Unirea, aprilie 1971 (Anul 4, nr. 965-990)

1971-04-20 / nr. 981

A ANUL IV, NR. 981 MARTI, 20 APRILIE 1971 4 PAGINI, 30 BANI In activitatea organelor, a organizațiilor de partid și obștești PREOCUPĂRI DE SEAMĂ PENTRU REALIZAREA INDICATORILOR DE PLAN, A SARCINILOR ACTUALE ȘI DE PERSPECTIVĂ GEORGE HOMOȘTEAN prim-secretar al Comitetului județean Alba al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean Apropiata aniversare a semicentenarului creă­rii Partidului Comunist Român constituie pentru întregul nostru popor un bun prilej de a-și ma­nifesta încă o dată totala adeziune și profundul său atașament la politica sa științifică marxist­­leninistă promovată cu realism și con­secvență. Hotărîți să întîmpine acest me­morabil eveniment cu rezultate remarcabile In toate domeniile de activitate, pretutindeni cetățenii patriei noastre muncesc cu însuflețire și entuziasm pentru îndeplinirea riguroasă a sarcinilor de plan și angajamentelor luate în întrecere. Integrîndu-se organic in acest efort creator al întregii noastre națiuni, oamenii muncii din ju­dețul nostru români, maghiari, germani, ce trăiesc și muncesc înfrățiți pe aceste meleaguri, și-au co­nectat deopotrivă forțele, capacitatea și priceperea la acest uriaș efort colectiv cu profunde semnificații omagiale. In contextul acestei mature și respon­sabile angajări se individualizează, cu deosebită forță și putere de convingere, aportul organelor și organizațiilor de partid, al comuniștilor la im­pulsionarea și dinamizarea activității generale. Punctul de convergență spre care orientăm întreaga muncă politică și organizatorică este definit și determinat de creșterea volumului și complexității sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. și documentele de partid ulte­rioare care integrează într-o largă viziune de perspectivă toate elementele dezvoltării noas­tre economice, politice și sociale de viitor. Sarci­nile ce ne revin in această perioadă au fost sub­liniate in mod deosebit de către tovarășul Nicolae Ceaușescu, în Expunerea la ședința Comitetului E­­xecutiv al C.C. al P.C.R. și a Guvernului din no­iembrie 1970, unde s-a precizat că :Una din cele mai importante caracteristici ale viitorului cinci­nal (1971-1975 n.a.) este asigurarea in continuare a unui înalt ritm de creștere economică". Por­nind de la cunoașterea și însușirea a­cestor linii direcționale, Comitetul județean de partid s-a străduit să găsească forme specifice, modalități proprii de soluționare eficientă și ope­rativă a multiplelor probleme ce se ivesc în prac­tica muncii de fiecare zi. Cunoscînd, bunăoară, că față de anul trecut ju­dețului nostru îi revin sarcini mult sporite, atît in ceea ce privește creșterea volumului produc­ției industriale cît și în domeniul lucrărilor de investiții, am considerat că este absolută nevoie să ne adaptăm cu operativitate sarcinilor sporite ce ne revin fiecărui compartiment de activitate. Abordarea realității într-un spirit dinamic, viu, constructiv a amplificat deosebit de mult eficien­ța măsurilor luate de Comitetul județean de partid. Modul în care a fost rezolvate problema apro­vizionării ritmice a unităților productive cu ma­terii prime și materiale, oferă un bun exemplu de eficacitate- El confirma că atunci cind se acțio­nează cu pricepere și iu cunoștință de cauză și rezultatele sunt bune. Pentru evitarea golurilor in aprovizionare de la începutul fiecărui an, Comite­tul județean de partid a inițiat o amplă acțiune, la susținerea căreia au fost mobilizate și antrenate toate organele și organizațiile de partid, de sindicat și U.T.C., comitetele de direcție și consi­liile de administrație ale centralelor industriale, pentru asigurarea încă din trimestrul IV al anu­lui trecut a stocului curent admis de materii pri­me și materiale în fiecare unitate economică, în­drumarea permanentă și controlul îndeplinirii a­­cestui deziderat au condus la îmbunătățirea apro­vizionării tehnico-materiale, la menținerea unui ritm înalt de producție din prima zi a anului. Insistînd mai mult asupra unor aspecte ale ac­tivității productive, Comitetul județean de partid a avut în permanență o viziune de ansamblu asu­pra evoluției generale a stadiului de îndeplinire a sarcinilor de plan și angajamentelor luate în în­trecere. Faptul că membrii biroului Comitetului județean de partid au avut o legătură directă, nemijlocită, cu organele și organizațiile de partid, cu comitetele de direcție din întreprinderi, cu masa de oameni ai muncii din secții, ateliere și de pe șantierele de construcții, cu care au purtat un dialog viu și continuu, le-a dat posibilitatea să in­tervină cu promptitudine în rezolvarea promptă a multiplelor probleme ivite în sfera producției ma­teriale, acolo unde, de fapt, se decide înfăptuirea programului economic stabilit de partid. Măsurile amintite n-au fost singurele validate de practica muncii noastre politice și organiza­torice. Am continuat — într-un climat de exi­gență și răspundere sporită — analizele prelimi­nare, urmărind modul in care unitățile republi­cane și cele din economia locală își realizează principalii indicatori de plan. Deficiențele semna­late cu acest prilej au făcut obiectul unor măsuri imediate, înlăturînd astfel unele neajunsuri în aprovizionare, recuperarea restanțelor sortimen­tale și desfacerea producției. Intîlnirea tuturor factorilor de răspundere din economia județului la aceste analize creează posibilitatea unui schimb util de păreri în elucidarea proble­melor puse in dezbatere, oferind astfel multiple modalități de întrajutorare, și oferă elemente noi de extindere a cooperării și colaborării unităților economice din județul nostru. Un loc important în ansamblul muncii politice și organizatorice desfășurate de Comitetul jude­țean de partid, comitetele orășenești de partid, organizațiile de masă, sindicat și tineret l-a ocupat imprimarea unui caracter dinamic, viu, întrecerii socialiste pentru înfăptuirea angajamentelor luate in cinstea sărbătoririi unei jumătăți de veac de la crearea gloriosului nostru partid. In această acțiune o atenție deosebită s-a acor­dat dezvoltării democrației socialiste, diversificării formelor prin care masele largi de oameni ai muncii participă nemijlocit la conducerea vieții de stat și obștești. In afară de cadrul instituționa­­lizat al adunărilor generale ale salariaților, în multe unități economice din județul nostru, cum sunt Întreprinderea de prefabricate din beton A­­iud, întreprinderea minieră Baia de Arieș, Uzina metalurgică de metale neferoase Zlatna și alte­le, s-a încetățenit bunul obicei ca în toate ma­rile probleme ce angajează colectivul unității respective să se organizeze dezbateri largi, în (Continuare în pag. a H-a) IMillillllllllllllillilllM CONCURSUL CORAL „PATRIUM CARMEN“ 1)" Așteptat cu nerăbdare de ne­numărați telespectatori, iubitori ai muzicii, concursul coral in­­terjudețean „Patrium Carmen", în cadrul căruia au evoluat, du­minică, 18 aprilie a.c., forma­țiile corale ale județelor Alba și Dîmbovița, s-a bucurat de o bună primire. Trebuie sa subliniem, totoda­tă, că la acest concurs cele două județe au fost reprezenta­te de coruri de bună ținută, renumite, cu o bogată tradiție în viața muzicală corală și, da­că fa­­rii succesului au revenit numai „în parte" județului nostru, ei au fost pe deplin meritați. Păstrînd linia adevărului în cronica concursului „Patrium Carmen", ne oprim atenția, în primul rind, asupra corului de la Cas­a orășenească de cultură din Blaj, care s-a calificat cu 90 de puncte, alături de de cameră din Titu. Așa corul cum afirmam într-o cronică anteri­oară, corul din „orașul lumini­lor", orașul în care corifeii Șco­lii Ardelene s-au străduit în­tru cinstirea neamului și limbii, s-a dovedit de data a­ a­ceasta bine pregătit, a susținut cu mult simț piesele corale „Stindard de libertate“, „Cîn­­tec de leagăn" și „Pui de lei", punind in valoare toată pasiu­nea, măiestria și talentul inter­pretativ. Un alt cor care ne-a admirația, deși nu a reușit trezit să cîștige decit 93 de puncte în competiția cu Asociația corală brănișteană, este cel din Bistra, renumit datorită tradiției lui, specificului pieselor interpreta­te. Nu putem să nu vorbim cu cinstire despre membrii aces­tui cor, mulți cu ninsorile ani­lor la timple, decorați cu me­ritul cultural care, sub bagheta marelui dispărut Nicodim Ga­­nea și a decanului de virstă Iuliu Coroiu, elev al lui Iacob Mureșianu, au valorificat cu pioșenie și dragoste atît de mi­nunatele „Țarine", născute dată cu apele și codrii seculari­­ ai „Țării de piatră". I-am vă­zut pe scenă, în costumele lor mindre, cu panglici tricolore, fiecare din ei păstrînd in su­flet un cult al cintecului, pe care l-am pus in valoare sub bagheta dirijorului Nicolae Rîștei. Al treilea cor, care ne-a re­prezentat județul nostru in concursul „Patrium Carmen“, a fost cel din Cugir, condus de dirijorul Paul Vulcan. Privit la justa lui valoare, corul din Cu­gir, prin piesele corale „Partid, pavăza mea" și „Cătălina" a stîrnit admirație, și, cu toate că juriul nu i-a acordat decit 89 de puncte, în sufletul nostru el rămîne un cor bine pregătit, cu o mare capacitate a dozării fiorului liric, capabil oricînd să aducă în scenă noi piese cora­le pline de prospețime și far­mec. Trăind încă sub impresia frumoasă a concursului coral „Patrium Carmen" nu putem să nu felicităm pe toți cei care au pus in slujba artei măiestria lor, au încercat toată cu dăruire și pasiune căile lumii muzicii, dăruindu-ne acele mi­nunate nestemate ale melodi­ilor. Sperăm ca, în curînd, să mai auzim despre aceste coruri care, printr-o muncă perseve­rentă, ridicînd gradul pregătiri­lor, alegînd noi piese pentru repertorii, vor putea repurta succese de seamă în palmaresul muzicii corale. Augustin IUSTIN inna! iiuiiiiiiiiii nimi«miiiiimiimi­ii­ iiiitiiiiii­i­ iiii­ iiii­:iiii!!iii­ miiiii:iiimiiiniiiia .iiaiiuiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiimiiiiiimiiiiii . In ultimele 3 săptămini, expoziția volantă de fotografii „Tovarășul Nicolae in mijlocul oamenilor Ceaușescu muncii de pe meleagurile Albei“ a fost vizitată și apreciată de mii de oameni ai muncii din Zlatna, Abrud și Cîmpeni. Peste citeva zile, expoziția va fi deschisă în orașul Ocna Mureș.­­ Recent, la Biblioteca co­munală din Stremț, in cinstea gloriosului jubileu al Partidu­lui Comunist Român s-a des­fășurat concursul „Cine Știe, cîștigă" pe tem­a „50 de ani de luptă și muncă sub conduce­rea P.C.R., oglindiți in literatu­ră". Concursul a fost condus de tovarășii Popa Gavrilă, directo­rul căminului cultural, Mihai Rusu și Gheorghe Berța, pro­fesori la Școala generală din Stremț. 0 Ieri, 19 aprilie a.c., la Ră­­hău, în cinstea semicentenaru­lui Partidului Comunist Român, Casa orășenească de cultură din Sebeș a susținut montajul lite­rar întitulat „Slavă partidului" la care și-au dat concursul ar­tiștii amatori din formațiile din Sebeș. D In cadrul acțiunilor cultu­rale consacrate gloriosului ju­bileu al Partidului Român se desfășoară Comunist „Decada cărții românești". La librăria „Ion Slavici" din Alba Iulia, cu ocazia acestei acțiuni vor avea loc întilniri între reprezentanți ai editurilor, scriitori, poeți și cititorii alba Iulieni. O Ieri, la Casa municipală de cultură din Alba Iulia a a­­vut loc în cinstea semicentena­rului partidului, faza orășeneas­că a concursului de poezie în­titulat „Slavă partidului“, ur­mat de un concert de muzică ușoară. PLECAREA LA SOFIA A DELEGAȚIEI PARTIDU­LUI COMUNIST ROMÂN CARE VA PARTICIPA LA LUCRĂRILE CONGRESULUI PARTIDULUI COMUNIST BULGAR Luni la amiază a plecat la Sofia delegația Partidului Comunist Român, condusă de tovarășul Gheorghe Pană, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. P.C.R., care va participa la lu­a­­crările celui de-al X-lea Congres a­­ Partidului Comunist Bulgar. Din delegație fac parte tovarășii Vasile Vîlcu, membru al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului ju­dețean Constanța al P.C.R., Nicolae Brejan, ambasadorul Re­și­publicii Socialiste România în Re­publica Populară Bulgaria. La plecare, pe aeroportul Oto­­peni, delegația a fost salutată de tovarășii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Vasile Vlad și Ion Cîrcei, șefi de secție la C.C. al P.C.R., de activiști de partid. Au fost de față Borislav Kon­stantinov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Populare Bulgaria, la București și membri ai ambasadei­ . In aceeași zi, delegația a sosit la Sofia. La aeroport, au venit în intîmpinare Pencio Kubacinski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Ministrul construcțiilor și arhitecturii, An­gh­ei Țanev, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C.B., Mari Ivanov, membru al C.C. al P.C.B., ministrul construcțiilor de mașini, Constantin Atanasov, junct de șef de secție la C.C. ad­al P.C.B., Spas Gospodov, ambasado­rul R.P. Bulgaria la București. Au fost prezenți Nicolae Brejan, ambasadorul României la Sofia, membri ai ambasadei și ai agenți­ei economice române. Luni după-amiază, delegația Partidului Comunist Român, con­dusă de tovarășul Gheorghe Pană, a depus o coroană de flori la Mausoleul lui Gheorghi Dimitrov. (Agerpres) M M­ILATM'DISTINSU CU DIPLOM­A DJ­­­ l­U EVIDENȚIATĂ IN ÎNTRECEREA PE RAMURĂ Ieri a avut loc la Zlatna festivi­tatea înminării Diplomei de evi­dențiată in Întrecerea desfășurată anul trecut, pe ramură, Uzinei me­talurgice de metale neferoase din localitate. Au participat tovarășii Gheorghe Costea, secretar al Comi­tetului județean Alba al P.C.R., Ioan Laslău, membru al Consiliu­lui Central al U.G.S.R., președin­tele Consiliului județean al sindi­catelor, loan Iștoc, vicepreședinte al Comitetului Uniunii sindicatelor din întreprinderile metalurgice și constructoare de mașini, Ioan Du­­mitrescu, director în Ministerul Metalurgiei, reprezentanți ai Cen­tralei industriale a metalelor nefe­roase Baia Mare, ai organizațiilor locale de partid și de masă, nu­meroși muncitori, ingineri și teh­nicieni din uzină. Referindu-se la activitatea des­fășurată anul trecut de către în­tregul colectiv, sub conducerea or­ganizațiilor de partid, tovarășul Emil Mohai, directorul uzinei, a subliniat sprijinul substanțial a­­cordat de stat introducerii noului și modernizării procesului de pro­ducție in uzină, cit și entuziasmul cu care au muncit comuniștii, toți lucrătorii. Ei au reușit să-și deplinească sarcinile de plan în­pe cincinalul încheiat, încă în cursul lunii septembrie 1970, iar cele anuale la 29 noiembrie. succese au constituit pentru aceste co­lectiv un puternic imbold în obți­nerea de noi și însemnate înfăp­tuiri în acest prim an al cincina­lului, anul semicentenarului Parti­dului Comunist Român. Prin va­lorificarea rezervelor interne, mai buna organizare a producției și a muncii, și hărnicia de care a dat dovadă, vrednicul colectiv al uzi­nei, care a cucerit pentru a patra oară titlul și diploma de evidențiat pe ramură, și-a îndeplinit integral angajamentele asumate în întîmpi­­narea semicentenar­ului gloriosului nostru partid. Astfel, planul pro­ducției globale pe primul trimes­tru din acest an a fost depășit cu aproape 4 milioane lei, iar cel al producției marfă vîndută și înca­sată cu peste 5 milioane lei. S-a remarcat, și cu acest prilej, fap­tul că depășirile s-au obținut nu­mai pe seama productivității mun­cii, care a crescut cu 8.2 la sută peste prevederi, ceea ce a dus, im­plicit, și la obținerea a 4 305 000 lei beneficii suplimentare. După ce tovarășul Ioan Iștoc a înmînat Diploma colectivului U.M.M.N. Zlatna, au luat cuvintul numeroși lucrători din uzină: To­varășii Victor Filimon, șeful sec­ției chimice, Petru Cornea, șeful secției metalurgice, Simion Pătruț, muncitor la instalația de sulfați, Ioan Muntean­u, maistru în secția metalurgică s-au angajat, în nu­mele colectivelor, să muncească cu dăruire și abnegație pentru obți­nerea de realizări tot mai însem­nate în cinstea semicentenarului P.C.R., pentru a se menține prin­tre fruntașii întrecerii entuziaste ce se desfășoară în județ și în în­treaga țară. In încheierea festivității, tovară­­șul Gheorghe Costea a felicitat, in numele biroului Comitetului jude­­țean de partid, organizațiile locale de partid și de masă, comuniștii­, toți lucrătorii uzinei, dîndu-le prețioase indicații pentru activita­tea viitoare. Cei prezenți la festivitate adoptat textul unei telegrame dresate Comitetului Central Partidului Comunist Român, Iova­al rășului NICOLAE CEAUȘESCU, au a­ A In pagina a lll-a: SPORT % £ 1 PROGRAMUL Universității serale de marxism leninism MARȚI, 20 APRILIE 1971. Secția economie, anul II, Alba lulia : consultație, la orele 17, în sala Comitetului mu­nicipal al P.C.R. Alba lulia. Secția filozofie, anii II și III, Alb lulia : consultație, la orele 17, in sala Comitetu­lui municipal de partid Al­ba lulia. JOI, 22 APRILIE 1971. Secția filozofie, anul I, Alba lulia : expunere la orele 17, în sala Tribunalului jude­țean. Secția istorie, anul II, Alba lulia : consultație la 17, în sala de consiliu orele a Complexului muzeistic din localitate. MARȚI, 27 APRILIE 1971. Secția economie, anii I și II — Cugir : consultație, la o­­rele 17, în sala de ședințe a U.M.C. Pentru însâmînțarea la timp a porumbului se impune: FOLOSIM JUDICIOASĂ A MIJLOACELOR MECANICE SI O MAI PURĂ ORGA­N­A MARCII Insămînțarea porumbului este lucrarea căreia, în aceste zile, tre­buie să i se acorde toată atenția în fiecare unitate agricolă. Acolo unde s-a ținut seamă de această cerință s-au obținut rezultate a­­preciabile. Astfel, în numeroase cooperative agricole din județul nostru pregătirea terenului s-a executat într-un ritm susținut și, paralel cu aceasta, a fost însă­­miințată cu porumb o bună parte din suprafețele destinate acestei culturi. Cei mai buni la se­mănatul porumbului sunt coopera­torii din Ciuguzel, unitate care a reușit, printr-o bună planificare și organizare a muncii, să însă­mânțeze porumbul pe întreaga su­prafață planificată. In ritm susținut s-a lucrat și la Lopadea Nouă, unitate care a încheiat de semănat porumbul pe cele 400 ha. Interesant este faptul că în uni­tăți vecine, cu condiții și posibi­lități asemănătoare, se înregistrea­ză rezultate cu totul diferite, ceea ce demonstrează că nu peste tot se acordă atenția cuvenită bu­nului mers al lucrării de însămîn­­țare a porumbului. Astfel, în vre­me ce la cooperativa agricolă din Jidvei această lucrare s-a încheiat, la Cetatea de Baltă semănatul po­rumbului s-a efectuat abia pe 20 la sută din cele 350 hectare. Situa­ția de la Cetatea de Baltă se da­torează reținerilor pe care avut conducerea cooperativei le-a de a trece cu toate forțele la semă­natul porumbului. Folosind diverse pretexte, că nu s-a realizat tem­peratura necesară în sol, că o parte însemnată din tractoare tre­buie să fie folosite la pregătirea terenului, conducerea coopera­tivei a irosit o bună perioadă de lucru în cîmp, dovedind o organizare a muncii. Tocmai slabă de aceea, pentru recuperarea acestei rămîneri în urmă se impune, în aceste zile, folosirea din plin a timpului bun și a semănătorilor existente. Situații de această natură, unde trebuie să se intervină cu ope­rativitate din partea conducerilor de unități, a specialiștilor, sînt semnalate și la Micești, Drîmbar, Oarda, Blandiana, Ciugud, Cut, Roșia de Secaș, Lunca Mureșului, Rădești, Bucerdea Grînoasă, Valea Lungă și în alte unități, unde mai există de însămînțat însemnate su­prafețe cu porumb. Pentru impulsionarea ritmului de lucru este necesar ca în toate unitățile să fie luate cele mai po­trivite măsuri în vederea bunei organizări a muncii, pentru ca lu­crul să înceapă în cîmp devreme și să se obțină randamente sporite. In acest scop conducerile între­prinderii și stațiunilor de mecani­zare să asigure în toate secțiile, la toate mașinile aflate în lucru, o depanare operativă, în caz că apar defecțiuni tehnice. Se cere, de asemenea, o mai mare preocu­pare pentru aprovizionarea pe mă­sura cerințelor a secțiilor cu car­buranți și lubrifianți, pentru ca A. POTOPEA (Continuare in pag. a II-a) In aceste zile, pe ogoarele jud­ețului Alba se desfășoară în ritm susținut lucrările de pregătire a terenului și însămînțare a po­rumbului. * 1

Next