Unirea, ianuarie 1971 (Anul 4, nr. 890-914)
1971-01-26 / nr. 909
E COMITETULUI JUDEȚEAN ALBA AL PC.R. ȘI AI CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL IV. NR. 909 MARȚI, 26 IANUARIE 1971 4 PAGINI, 30 BANI e Creație a anilor noștri, Fabrica de produse refractare din municipiul Alba Iulia se adaugă, în chip firesc, tabloului înfloritor al industriei județului nostru. In fotografie, vedere exterioară a acestei impunătoare întreprinderi. ^ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂLUNI Ședința Consiliului de Stat In ziua de 25 ianuarie a.c., a avut loc la Palatul Republicii ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, președintele Consiliului de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat, la ședință au participat ca invitați tovarășul Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, miniștri, conducători ai altor organe centrale de stat și președinți ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naționale. Din împuternicirea Consiliului de Miniștri, tovarășul Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, semnat la București, la 12 noiembrie 1970, precum și proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria, semnat la Sofia, la 19 noiembrie 1970. Tovarășul Mihai Dalea, președintele Comisiei pentru politică externă a Marii Adunări Naționale, a prezentat rapoartele comune ale comisiilor pentru politică externă, pentru problemele de apărare juridică ale Marii Adunări Națioinale, care au dezbătut și au avizat favorabil aceste proiecte de decrete, primite spre examinare din partea Consiliului de Stat. A luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, președintele Consiliului de Stat . „După cum este cunoscut — a spus președintele Consiliului de Stat — Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală Republica Socialistă România dintre Republica Populară Polonă, seminat la 12 noiembrie 1970, este rezultatul relațiilor bune dintre România și Polonia, al faptului că intre țările noastre există vechi legături de prietenie și colaborare care, în anii socialismului, au cunoscut o dezvoltare puternică. Tratatul nu face decit să consemneze această realitate, creind baza juridică pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor de colaborare prietenie dintre România și Palestia. De asemenea, Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria oglindește relațiile de bună vecinătate și de colaborare îndelungată dintre țările noastre. Această colaborare și prietenie s-a dovedit întotdeauna trainică , ea s-a manifestat in lupta comună pentru scuturarea jugului stăpînirii străine, pentru independență națională și socială. In anii construcției socialiste prietenia și colaborarea dintre România și Bulgaria se dezvoltă pe o treaptă nouă și putem spune că relațiile de astăzi sînt deosebit de cordiale și amicale. Ele se bazează pe dorința comună de a contribui la cimentarea legăturilor dintre statele noastre și dintre toate statele din Balcani, la transformarea acestei părți a lumii într-o zonă a păcii și colaborării. Ambele tratate, atît cel cu Polonia, cit și cel cu Bulgaria, rezultatul politicii consecvente sunt partidului și guvernului României a socliste de dezvoltare a relațiilor de colaborare și cooperare cu toate statele socialiste ; noi vedem în întărirea colaborării și cooperării multilaterale cu toate țările socialiste baza trainică a asigurării progresului fiecărui stat socialist, întăririi economice și ridicării bunăstării fiecărui popor, a dezvoltării independente a fiecărei națiuni socialiste și, totodată, temelia consolidării necontenite a întregului sistem socialist mondial. Ratificarea acestor tratate de către Consliul de Stat așează pe baze trainice, pentru încă o perioadă de 20 de ani, relațiile dintre România, pe de o parte și Polonia și Bulgaria pe de altă parte avem convingerea că aceasta contribuie la cauza asigurării securității în Europa, la dezvoltarea colaborării prieteniei intre toate statele lumii. Iată de ce propun Consiliului de Stat să aprobe în unanimitate și să ratifice aceste Tratate". Consiliul de Stat a adoptat în unanimitate decretul privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, precum și decretul privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria. In continuare, Consiliul de Stat a adoptat, pe baza dezbaterii prozelor respective, următoarele decrete : decretul privind autorizarea și funcționarea în Republica Socialistă România a reprezentanțelor firmelor comerciale și organizațiilor economice străine ; decretul privind înființarea, organizarea funcționarea Ministerului Agricululturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor ; decretul pentru modificarea Decretului nr. 210/1960 privind regimul mijloacelor de plata străine, metalelor prețioase și pietrelor prețioase, precum și decretul pentru modificarea Legii nr. 16/1968 privind inființarea, organizarea și funcționarea Băncii Române de Comerț Exterior. Consiliul de Stat a ratificat Acordul cu privire la salvarea astronauților, reîntoarcerea astronauților și restituirea obiectelor lansate în spațiul extraatmosferic, precum și Acordul comercial dintre Republica Socialistă România și Republica Volta Superioară. Toate decretele adoptate au fost în prealabil examinate și avizate favorabil de comisiile permanente de specialitate ale Marii Adunări Naționale. Consiliul de Stat a rezolvat apoi lucrări curente. răspunsuri Însuflețite la chemarea cooperatorilor din galda de jos JAG1ZZND MAIEI MUICA, VOM CONTRIBUI LA CREȘTEREA AVERII OBȘTEȘTI“ Chemarea cooperatorilor din Galda de Jos către toate cooperativele agricole de producție din județul Alba a stîrnit un viu interes în rîndul lucrătorilor de pe ogoarele județului nostru. Hotărîți să pună în valoare rezervele interne existente, să folosească mai bine timpul și forța de muncă, potențialul productiv al pămîntului și animalelor, fondurile de investiții, țăranii cooperatori, întruniți în adunările generale de dare de seamă răspund cu entuziasm chemării, luîndu-și însuflețitoare angajamente in întrecere. C.A.P. LUNCA MUREȘULUI • Să realizeze și să depășească producția globală cu 188.000 lei ,• Să realizeze o creștere a veniturilor bănești cu 14 900 lei Aceste depășiri se vor realiza pe calea obținerii unor producții medii peste prevederile de plan după cum urmează : — creșterea producției de griu cu 100 kg la ha, la sfecla de zah rr cu 3000 kg și 1000 kg legume. In sectorul zootehnic, angajamentul prevede creșterea producției de lapte cu 100 litri pe cap de vacă furajata și sporirea natalității la scroafe cu 20 la sută. Pe baza sporirii producțiilor medii planificate, C.A.P. Lunca Mureșului va livra la fondul central al statului următoarele cantități de produse, peste prevederile contractuale : • 15 tone griu • 190 tone sfeclă de zahăr • 40 tone legume • 200 hectolitri lapte C.A.P. CRICAU • Să realizeze peste prevederile planului de producție, 200 kg griu la ha, 100 kg porumb boabe ; • Suplimentarea contractelor încheiate cu statul cu 20 tone griu și 3 tone carne ; • Punerea în valoare a 120 ha teren arabil, 40 ha finețe și 20 ha pășune prin executarea unor lucrări de regularizare a văii Cricăului și a canalelor de scurgere pe o lungime de 3 km ; • Organizarea, pînă la 1 iulie 1971, a unei ferme zootehnice mixte de bovine-ovine ; • Printr-o îngrijire și furajare corespunzătoare a animalelor, producția de lapte pe cap de vacă furajată va crește cu 100 litri peste producția anuală stabilită. C.A.P. BUCERDEA GRINOASA. • Prin zonarea judicioasă a culturilor și executarea unor lucrări de îmbunătățiri funciare, producția medie planificată va crește cu 1000 kg cartofi la ha, 1000 kg sfeclă de zahăr și 200 kg fîn trifoi ; • Pentru evitarea revărsării văii „Dunărița" cit și a băltirii apelor pe terenurile cultivate, se vor efectua lucrări de drenaj și scoaterea de sub influența excesului de apă a 20 ha teren. IN SECTORUL ZOOTEHNIC : • Sporul zilnic în greutate a porcilor va crește de la 500 gr la 550 gr ; • Natalitatea la scroafe va ajunge la 14 purcei pe an ; • Producția de lapte de la fiecare vacă furajată va fi cu 100 litri mai mare decit cea planificată. In anul 1971 se vor suplimenta contractele încheiate cu statul cu următoarele cantități de produse— 70 tone sfeclă de zahăr — 2000 litri lapte — 10 tone carne rmim comimuim mumnim consiMimimmmi In anul 1986, primul an al cincinalului încheiat de curînd și al cărui rodnic bilanț îl efectuăm în prezent, întreprinderea de prefabricate din beton Aiud intra în probe de rodaj. O nouă investiție începea să producă. Vîrsta productivă a acestei întreprinderi este cea a cincinalului precedent. In cinci ani, I.P.B. Aiud a parcurs cu exactitate drumul de la afirmare la consacrare, indicatorii de producție, „oglinda statistică" a oricărei activități economice reflectă competența și răspunderea cu care întregul colectiv de muncă se găsește într-o permanentă competiție cu el însuși, prin care să se pună de acord efortul comun cu rigorile planului, iar mai cu seamă posibilitățile și rezervele de care dispune, folosirea acestora în vederea realizării unei producții suplimentare. Cum este și firesc, procentele realizărilor sunt deasupra sarcinilor de plan , iar dinamismul lor concordă cu tinerețea colectivului și dotarea tehnică a liniilor de producție. Aceste două elemente — tinerețea colectivului de muncă și am putea spune „tinerețea tehnică" a întreprinderii se situează la baza unei puternice mișcări pentru îmbunătățirea și perfecționarea procesului de producție. Nu există practic sector al acestei tinere unități care să nu cunoască ameliorări tehnologice și organizatorice. Resursele de creație și concepție ale colectivului, gîndirea tehnică proprie sînt astfel valorificate cu mari cîștiguri pentru producție, pentru activitatea economică de ansamblu. Directorul întreprinderii, tovarășul ing. loan Peteu, ne-a înfățișat convingător, argumentat oportunitatea și valoarea fiecărei acțiuni. Am început de la punctul de plecare al oricărei producții — asigurarea materiei prime. Proiectul (un proiect tînăr, abia materializat — n.a.) prevedea aprovizionarea cu balast de la Gura Arieșului, 30 km distanță. Balastul, inferior calitativ, era transportat cu trenul. Intrucît ne aflam pe malul Mureșului nu ni s-a părut senzațională ideea de a prospecta albia acestui fiu. Am găsit aici balast superior în cantități mari. In prezent unitatea se aprovizionează cu balast din albia Mureșului. Dar, direct prin amenajarea unei balastiere uscate și a drumului de acces, lucrare aproape încheiată, distanța de transport a materiei prime se reduce de la 6 km cît este acum la 1 km, iar capacitatea de transport va crește de 3 ori. Nici în domeniul aprovizionării cu ciment — cealaltă materie primă de bază a întreprinderii — lucrurile nu au stat pe loc. Soluțiile din proiect nu au fost considerate tabu absolute. Prin dublarea gurilor de descărcare și înlocuirea vechilor conducte, expedierea cimentului din vagoane către fabrica de betoane și silozuri se execută acum simultan, reducînd substanțial timpul de staționare a vagoanelor. In domeniul prelucrării materialelor s-a renunțat la soluția din proiect pentru evacuarea șlamului care nu s-a dovedit practică, fiind înlocuită cu o alta. Directorul întreprinderii, preocupat să nu scape vreun amănunt, ne-a expus în continuare cum au fost concepute și adoptate soluții noi pentru citirea și dozarea automată a apei în prepararea betoanelor, proiectarea și realizarea în întreprindere a unui agregat pentru smulgerea traverselor de cale ferată din tipar și transportul lor la desitare. Primul aparat, cu program de citire automată a umezelii din beton, realizat prin diverse tatonări timp de un an încheiat. D. ȘTEFAN (Continuare in pag. a IlI-a) , rWWWVWW^VWtfWWWiW CINCINALUL 1966-1970 Cifre - imagini-semnificații PE ÎNALTELE coordonate SPIRITUALE ■n pagina a ll-l - V’aV»i*c.»Vt,WaVgVy«*«’~»*»^,«*«V.»VVVV^VWVW»*»V«V^V>VaV»V«WVW«V I II I 1! I RĂSPUNSUL GUVERNULUI ROMÂN LA AIDE-MEMOIRE-UL GUVERNULUI FINLANDEZ După cum s-a anunțat, la sfârșitul lunii noiembrie 1970, guvernul Finlandei a dat publicității un Aide-memoire care sugerează inițierea unor consultări cu privire la organizarea conferinței de securitate cu Ministerul Afacerilor Externe al Finlandei, în vederea trecerii la schimburi de vederi în această chestiune în cadrul unor reuniuni multilaterale la Helsinki. Documentul a fost adus la cunoștința guvernului român pe cale diplomatică. La 31 decembrie 1970, guvernul Republicii Socialiste România dat guvernului Finlandei răspunsul a verbal de principiu la problemele prezentate în Aide-memoire-ul finlandez. La 25 ianuarie 1971, Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la București, a fost primit la Ministerul Afacerilor Externe și i s-a remis răspunsul scris al guvernului Republicii Socialiste România la Aide-memore-ul guvernului Finlandei. După ce se subliniază că propunerile conținute în documentul finlandez au fost examinate cu atenție de guvernul român, în răspuns se arată : „România desfășoară o intensă activitate pentru îmbunătățirea pe toate planurile a relațiilor de bună vecinătate între toate continentului european, pe state pe baza principiilor unanim recunoscute ale suveranității și independenței naționale, egalității în drepturi, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproc, a respectării dreptului fiecărui popor de a-și hotărî singur soarta, corespunzător intereselor și aspirațiilor sale vitale. In concepția guvernului R.S. România, securitatea europeană reclamă un sistem de angajamente clare din partea tuturor statelor, precum și de măsuri concrete care să ofere fiecărui stat garanția deplină că se află la adăpost de orice primejdie de agresiune sau de orice alte acte de folosire a forței sau de amenințare cu forța și să asigure dezvoltarea lor pașnică într-un climat de destindere, înțelegere și colaborare. Pentru înfăptuirea acestui deziderat, după părerea guvernului român, în prezent este necesar să se treacă neintîrziat, fără nici un fel de condiții prealabile, la pregătirea practică și convocarea conferinței pentru securitate și colaborare în Europa. Consultările întreprinse de guvernul român Îndreptățesc aprecierea că sunt întrunite condițiile pentru ca, paralel cu continuarea contactelor bilaterale, să se abordeze problemele concrete ale pregătirii conferinței intr-un cadru multilateral, prin organizarea de reuniuni pregătitoare cu participarea reprezentanților autorizați ai tuturor țărilor interesate". Arătînd că în pregătirea conferinței este necesar să se adopte o atitudine constructiva, receptivă față de toate propunerile de natură să promoveze securitatea și cooperarea în Europa, în răspuns se spune : „Abordarea problemelor existente intr-un spirit realist va permite soluționarea lor treptată, în interesul tuturor popoarelor europene, pe calea realizării obiectivelor nobile ale instaurării păcii, securității și colaborării pe continent. Aceasta presupune participarea directă și activă a tuturor statelor interesate, in condiții de deplină egalitate, la toate fazele pregătirii, organizării și desfășurării primei conferințe pentru securitate și cooperare în Europa, ca și ale celor ce vor urma". Subliniind că România urmărește cu simpatie eforturile Finlandei pentru ameliorarea relațiilor între statele europene și însănătoșirea atmosferei politice pe continent și este gata să coopereze cu Finlanda în promovarea inițiativelor orientate spre înfăptuirea acestor scopuri, în răspuns se precizează : „Guvernul Republicii Socialiste România se declară de acord cu propunerile guvernului finlandez privind efectuarea de consultări cu Ministerul Afacerilor Externe al Finlandei în vederea începerii discuțiilor asupra organizării conferinței europene în cadrul unor reuniuni multilaterale. In acest sens au fost date instrucțiuni corespunzătoare ambasadorului R.S. România la Helsinki". In încheiere se arată că, în spiritul politicii sale generale de pace și colaborare, guvernul Republicii Socialiste România va continua să militeze cu hotărîre, prin măsuri și acțiuni concrete, pentru instaurarea și dezvoltarea unor raporturi de bună vecinătate și înțelegere pe plan european, pentru înfăptuirea destinderii, securității și colaborării in Europa și în lume. CRONICA Prin decret al Consiliului de Stat tovarășul Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri a fost numit și în funcția de ministru al Agriculturii, Industriei alimentare Silviculturii și Apelor. Tovarășul Angelo Miculescu fost numit in funcția de ministru a secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor. In același minister, tovarășul Florin Ioan Iorgulescu a fost numit în funcția de președinte al Consiliului Național al Apelor, iar tovarășul Ion Moldovan în funcția de șef al Departamentului Industriei Alimentare. Ministrul secretar de stat, președintele Consiliului Național al Apelor și șeful Departamentului Industriei Alimentare sunt membri ai Consiliului de Miniștri. 8808088088888*33333333333333333333333333333333333333333333333333 DE CE SÎNT SUPRASOLICITATE SERVICIILE POLICLINICILOR ȘI CUM POT FI ELE DESCONGESTIONATE ? Am constatat in repetate rînduri, fiind oaspeții serviciilor policlinicilor din județ, dar mai ales în urma scrisorilor primite ,la redacție, în care cetățeni de toate vîrstele își arătau nemulțumirea din pricina așteptării îndelungate în fața ușilor cabinetelor, o mare afluența de pacienți. Unii erau veniți de la distanțe mari pentru a prinde un bon și a putea fi astfel consultați în ziua respectivă. Nu de puține ori însă, din cauza supraaglomerării serviciilor, sau din alte motive, trebuiau să rămînă pentru a doua zi. Și de aici s-a născut acuta problemă a timpului pierdut, care, firesc, îl preocupă pe fiecare cetățean. Am încercat împreună cu cei, care zi de zi se află la dispoziția cetățenilor, cu medicii, să găsim care sînt cauzele acestor stări de lucruri și să vedem ce se poate face pentru ca bolnavii să aștepte cît mai puțin și în același timp să beneficieze de o asistență medicală de calitate. Iată mai întîi care sînt opiniile dr. Nicolae Mitea, directorul Policlinicii din Alba Iulia. — Pe lângă faptul că nu este spațiu suficient, lucru care se cunoaște și pentru care se depun mari eforturi, aș remarca că principala cauză a marii aglomerări ce se formează în policlinici și în speță la cea din Alba Iulia, este aceea a ocolirii circumscripțiilor de către cetățeni. Ce se întîmplă ? Deseori medicii de circumscripții se pierd în tot felul de hîrtii raporta , unii dau dovadă de comoliditate. Vin la ei pacienții, îi întreabă ce-i doare și le fac bilet de trimitere la policlinică, în loc să-i consulte, să le stabilească diagnosticul precis și să le prescrie tratamentul adecvat. Circumscripțiile rurale și chiar cele urbane au ajuns niște dispecerate. Mergînd lucrurile așa, nici cetățenii nu mai dau pe la ele, venind direct la policlinică. Cred că aici se poate face orice. Există apoi aici unele servicii unice în tot teritoriul arondat spitalului sau chiar în județ cum sînt : laboratorul de analize și cel de determinare a alcoolimiei, precum și serviciul de radiologie. Fiind singurele, toate cazurile trimițîndu-se aici, firesc să se nască o suprasolicitare a acestora. Cauzele enunțate pînă aici au fost semnalate, și de către alți medici cu care am stat de vorbă. Așa de pildă dr. Teodor Chiriacopol, medic specialist pediatru, de la Policlinica din Sebeș, ne-a relatat : — Suntem fără doar și poate aglomerați. Uneori suntem nevoiți să facem dublu chiar și triplu numărul de consultații normale. De ce ? Pentru că unii medici de circumscripții nu-și fac pe deplin datoria. Fac mai mult scriptologie. — Cetățenii din Cugir, ne-a spus dr. Ludovic Foriș, directorul policlinicii din localitate, pierd mult timp la consultații pentru că, atit serviciile de la circum-ANCHETA scripțiile urbane cît și cel de la uzină funcționează la policlinică. Apoi își pierd mult timp biologie, deoarece aici există la laun singur specialist, care face serviciu și la spital. Remarca tovarășului dr. Foriș a fost întărită și de medicul specialist pediatru Mirea . Unele servicii ca neurologie, oftalmologie, O.R.L., gie, dermatologie sunt endocrineledeservite de medici specialiști unici. Aceștia lucrează și la spital și la policlinică. E și normal ca la policlinică să întirzie două sau chiar trei ore, timp tn care bolnavii așteaptă. Cauza multor neplăceri și reclamații care se nasc este și programarea bolnavilor la consultații. Intr-o zi de exemplu, fiind mai mulți cetățeni să zicem care vor să-și facă radioscopia sau expertiza capacității de muncă, nu pot fi văzuți toți de către medic în timpul programului, atunci unii din ei sunt reprogramați pentru a doua zi dimineața Dar noii veniți vor să li se elibereze și lor primele bonuri. Și, așa se nasc discuțiile, certurile. Sau, un alt caz care se poate întîmplă După cum se știe, cetățenii se pot programa la consultații și prin telefon. Firesc aceștia din urmă vor putea fi consultați numai după-masa, lucru ce nu convine multora. Și iar ne întoarcem la circumscripții. Dacă s-ar duce acolo mai întîi, și numai unele cazuri deosebite să fie trimise la policlinică, nu am mai avea de a face cu o așa mare aglomerație. Dacă în fața ușilor cabinetelor se așteaptă mult, se pierde timp inutil, aceasta se datorește și lipsei de răspundere cu care se achită de obligațiile profesionale unele cadre medico-sanitare, defectuos în care acestea modului acorau asistență medicală, se comportă cu bolnavii. Așa, bunăoară, la serviciul de interne de la Policlinica din Cugi, l-am găsit așteptînd de mai bine de două ore pe Nicolae Bozonescu, muncitor la U.M.C. Fusese dus aici în urma unei crize acute de stomac. In astfel de cazuri bolnavul trebuie consultat de urgență. Sau un alt caz și mai grav. La Policlinica din Cîmpeni vine în urmă cu cîteva zile un muncitor de la C.P.L. pe nume Ion Pipurcă, care se accidentase la o mină. Ajuns aici cu mina sîngerîndă, i se spune să meargă înapoi la combinat, de unde să aducă cu el un proces-verbal în care să fie stipulate împrejurările în care s-a produs accidentul. Omul pierdea singe și celor de la policlinică le ardea de joacă. In asemenea cazuri trebuia să i se acorde imediat ajutor, indiferent în ce împrejurări s-a accidentat bolnavul. Aceasta este însăși rațiunea medicinii. La toate acestea s-ar mai putea adăuga și consultațiile preferenția Gheorghe JURCA (Continuare în pag. a II-a) tfipeAi