Unirea, ianuarie 1971 (Anul 4, nr. 890-914)

1971-01-26 / nr. 909

E COMITETULUI JUDEȚEAN ALBA AL PC.R. ȘI AI CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL IV. NR. 909 MARȚI, 26 IANUARIE 1971 4 PAGINI, 30 BANI e Creație a anilor noștri, Fa­brica de produse refractare din municipiul Alba Iulia se adau­gă, în chip firesc, tabloului în­floritor al industriei județului nostru. In fotografie, vedere ex­terioară a acestei impunătoare întreprinderi. ^ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂL­UN­­I Ședința Consiliului de Stat In ziua de 25 ianuarie a.c., a a­­vut loc la Palatul Republicii ședin­ța Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, președintele Consiliului de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat, la ședință au participat ca invitați tovarășul Iosif Banc, vice­președinte al Consiliului de Mi­niștri, miniștri, conducători ai al­tor organe centrale de stat și pre­ședinți ai unor comisii permanente­­ ale Marii Adunări Naționale. Din împuternicirea Consiliului de Miniștri, tovarășul Corneliu Mă­­nescu, ministrul afacerilor externe, a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Repu­blica Socialistă România și Repu­blica Populară Polonă, semnat la București, la 12 noiembrie 1970, precum și proiectul de decret pen­tru ratificarea Tratatului de prie­tenie, colaborare și asistență mu­tuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria, semnat la Sofia, la 19 noiembrie 1970. Tovarășul Mihai Dalea, președin­tele Comisiei pentru politică exter­nă a Marii Adunări Naționale, a prezentat rapoartele comune ale­­ comisiilor pentru politică externă, pentru problemele de apărare juridică ale Marii Adunări Națio­­i­nale, care au dezbătut și au avizat favorabil aceste proiecte de de­crete, primite spre examinare din partea Consiliului de Stat. A luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, președin­tele Consiliului de Stat . „După cum este cunoscut — a spus președintele Consiliului de Stat — Tratatul de prietenie, cola­borare și asistență mutuală Republica Socialistă România dintre Republica Populară Polonă, sem­­i­nat la 12 noiembrie 1970, este re­zultatul relațiilor bune dintre R­omânia și Polonia, al faptului că intre țările noastre există vechi legături de prietenie și colaborare care, în anii socialismului, au cu­noscut o dezvoltare puternică. Tra­tatul nu face decit să consemneze această realitate, creind baza juri­dică pentru dezvoltarea în continu­are a relațiilor de colaborare prietenie dintre România și Pale­st­­ia. De asemenea, Tratatul de priete­nie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă Româ­­nia și Republica Populară Bulgaria oglindește relațiile de bună veci­nătate și de colaborare îndelungată dintre țările noastre. Această co­laborare și prietenie s-a dovedit întotdeauna trainică , ea s-a ma­­nifestat in lupta comună pentru scuturarea jugului stăpînirii străi­ne, pentru independență națională și socială. In anii construcției so­cialiste prietenia și colaborarea dintre România și Bulgaria se dez­voltă pe o treaptă nouă și putem spune că relațiile de astăzi sînt deo­sebit de cordiale și amicale. Ele se bazează pe dorința comună de a contribui la cimentarea legături­lor dintre statele noastre și dintre toate statele din Balcani, la trans­formarea acestei părți a lumii în­­tr-o zonă a păcii și colaborării. Ambele tratate, atît cel cu Po­lonia, cit și cel cu Bulgaria, rezultatul politicii consecvente sunt partidului și guvernului României a soc­­liste de dezvoltare a relațiilor de colaborare și cooperare cu toa­te statele socialiste ; noi vedem în întărirea colaborării și cooperării multilaterale cu toate țările socia­liste baza trainică a asigurării pro­gresului fiecărui stat socialist, întăririi economice și ridicării­­ bu­­­năstării fiecărui popor, a dezvol­tării independente a fiecărei nați­uni socialiste și, totodată, temelia consolidării necontenite a întregu­lui sistem socialist mondial. Ratificarea acestor tratate de că­tre Cons­liul de Stat așează pe ba­ze trainice, pentru încă o perioadă de 20 de ani, relațiile dintre Româ­nia, pe de o parte și Polonia și Bulgaria pe de altă parte­ avem convingerea că aceasta contribuie la cauza asigurării securității în Europa, la dezvoltarea colaborării­­ prieteniei intre toate statele lu­mii. Iată de ce propun Consiliului de Stat să aprobe în unanimitate și să ratifice aceste Tratate". Consiliul de Stat a adoptat în u­­nanimitate decretul privind ratifi­carea Tratatului de prietenie, co­laborare și asistență mutuală din­tre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, pre­cum și decretul privind ratificarea Tratatului d­e prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Repu­blica Socialistă România și Repu­blica Populară Bulgaria. In continuare, Consiliul de Stat a adoptat, pe baza dezbaterii pro­zelor respective, următoarele de­crete : decretul privind autorizarea și funcționarea în Republica Socia­listă România a reprezentanțelor firmelor comerciale și organizați­ilor economice străine ; decretul privind înființarea, organizarea funcționarea Ministerului Agricul­ul­turii, Industriei Alimentare, Silvi­culturii și Apelor ; decretul pentru modificarea Decretului nr. 210/1960 privind regimul mijloacelor de pla­ta străine, metalelor prețioase și pietrelor prețioase, precum și de­cretul pentru modificarea Legii nr. 16/1968 privind inființarea, organi­zarea și funcționarea Băncii Româ­ne de Comerț Exterior. Consiliul de Stat a ratificat Acordul cu pri­vire la salvarea astronauților, re­întoarcerea astronauților și resti­tuirea obiectelor lansate în spațiul extraatmosferic, precum și Acor­dul comercial dintre Republica So­cialistă România și Republica Vol­ta Superioară. Toate decretele a­­doptate au fost în prealabil exami­nate și avizate favorabil de comisi­ile permanente de specialitate ale Marii Adunări Naționale. Consiliul de Stat a rezolvat apoi lucrări curente. răspunsuri Însuflețite la chemarea cooperatorilor din galda de jos JAG1ZZND MAI­EI MUICA, VOM CONTRIBUI LA CREȘTEREA AVERII OBȘTEȘTI“ Chemarea cooperatorilor din Galda de Jos către toate coo­perativele agricole de producție din județul Alba a stîrnit un viu interes în rîndul lucrătorilor de pe ogoarele județului nostru. Hotărîți să pună în valoare rezervele interne existente, să folo­sească mai bine timpul și forța de muncă, potențialul productiv al pămîntului și animalelor, fondurile de investiții, țăranii coo­peratori, întruniți în adunările generale de dare de seamă răs­pund cu entuziasm chemării, luîndu-și însuflețitoare angajamente in întrecere. C.A.P. LUNCA MUREȘULUI • Să realizeze și să depășească producția globală cu 188.000 lei ,­• Să realizeze o creștere a veniturilor bănești cu 14 900 lei Aceste depășiri se vor realiza pe calea obținerii unor produc­ții medii peste prevederile de plan după cum urmează : — creșterea producției de griu cu 100 kg la ha, la sfecla de zah rr cu 3000 kg și 1000 kg legume. In sectorul zootehnic, angajamentul prevede creșterea produc­ției de lapte cu 100 litri pe cap de vacă furajata și sporirea natalității la scroafe cu 20 la sută. Pe baza sporirii producțiilor medii planificate, C.A.P. Lunca Mureșului va livra la fondul central al statului următoarele cantități de produse, peste prevederile contractuale : • 15 tone griu • 190 tone sfeclă de zahăr • 40 tone legume • 200 hectolitri lapte C.A.P. CRICAU • Să realizeze peste prevederile planului de producție, 200 kg griu la ha, 100 kg porumb boabe ; • Suplimentarea contractelor încheiate cu statul cu 20 tone griu și 3 tone carne ; • Punerea în valoare a 120 ha teren arabil, 40 ha finețe și 20 ha pășune prin executarea unor lucrări de regularizare a văii Cricăului și a canalelor de scurgere pe o lungime de 3 km ; • Organizarea, pînă la 1 iulie 1971, a unei ferme zootehnice mixte de bovine-ovine ; • Printr-o îngrijire și furajare corespunzătoare a animale­lor, producția de lapte pe cap de vacă furajată va crește cu 100 litri peste producția anuală stabilită. C.A.P. BUCERDEA GRINOASA. • Prin zonarea judicioasă a culturilor și executarea unor lu­crări de îmbunătățiri funciare, producția medie planificată va crește cu 1000 kg cartofi la ha, 1000 kg sfeclă de zahăr și 200 kg fîn trifoi ; • Pentru evitarea revărsării văii „Dunărița" cit și a băltirii apelor pe terenurile cultivate, se vor efectua lucrări de drenaj și scoaterea de sub influența excesului de apă a 20 ha teren. IN SECTORUL ZOOTEHNIC : • Sporul zilnic în greutate a porcilor va crește de la 500 gr la 550 gr ; • Natalitatea la scroafe va ajunge la 14 purcei pe an ; • Producția de lapte de la fiecare vacă furajată va fi cu 100 litri mai mare decit cea planificată. In anul 1971 se vor suplimenta contractele încheiate cu statul cu următoarele cantități de produse­­­— 70 tone sfeclă de zahăr — 2000 litri lapte — 10 tone carne rmim comimui­m m­umnim con­siM­­­imimmmi In anul 1986, primul an al cincinalului încheiat de curînd și al cărui rodnic bilanț îl efec­tuăm în prezent, întreprinderea de prefabricate din beton Aiud intra în probe de rodaj. O nouă investiție începea să producă. Vîrsta productivă a acestei între­prinderi este cea a cincinalului precedent. In cinci ani, I.P.B. Aiud a parcurs cu exactitate dru­mul de la afirmare la consacra­re, indicatorii de producție, „o­­glinda statistică" a oricărei acti­vități economice reflectă compe­tența și răspunderea cu care în­tregul colectiv de muncă se gă­sește într-o permanentă compe­tiție cu el însuși, prin care să se pună de acord efortul comun cu rigorile planului, iar mai cu seamă posibilitățile și rezervele de care dispune, folosirea aces­tora în vederea realizării unei producții suplimentare. Cum este și firesc, procentele realizărilor sunt deasupra sarcinilor de plan , iar dinamismul lor concordă cu tinerețea colectivului și dotarea tehnică a liniilor de producție. Aceste două elemente — tinere­țea colectivului de muncă și am putea spune „tinerețea tehnică" a întreprinderii se situează la baza unei puternice mișcări pen­tru îmbunătățirea și perfecționa­rea procesului de producție. Nu există practic sector al acestei tinere unități care să nu cu­noască ameliorări tehnologice și organizatorice. Resursele de cre­ație și concepție ale colectivu­lui, gîndirea tehnică proprie sînt astfel valorificate cu mari cîști­­guri pentru producție, pentru ac­tivitatea economică de ansamblu. Directorul întreprinderii, tova­rășul ing. loan Peteu, ne-a înfă­țișat convingător, argumentat o­­portunitatea și valoarea fiecărei acțiuni. Am început de la punctul de plecare al oricărei producții — asigurarea materiei prime. Pro­iectul (un proiect tînăr, abia ma­terializat — n.a.) prevedea apro­vizionarea cu balast de la Gura Arieșului, 30 km distanță. Balas­tul, inferior calitativ, era trans­portat cu trenul. Intrucît ne aflam pe malul Mureșului nu ni s-a părut senzațională ideea de a prospecta albia acestui fiu. Am găsit aici balast superior în can­tități mari. In prezent unitatea se aprovizionează cu balast din albia Mureșului. Dar, direct prin amenajarea unei balastiere us­cate și a drumului de acces, lu­crare aproape încheiată, distanța de transport a materiei prime se reduce de la 6 km cît este acum la 1 km, iar capacitatea de transport va crește de 3 ori. Nici în domeniul aprovizionării cu ci­ment — cealaltă materie primă de bază a întreprinderii — lucru­rile nu au stat pe loc. Soluțiile din proiect nu au fost conside­rate tabu absolute. Prin dublarea gurilor de descărcare și înlocui­rea vechilor conducte, expedie­rea cimentului din vagoane către fabrica de betoane și silozuri se execută acum simultan, reducînd substanțial timpul de staționare a vagoanelor. In domeniul prelu­crării materialelor s-a renunțat la soluția din proiect pentru e­­vacuarea șlamului care nu s-a dovedit practică, fiind înlocuită cu o alta. Directorul întreprinderii, preo­cupat să nu scape vreun amă­nunt, ne-a expus în continuare cum au fost concepute și adop­tate soluții noi pentru citirea și dozarea automată a apei în pre­pararea betoanelor, proiectarea și realizarea în întreprindere a unui agregat pentru smulgerea traverselor de cale ferată din tipar și transportul lor la desitare. Primul aparat, cu program de ci­tire automată a umezelii din beton, realizat prin diverse ta­tonări timp de un an încheiat. D. ȘTEFAN (Continuare in pag. a IlI-a) , r­WWWVWW^VWtfWWWiW CINCINALUL 1966-1970 Cifre - imagini-semnificații PE ÎNALTELE coordonate SPIRITUALE ■­n pagina a ll-l - V’aV»i*c.»Vt,WaVgVy«*«’~»*»^­,«*«V.»VVVV^VWVW»*»V«V^V>VaV»V«WVW­«V I I­I I 1! I RĂSPUNSUL GUVERNULUI ROMÂN LA AIDE-MEMOIRE-UL GUVERNULUI FINLANDEZ După cum s-a anunțat, la sfârși­­tul lunii noiembrie 1970, guvernul Finlandei a dat publicității un Ai­de-memoire care sugerează iniție­rea unor consultări cu privire la organizarea conferinței de securi­tate cu Ministerul Afacerilor Ex­terne al Finlandei, în vederea tre­cerii la schimburi de vederi în a­­ceastă chestiune în cadrul unor re­uniuni multilaterale la Helsinki. Documentul a fost adus la cunoș­tința guvernului român pe cale di­plomatică. La 31 decembrie 1970, guvernul Republicii Socialiste România dat guvernului Finlandei răspunsul a verbal de principiu la problemele prezentate în Aide-memoire-ul fin­landez. La 25 ianuarie 1971, Kaarlo Veik­­ko Makela, ambasadorul Finlandei la București, a fost primit la Mi­nisterul Afacerilor Externe și i s-a remis răspunsul scris al guvernu­lui Republicii Socialiste România la Aide-memo­­re-ul guvernului Finlandei. După ce se subliniază că propu­nerile conținute în documentul fin­landez au fost examinate cu aten­ție de guvernul român, în răspuns se arată : „România desfășoară o intensă activitate pentru îmbunătățirea pe toate planurile a relațiilor de bu­nă vecinătate între toate continentului european, pe state pe baza principiilor unanim recunoscute a­­le suveranității și independenței na­ționale, egalității în drepturi, nea­mestecului în treburile interne și avantajului reciproc, a respectării dreptului fiecărui popor de a-și ho­tărî singur soarta, corespunzător intereselor și aspirațiilor sale vi­tale. In concepția guvernului R.S. România, securitatea europeană re­clamă un sistem de angajamente clare din partea tuturor statelor, precum și de măsuri concrete care să ofere fiecărui stat garanția de­plină că se află la adăpost de ori­ce primejdie de agresiune sau de orice alte acte de folosire a forței sau de amenințare cu forța și să asigure dezvoltarea lor pașnică în­tr-un climat de destindere, înțele­gere și colaborare. Pentru înfăptuirea acestui dezi­derat, după părerea guvernului ro­mân, în prezent este necesar să se treacă neintîrziat, fără nici un fel de condiții prealabile, la pregătirea practică și convocarea conferinței pentru securitate și colaborare în Europa. Consultările întreprinse de guvernul român Îndreptățesc a­­precierea că sunt întrunite condiți­ile pentru ca, paralel cu continua­rea contactelor bilaterale, să se a­­bordeze problemele concrete ale pregătirii conferinței intr-un­ cadru multilateral, prin organizarea de reuniuni pregătitoare cu participa­rea reprezentanților autorizați ai tuturor țărilor interesate". Arătînd că în pregătirea confe­rinței este necesar să se adopte o atitudine constructiva, receptivă față de toate propunerile de natu­ră să promoveze securitatea și co­operarea în Europa, în răspuns se spune : „Abordarea problemelor existen­te intr-un spirit realist va permite soluționarea lor treptată, în intere­sul tuturor popoarelor europene, pe calea realizării obiectivelor nobile ale instaurării păcii, securității și colaborării pe continent. Aceasta presupune participarea directă­­ și activă a tuturor statelor interesate, in condiții de deplină egalitate, la toate fazele pregătirii, organizării și desfășurării primei conferințe pentru securitate și cooperare în Europa, ca și ale celor ce vor ur­ma". Subliniind că România urmărește cu simpatie eforturile Finlandei pentru ameliorarea relațiilor între statele europene și însănătoșirea atmosferei politice pe continent și este gata să coopereze cu Finlanda în promovarea inițiativelor orien­tate spre înfăptuirea acestor sco­puri, în răspuns se precizează : „Guvernul Republicii Socialiste România se declară de acord cu propunerile guvernului finlandez privind efectuarea de consultări cu Ministerul Afacerilor Externe al Finlandei în vederea începerii dis­cuțiilor asupra organizării conferin­ței europene în cadrul unor reu­niuni multilaterale. In acest sens au fost date instrucțiuni corespun­zătoare ambasadorului R.S. Româ­nia la Helsinki". In încheiere se arată că, în spi­ritul politicii sale generale de pace și colaborare, guvernul Republicii Socialiste România va continua să militeze cu hotărîre, prin măsuri și acțiuni concrete, pentru instaura­rea și dezvoltarea unor raporturi de bună vecinătate și înțelegere pe plan european, pentru înfăptuirea destinderii, securității și colaboră­rii in Europa și în lume. CRONICA Prin decret al Consiliului de Stat tovarășul Iosif Banc, vicepreședin­te al Consiliului de Miniștri a fost numit și în funcția de ministru al Agriculturii, Industriei alimentare Silviculturii și Apelor. Tovarășul Angelo Miculescu fost numit in funcția de ministru a secretar de stat la Ministerul Agri­culturii, Industriei Alimentare, Sil­viculturii și Apelor. In același mi­nister, tovarășul Florin Ioan Ior­­gulescu a fost numit în funcția de președinte al Consiliului Național al Apelor, iar tovarășul Ion Moldo­van în funcția de șef al Departa­mentului Industriei Alimentare. Ministrul secretar de stat, președin­tele Consiliului Național al Apelor și șeful Departamentului Industriei Alimentare sunt membri ai Consi­liului de Miniștri. 8808088088888*33333333333333333333333333333333333333333333333333 DE CE SÎNT SUPRASOLICITATE SERVICIILE POLICLINI­CILOR ȘI CUM POT FI ELE DESCONGESTIONATE ? Am constatat in repetate rînduri, fiind oaspeții serviciilor policli­nicilor din județ, dar mai ales în urma scrisorilor primite ,la redacție, în care cetățeni de toa­te vîrstele își arătau nemulțumi­rea din pricina așteptării îndelun­gate în fața ușilor cabinetelor, o mare afluența de pacienți. Unii erau veniți de la distanțe mari pentru a prinde un bon și a putea fi astfel consultați în ziua respec­tivă. Nu de puține ori însă, din cauza supraaglomerării serviciilor, sau din alte motive, trebuiau să rămînă pentru a doua zi. Și de aici s-a născut acuta problemă a timpului pierdut, care, firesc, îl preocupă pe fiecare cetățean. Am încercat împreună cu cei, ca­re zi de zi se află la dispoziția cetățenilor, cu medicii, să găsim care sînt cauzele acestor stări de lucruri și să vedem ce se poate face pentru ca bolnavii să aștepte cît mai puțin și în același timp să beneficieze de o asistență medi­cală de calitate. Iată mai întîi ca­re sînt opiniile dr. Nicolae Mitea, directorul Policlinicii din Alba Iulia. — Pe lângă faptul că nu este spațiu suficient, lucru care se cunoaște și pentru care se depun mari eforturi, aș remarca că­ prin­cipala cauză a marii aglomerări ce se formează în policlinici și în speță la cea din Alba Iulia, este aceea a ocolirii circumscripțiilor de către cetățeni. Ce se întîmplă ? Deseori medicii de circumscripții se pierd în tot felul de hîrtii raporta , unii dau dovadă de como­li­ditate. Vin la ei pacienții, îi în­treabă ce-i doare și le fac bilet de trimitere la policlinică, în loc să-i consulte, să le stabilească diag­nosticul precis și să le prescrie tratamentul adecvat. Circumscrip­țiile rurale și chiar cele urbane au ajuns niște dispecerate. Mergînd lucrurile așa, nici cetățenii nu mai dau pe la ele, venind direct la policlinică. Cred că aici se poate face orice. Există apoi aici unele servicii unice în tot teritoriul a­­rondat spitalului sau chiar în ju­deț cum sînt : laboratorul de ana­lize și cel de determinare a al­­coolimiei, precum și serviciul de radiologie. Fiind singurele, toate cazurile trimițîndu-se aici, firesc să se nască o suprasolicitare a acestora. Cauzele enunțate pînă aici au fost semnalate, și de către alți medici cu care am stat de vorbă. Așa de pildă dr. Teodor Chiriacopol, medic specialist pediatru, de la Policlinica din Sebeș, ne-a relatat : — Suntem­ fără doar și poate a­­glomerați. Uneori suntem­ nevoiți să facem dublu chiar și triplu nu­mărul de consultații normale. De ce ? Pentru că unii medici de cir­cumscripții nu-și fac pe deplin datoria. Fac mai mult scriptolo­­gie. — Cetățenii din Cugir, ne-a spus dr. Ludovic Foriș, directorul policlinicii din localitate, pierd mult timp la consultații pentru că, atit serviciile de la circum-ANCHETA scripțiile urbane cît și cel de la uzină funcționează la policlinică. Apoi își pierd mult timp biologie, deoarece aici există la la­un singur specialist, care face ser­viciu și la spital. Remarca tovarășului dr. Foriș a fost întărită și de medicul spe­cialist pediatru Mirea .­­ Unele servicii ca neurologie, oftalmologie, O.R.L., gie, dermatologie sunt endocrinele­deservite de medici specialiști unici. Aceștia lucrează și la spital și la policli­nică. E și normal ca la policlini­că să întirzie două sau chiar trei ore, timp tn care bolnavii așteaptă. Cauza multor neplăceri și recla­mații care se nasc este și progra­marea bolnavilor la consultații. In­­tr-o zi de exemplu, fiind mai mulți cetățeni să zicem care vor să-și facă radioscopia sau expertiza ca­pacității de muncă, nu pot fi vă­zuți toți de către medic în tim­pul programului, atunci unii din ei sunt reprogramați pentru a doua zi dimineața Dar noii veniți vor să li se elibereze și lor prime­le bonuri. Și, așa se nasc discuții­le, certurile. Sau, un alt caz care se poate întîmplă După cum se știe, cetățenii se pot programa la consultații și prin telefon. Firesc aceștia din urmă vor putea fi con­­sultați numai după-masa, lucru ce nu convine multora. Și iar ne întoarcem la circumscripții. Dacă s-ar duce acolo mai întîi, și nu­mai unele cazuri deosebite să fie trimise la policlinică, nu am mai avea de a face cu o așa mare a­­glomerație. Dacă în fața ușilor cabinetelor se așteaptă mult, se pierde timp inutil, aceasta se datorește și lipsei de răspundere cu care se achită de obligațiile profesionale unele cadre medico-sanitare, defectuos în care acestea modului acorau asistență medicală, se comportă cu bolnavii. Așa, bunăoară, la servi­ciul de interne de la Policlinica din Cug­i, l-am găsit așteptînd de mai bine de două ore pe Nicolae Bozonescu, muncitor la U.M.C. Fu­sese­­ dus aici în urma unei cri­ze acute de stomac. In astfel de cazuri bolnavul trebuie consultat de urgență. Sau un alt caz și mai grav. La Policlinica din Cîmpeni vine în urmă cu cîteva zile un muncitor de la C.P.L. pe nume Ion Pipurcă, care se accidentase la o mină. Ajuns aici cu mina sîn­­gerîndă, i se spune să meargă înapoi la combinat, de unde să aducă cu el un proces-verbal în care să fie stipulate împrejurările în care s-a produs accidentul. Omul pierdea singe și celor de la poli­clinică le ardea de joacă. In ase­menea cazuri trebuia să i se a­­corde imediat ajutor, indi­ferent în ce împrejurări s-a accidentat bol­navul. Aceasta este însăși rațiunea medicinii. La toate acestea s-ar mai putea adăuga și consultațiile preferenția­ Gheorghe JURCA (Continuare în pag. a II-a) tf­ipeAi

Next