zi de 1 decembrie 1968. Privești mulțimea miilor de oameni sosiți din toate colțurile țării și totul ți se pare o cîntare. Mereu aproape de noi, de pretutindeni, se ridică cutezătoare și fierbinți cuvintele cîntecelor populare, se simte tot mai intens freamătul dansurilor de pe Mureș și Tîrnave, de pe valea Sebeșului ori Ampoiului. Entuziasmul celor prezenți răspunde firesc, organic, entuziasmului iscat atunci, în decembrie 1918. Simți cum te cuprinde, un sentiment adînc, de emoție și respect, de dreaptă cinstire adusă celor ce au fost înaintea ta, celor ce cu fapta și cugetul au contribuit la închegarea deplină a ființei noastre naționale, înțelegi atunci mult mai lesne, mai temeinic, mărturisirile celor prezenți. „Nu numai grafic — ne spunea poeta geoAna Blandiana — dar și în peisajul sufletului nostru colectiv, Alba Iulia este un prețios și de neînlocuit punct de sprijin, întreaga noastră istorie, dramatică, cum puține popoare o au, așa se reazemă în acest centru al emoției noastre. Aici au stăpînit dacii și au împărățit romanii, aici murit Horea, alături au gîndit latiniștii, a luptat Iancu și s-a născut Blaga. 1 Decembrie 1918, aici a localizat inima țării, a statului român unitar. Cine dintre noi poate să audă aceste sunete armonios alăturate, sugerind un nume de cetate și de femeie frumoasă in același timp, tară sa tresară și să-și aducă aminte de străbuni, de părinți“ ? Străbatem cu greu prin mulțimea oamenilor și in fața unei estrade, unde fanfara din Berghin intonează cîntece patriotice, un grup de tineri, de vîrstnici și de copii își stăvilește cu greu bucuria și în cercurile dansului, răspunde unei chemări irezistibile, firești, venită parcă din adinerite istoriei. O zărim printre participanți, cîntind cu multă însuflețire, și pe profesoara T. Peribiceanu. La sărbătoarea de astăzi, ne spunea vădit emoționată, particip cu tot sufletul și, ca artistă amatoare — activez de 25 de ani în corul casei de cultură — am un motiv în plus să fiu fericită, să mă bucur din toată inima. Sentimentul de respect față de poporul meu, față de realizările ce le obține sub conducerea înțeleaptă a Partidului Comunist Român, mă străduiesc să-l transmit de la catedră, și elevilor mei. Și, de bună seamă, credința mea este că sentimentele de mîndrie și recunoștință ce mă animă pe mine le vor încerca și elevii mei. Astăzi, cu prilejul sărbătoririi semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România, dorința mea este de fapt aceea de a transmite elevilor o urare fierbinte , să învețe, să învețe și iar să învețe, ca prin strădania lor, prin eforturile lor, să-și dovedească recunoștința față de partidul care ne călăuzește și ne îndrumă. De pretutindeni răzbate veselia, de pretutindeni răzbate bucuria și ea este a oamenilor care știu că trăiesc într-o țară liberă, bucuria este a oamenilor care știu că drumul nostru nu cunoaște opreliști, că el merge stăruitor către noi și noi împliniri, iată de ce fluierații din Livezile, ca și atîția și atîția artiști amatori din județ, au ținut să fie prezenți la această sărbătoare, au ținut ca prin cintec și joc să-și mărturisească încrederea și dragostea pentru zilele de azi, cu atît mai mult cu cit se împlinesc cincizeci de ani de la înfăptuirea statului unitar român, l-am întâlnit pe Ionel Gligor, pe Silviu Man și Ion Man, componenți ai formației de fluierași, și-mi spuneau cu vorbe simple, domoale, că numai dragostea pentru poporul din care fac parte și numai recunoștința și „marea mulțămită" pentru grija părintească a partidului i-au îndemnat să vină aici. Cu dragoste am alergat, îmi spuneau ei, să fim martori la această plăcută și însemnată zi. Dar să-i lăsăm să ne spună lucrul acesta cu cuvintele lor : „Foicica trei foi verzi / Sunt fluieraș din Livezi / Și-am alergat la serbare / Cu dragoste foarte mare". Rînd pe rînd, pe scena instalată în mijlocul cetății, se perindă formațiile artistice venite din toate zonele folclorice ale județului, iată-i pe dansatorii din Petrești, păstrători și continuatori ai unor frumoase tradiții , componenții formației de dansuri germane din Petrești s-au remarcat în dese rânduri prin măiestria interpretativă și prin atenta valorificare a folclorului man. Sommer Lisbeth este geruna din cele mai tinere componente ale formației de dansuri. Cu multă emoție ne-a mărturisit că este fericită de a fi putut participa la serbările închinate semicentenarului. De aici de la Alba Iulia ea va pleca cu impresii vii, puternice, de neuitat. Aceleași sentimente le-a încercat și Maria Bunea, componentă a formației de dansuri de la Căpîlna. Am așteptat Nicolae DRAGAN (Continuare în pag. a 2-a) înnoirile Sebeșului De la un an la altul orașul Sebeș capătă o nouă înfățișare. Prin grija Consiliului popular local in 10 luni din acest an au fost executate lucrări în valoare de 4,8 milioane lei, sumă care mai bine de jumătate s-a realizat acțiuni voluntare ale prin cetățenilor. S-au amenajat parcul„23 August", parcul „Arini", ștrandul „Tineretului", s-au pavat și pietruit noi străzi, au fost extinse plantațiile de flori din zonele verzi. De asemenea, în localitățile Petrești și Lancrăm, aparținătoare de oraș, s-a extins construcția trotuarelor și a zonelor veni. Noi obiective agricole date în folosință Pentru consolidarea economică a cooperativelor agricole din județul nostru au fost stabilite măsuri importante privind ridicarea unor noi obiective în sectorul zootehnic și cel gospodăresc. Prin munca desfășurată cu ajutorul creditelor primite din partea statului, s-a reușit ca majoritatea construcțiilor și instalațiilor planificate să fie date în folosință. La finele lunii noiembrie 59 de obiective au fost puse în circuitul economic, printre care amintim 5 grajduri pentru bovine, saivane, 5 magazii pentru 5 cereale și îngrășăminte chimice, numeroase instalații de alimentare cu apă a fermelor de animale, ateliere, remize, poduri bascule și altele. Oficiul P.T.T-R. £ îi*K0 Mup^. Ex.l. ȘCOALA LA RECOLTELOR BOGATE ...Inserarea a îmbrățișat așezarea ce-și răspîndește cu dărnicie casele pe zudul drept al Tîrnavei Mari. După o zi de muncă în sectorul zootehnic, în pepiniera de viță, sau în alte sectoare ale cooperativei, grupuri, grupuri de țărani cooperatori se îndreaptă spre sediul unității. In casa laborator, acolo unde se plămădesc traiectoriile recoltelor, oameni în vîrstă se așează în bănci, asemeni copiilor sau nepoților lor. Cu degetele obișnuite să stringă sapa sau lopata, ei mînuiesc acum creionul sau stiloul. „Profesorul" — specialistul unității — inginerul Nicolae Botnarenco — privește în sală: nu lipsește nici unul din cei 20 de cursanți înscriși la cercul de cultură a plantelor de cîmp, anul al doilea. Se anunță tema celei de a doua lecții: „Cultura griului"Expunerea are o puternică fundamentare științifică. Dar nici o clipă nu se depășește cadrul unității, adică totul este concretizat exemplificat prin prisma rezultaitelor la care toți cei prezenți in sală și-au adus contribuția. Arături, fertilizare sau recoltare, nu sunt noțiuni noi. Acum însă, ele au semnificațiile ce le conferă comparația, inginerul analizează rezultatele diferențiat, de la parcelă la parcelă. ...Minutele afectate expunerii au trecut pe nesimțite. Nimeni însă nu s-a ridicat din bănci, deși „clopoțelul“ a sunat. Rozalia Coman, cea mai bună cursantă, avea ceva de spus: „Socotesc că lecția de astăzi are o mare însemnătate pentru noi. Ea ne-a făcut să desprindem un lucru esențial: că rezultatele obținute în unitatea noastră puteau fi și mai bune dacă, pe alături, am fi aplicat cantități mai mari de îngrășăminte naturale. De asemenea, s-a desprins importanța folosirii ierbicidelor pentru combaterea buruienilor“. Maria Gorea, o altă cursantă, scoate în evidență alte aspecte : „S-a pierdut mult și pentru că uneori, mecanizatorii n-au reglat bine combinele de recoltat. Vina ne revine și nouă, celor care am fost „repartizați“ să lucrăm pe lingă combine". Cursanta Carolina Comșa a reținut că dintre toate soiurile, în condițiile comunei Crăciunel, deci pe malul Tîrnavei, cele mai bune rezultate productive se obțin la soiul Bezostaia. „Pentru aceasta , noi am însămnțat pe 90 la sută din suprafață numai acest soi, care a dat producții cu 700-800 kg mai mari decât celelalte soiuri", precizează inginerul Botnarenco. Așadar, lecția și-a atins scopul. O dovedește faptul că oamenii s-au apropiat de agrotehnică nu numai ca să învețe lucruri noi, ci și pentru că ele le sunt apropiate, că doresc să le aplice în practică. Mircea MUNTEANU ÎN PAG, a fila Conferința organizației orășenești de partid Cugir Ca niște veritabili alpiniști, electromontatorii înfruntă fără teamă înălțimile, făurind noi artere pentru pulsul energetic al țării. Sebeș. Secvențe urbanistice Foto : Ileana TEREK Constituirea Consiliului orășenesc Aiud al Frontului Unității Socialiste Duminică a avut loc la Aiud adunarea de constituire a Consiliului orășenesc al Frontului Unității Socialiste. Au participat reprezentanți desemnați de către organizațiile de partid, organizațiile de masă, obștești și profesionale, membri ai birourilor sau comitetelor executive ale acestora. La adunare a luat parte tovarășul Alexandru Mezei, membru al Biroului executiv al Consiliului județean al Frontului Unității Socialiste. Tovarășul Vasile Purdea, secretar al Comitetului orășenesc Aiud al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular al orașului, a vorbit cu acest prilej despre caracterul, rolul și sarcinile Frontului Unității Socialiste. Adunarea a hotărît în unanimitate constituirea Consiliului orășenesc Aiud al Frontului Unității Socialiste. Ca președinte al Consiliului a fost ales tovarășul Vasile Purdea. Consiliul orășenesc a aprobat apoi măsurile privind pregătirea și desfășurarea alegerilor de deputați în Marea Adunare Națională și in consiliile populare. Adunarea de constituire a Consiliului orășenesc Aiud al Frontului Unității Socialiste a adresat o telegramă C.C. al P. C. R., tovarășului Nicolae Ceaușescu. In comunele județului In comunele județului nostru au continuat să se desfășoare adunări de constituire a consiliilor comunale ale Frontului Unității Socialiste. Astfel, sîmbătă s-au constituit consiliile comunale ale acestui Front la Livezile: Ceru Băcăinți, Blandiana, Poiana Vadului, Mihalț, Valea Lungă, Lunca Mureșului, iar duminică la Cenade, Săliște, Almașul Mare, Arieșeni, Gârda de Sus, Poșaga, Sălciua, Săs Iciori, Șugag. Intr-o atmosferă entuziastă, la Daia Română, Berghin, Bistra, Cergău, Ciugud, Ciuruleasa, Doșitat, Ighiu, Ponor, Roșia de Secaș, Sîntimbru și Teiuș, s-au constituit consiliile comrcrale ale Frontului Unității Socialiste. La adunările de constituire ale acestor consilii, secretarii comitetelor comunale de partid au vorbit despre importanța creării Frontului Unității Socialiste și sarcinile ce-i revin, precum și despre acțiunile întreprinse pe baza recentelor hotărîri ale C.C. al P.C.R. După constituirea consiliilor comunale au fost alese birourile executive ale acestora, s-au prezentat și aprobat planurile de măsuri cu privire la alegerile de deputați în Marea Adunare Națională și consiliile populare. La lucrările adunărilor au luat parte membri ai Biroului executiv și ai Consiliului județean al Frontului Unității Socialiste. Plecarea delegației Partidului Comunist Mexican Luni dimineața a părăsit Capitala delegația Partidului Comunist Mexican formată din tovarășii Marta Borquez, membru al Prezidiului Comitetului Central al P.C. Mexican și Enrique Lemo, membru al C.C. al P.C. Mexican care la invitația C.C. al P.C.R. a făcut o vizită în țara noastră. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegația a fost salutată de tovarășii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.G. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R., de activiști de partid. (Agerpres) „Salina“ și-a îndeplinit planul anual . Cu o precizie de mecanism bine pus in punct, întreprinderea „Salina" din Ocna Mureș s-a situat în tot cursul acestui an printre unitățile cu cea mai bună ritmicitate din județ. Decadat, cu prilejul cronicilor economice au fost consemnate de fiecare dată importante depășiri de plan. Acum, cînd a mai rămas o lună pînă la finele anului colectivul acestei întreprinderi rotunjește și mai mult șirul succeselor și raportează că și-a îndeplinit integral sarcinile anuale de plan la producția globală, producția marfă și producția marfă vîndută și încasată. In cele 11 luni s-au produs peste plan 27.800 tone sare gemă și în soluție. La consemnarea unui asemenea eveniment deosebit de important trebuie să spunem că rezultatele obținute reflectă eficacitatea muncii politice desfășurate de organizațiile de partid, răspunderea și seriozitatea ce caracterizează acest colectiv. Sîntem bucuroși să constatăm că cele spuse de directorul întreprinderii,ing. Nicolae Belu, la începutul acestui an, s-au adeverit : „In mod deosebit eforturile și capacitatea tehnică a colectivului nostru sînt orientate spre creșterea productivității muncii, factor hotărîtor în realizarea îndeplinirii ritmice a sarcinilor de plan la toți indicatorii“. îndeplinirea planului de stat pe acest an cu o lună "ce devreme ne îngăduie să spunem" că la „Salina" se lucrează de pe acum din plin la nivelul producției anului viitor. Dacă ar fi să aducem laude ele sunt adresate întregului colectiv * Realizăm important la întreprinderile din Aiud O vizită pe care am făcut-o zilele acestea prin unitățile industriale, ale orașului Aiud, ne-a permis să facem niște constatări , deosebit de îmbucurătoare. Ele sînt cu atît mai semnificative cu cit rezultatele înregistrate pînă la această dată vin să confirmem că există posibilitatea ca planul anual la producția globală, producția marfă vîndută și încasată să fie realizat înainte de termen. 1 ■ De fapt, planul celor 11 luni a fost îndeplinit de Întreprinderea metalurgică la data de 24 noiembrie. După calculele la zi, la această întreprindere s-au produs peste pion circa 360 fane oțel electric, productivitatea muncii a crescut cu aproape un procent peste sarcina planificată, iar ca urmare a reducerii considerabile a prețului de cost, pe cele 10 luni au fost înregistrate economii suplimentare de circa 5.300.000 lei. Există aici o puternică dorință a întregului colectiv, pentru ca în anul acesta pianul să fie realizat cu cel puțin 10 zile înainte de termen. Pretutindeni se muncește cu pasiune, în toate sectoarele activitatea se desfășoară febril. La secția turnătorie, se execută ultimele bucăți de role din cel de-al doilea lot, care, peste cîteva zile, va fi destinat exportului. Aceeași activitate efervescentă am întîlnit-o și la întreprinderea de industrie locală „Mureșul", care deși o lungă perioadă de timp nu și-a îndeplinit planul la o serie de indicatori, a obținut 1 j succese demne de invidiat. Astfel, la 24 noiembrie planul la producția globală aferent primelor 11 luni era depășit cu peste 3 proicente, iar cel al producției marfă vîndută și încasată cu circa unu la sută. De remarcat că la produsul mobilă fină s-a înregistrat o economie de aproximativ 260.000 lei. Și lucrătorii de la Cooperativa „Record" Aiud, au înscris pe graficul lor rezultate însemnate. In luna noiembrie, lună care marchează împlinirea a 21 de ani de la înființarea cooperativei, collectivul de lucrători a reușit să realizeze sarcina anuală de plan la 1 doi din indicatorii de bază : producția marfă și deservirea populației. . „ N . ” Rezultate frumoase au obținut colectivele de munca de la inntreprinderea de prefabricate, secția C.F.R. L. 1 și I.G.C.L. Ele sunt : o dovadă că în întreprinderile din Aiud există o susținută preocupare pentru îndeplinirea planului pe 1968 înainte de termen, ca planul pe 1969 va fi realizat ritmic la toți indicatorii. V. ȚIRAU Un succes valoros al viticultorilor din Crăciunel Țăranii cooperatori din Crăciunelul de Jos, care lucrează în sectorul viticol, au obținut de pe cele 20 hectare de pepinieră viticolă, 1.500.000 butași, cu 300.000 peste cifra planificată. De menționat că jumătate din butași sunt de clasa I, din soiurile cele mai valoroase: Fetească, Riesling, Neuburger. Prin valorificarea butașilor din pepinieră, s-au obținut venituri de 3.000.000 lei, față de 1.800.000 cit era planificat.^ i j Am în fața mea un om între lme două vîrste, cu mîinile bătătorite de muncă, mîini puternice ce nu-și găsesc astîmpăr. Venit din mijlocul pădurilor, a adus cu el , ceva din verdele și semeția munților în care trăiește. Dezinvolt, sigur pe sine, poate totuși cu o ușoară urmă de sfiiciune în priviri, Ion Cristea, muncitor forestier la Intregalde, își găsește destul de ușor cuvintele. — Mi-am orînduit astfel viața sa pentru ca nimeni, vreodată, să nu aibă vreun motiv să spună că am trăit și muncit degeaba. In fiecare zi, înainte ca soarele să-și arunce discret razele printre crengile ce II acoperă pădurea, trec pe tot fiecare copac, ca pe la un tovarăș drag. 11 îi vorbesc ca unui copil, pentru că ,ii de atîția ani de cînd lucrez, ne-am împrietenit, le-am deprins toanele, I le simt pulsul, seva ce mocnește în Ici. Și cînd, rînd pe rîna, iau drumurile pământului îmi pare rău. i1 . Dar asta e viața, îmi place aici. Dispunem de a fi condiții minunate pentru a munci, și pentru a trăi bine și frumos, pentru ia ne forma și desăvîrși subtil aspectele, pentru ca astfel să toate fim folositori oamenilor. Eforturile noastre sînt încununate întotdeauna de strălucirea succesului, a izbînzii, a satisfacției că am mai adăugat încă ceva avuției naționale. Și dacă e așa, greșesc oare cînd afirm că sînt fericit ? îmi trebuie mai mult? ■* Pe Gheorghe Sinilie, ajutor de maistru la fabrica „Sebeșul“ din Sebeș, l-am găsit în timp purta o discuție aprinsă — în calicetate de membru al Comitetului de direcție — în biroul directorului, pentru a lămuri cîteva „treburi“ curente de producție. Maturitatea, profunzimea problemelor pe care le ridica îl impuneau. — Eram șapte copii. Tata cîștiga puțin și îi era greu să întrețină atîtea guri. Așa că, încă de la vîrstă fragedă, a trebuit să iau vineța la modul cel mai serios cu putință. Am terminat școala elementară, apoi profesionala, am lucrat mai îndîi la Cugir, iar din 1959, aici, unde mă găsesc și astăzi. N-am neglijat nici un moment producția, am căutat să descopăr toate tainele meseriei, să-mi perfecționez deprinderile și cunoștințele, tinzînd spre desăvîrșire, m-am străduit să nu-mi dezamăgesc cu nici un chip prietenii și tovarășii, colegii mei de muncă. De altfel numai cu ajutorul lor am reușit să termin și liceul seral. Acum intenționez să plec la o școală de maiștri. Aș vrea în specialitatea mecanică, „branșa'' în care sunt calificat. Privesc înainte cu optimism, pentru că altfel nu văd cum oamenii ar putea să-și împlinească idealurile, o doză de încredere, de reușită deplină trebuie să existe în fiecare. In orice caz mi-am văzut visul realizat, puțin pînă acum. Sunt ajutor Cel de maistru, deservesc o zonă de 50 de mașini și am „sub mina' o sută de oameni. Ce aș vrea? Poate un singur lucru. Copilul meu să ajungă să urce pe treptele la care eu, atunci, n-am avut curajul să mă gindesc. cum patru ani, cînd am terminat politehnica, am putut să rămîn la Cluj sau să mă duc în cine știe care parte a țării, dar am venit aici in Alba lulia, aici unde, «o nouă citadelă a industriei își începea existența. Am îndrăgit a- Augustin PRESECAN (Continuare in pag. a 2-a) Drumuri și destine