Universul, septembrie 1885 (Anul 2, nr. 307-333)

1885-09-12 / nr. 316

ANUL ÎL Ne—316­5 S^,2nTI 13ST TOATA Un numar vech­iü 10 bani. JOUI, 12 SEPTEMBRE 1885. Apare în tote dilele de lucru la 7 ore dimineța. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : CALEA DOROBANȚILOR. No. e. BUCURESCI. ABONAMENTE: Pe an. in t<51S România tei 18.— S­punt : „ * » Ș-— 3 luni:­­ „ „ 4.50 Insersiuni si reclame 2 lei linia. Anunciurî pe pagina 4-a 60 bani linia. Scrisori nefrancate se refasă. Articole nepublicate nu se înapoeză. A. VI ® Ds la 15 Septembre „Universul“ va începe publicarea celui mai nou și inte­resant roman : Testamentul lui Bismarck Cu acesta ocasie se deschide un nou abonament cu premiuri escepționale. Bucur­esti, 11 Septembre 1885. Evenimentele cin­ei Ultimele evenimente din Rumelia o­­rientală și din Bulgaria trebue să ne dea <ie gândit. ’ 1 Nu trebue să uităm că ne aflăm la o depărtare de câte­va ore de Bulgaria, că suntem hotar în hotar, și că resboiul, care probabil va isbucni, ne va face să suferim și noi urmările lui. Intervenirea Rusiei—care forte probabilă este—va nevoi trecerea trupelor rusesci prin țară, și ultimele vești ce ne vin ne arată că în adevăr încep a trece chiar de pe acum voluntari ruși printre noi. Tot așa s’a început și în ultimul resboiu. Trebue să luăm măsuri grabnice. Chemarea oamenilor este de urgentă nevoie. Mobilisarea armatei de asemenea trebue să se facă. In Dobrogea e de nevoie să se con­centre trupe românesci. Ciocnirea Bulgarilor cu Turcii pate să se producă chiar ații sau­ mâne; interver­nirea Rusiei s’a început deja, căci se scie că un vapor rus cu muniții și anume Ca­terinci, a sosit la Varna, și că trupe de voluntari muscali trec deja. Măsurile pe care le-am enumerat­ mai sus trebue să se ia prin urmare forte în­­grabă. Camerele ar fi de dorit să fie con­vocate la sfîrșitul acestei luni. Așteptăm de la prudența celor ce ne guvernăză ca evenimentele să nu ne ga­sescă nepregătiți, care sunt acolo la ordinea zlilei, și pe­­ care le anunță unele depeșe din Madrid, pe când altele le tăgăduesc. Dar vom­­ observa un singur lucru și anume, că dacă probabil se va stabili o înțelegere oficială între Spania și Germa­nia ea va fi cu mare greutate ratificată de simțimentul popular spaniol. Cel mai cunoscut și cel mai autorisat dintre ziariștii spanioli, cu reședința la Paris, domnul Eugeniu Blasco, corespon­dentul Epocei, sfiar nebănuit de­sigur de vrăjmășie nici în potriva lui Canovas del Castillo, nici în potriva regelui Alfons, a găsit cu cale să facă filele astea o mică călătorie la Madrid, și de acolo trimete drepți, și să constatăm că, contrar celor ce se întîmplă de cele mai multe ori a­­cestui popor frances ireflexiv și netempe­rat, el în circumstanțele actuale a sciut să se purte cu demnitate și să păstreze măsura drepta. Afară de câte­va accese ale șovinismului la închiderea tirului nați­onal și câte­va înfierbântări excitând pe spanioli la revoltă, ale lui Rochefort, și publicul și presa franceză se interesară de seriile ce privesc incidentul ispano­­german fără să se facă comentarii, și fă­ră să se amestece mult în afacerile in­terne ale acestor două țări. Dar, cu totă acesta purtare corectă, este de netăgăduit că căderea lui Alfonso Lopez Dominguez a fost invitat să aibă o întîlnire cu regele Alfonso. In cazul unui resboiü acest general va fi numit coman­dantul suprem al armatei spaniole. Se grăbesc de o­cam­dată înnarmările în totă Spania și ele fac un contrast viu cu de­clarațiile pacifice și cu protestele de prie­tenie către Germania făcute de fiarele oficiase. S’au chemat reservele marinei spre a forma o a doua excadră. La Valencia s’au așezat tunurile pentru apărarea por­tului. La Cadix se înarmeză fortul San- Sebastian. La Barcellona se pregătesc tor­pile în mare immer. S’au trimis două secțiuni de infanterie să ocupe Rivaro. In câte­va orașe din Spania s’au ares­tat câți­va spioni germani. Aliarul parisian National Rice . Nu e improbabil­­ ca să se ofere lui Freycinet arbitrajul în chestia Caroline­­lor, dar este neexact că guvernele engles și italian s-ar fi făcut propuneri în pri­vința acesta. * Pentru alegerile ce se vor face în cu­­rînd, numai cinci departamente n’au încă listele definitive ale candidaților republi­cani. La Paris sunt vr’o jumătate de du­zină. Listele partidei oportuniste și ale celei radicale (clementiste) vor fi întâziate cu o săptămână. Vre-o 40 de departamente au diferite liste rep­ublicane. Se înnumeră 1355 de candidați ce -șî dispută 584 de scaune. In curînd se va publica și manifestul prințului Jerome Bonaparte. La reunirile alegătorilor diferitelor par­tide la Paris, Toulon și alte orașe s’au întîmplat tumulturi grave și chiar bată'. Traian. DIN PARIS {Corespondența ‘particulară a „ Universului”­ 6 Septembre. Credeam înturnându-me la Paris, după câte­va­­ zile de lipsă, să găsesc publicul forte preocupat de viitorele alegeri gene­rale, și când colo preferința o are tot chestia spaniolă. Scrrile ce sosesc aici într’acesta privință sunt contradictorii. Nu mă voiu apuca să explic ceea ce este încă un­­ necunoscut pentru noi toți ; adică dacă se va stabili într’adever un acord între Spania și Ger­mania și se va înlătura ast­fel răsboiul, și dacă o parte din marina și din armata spaniolă a­u­ făcut acele pronunci amuntos oliazului Figaro scrisori forte interesante. Ei bine, chiar și el, cu tote că este mo­narhic și moderat, este silit să mărturi­sească că situație este forte gravă și că probabil regele Alfonso va plăti cu corona sa incidentul insulelor Caroline. Un resboiü ar ruina pe biata Spania, deja destul de încercată; pacea, în cir­cumstanțele actuale, nu ar fi primită în peninsula iberică de­cât ca o umilire ; a­­cestă dilemă deci se prezintă forte pri­­mejdiosa pentru sceptrul și erm­ina, deja destul de compromise, ale tînerului dar puțin simpaticului rege. Este inutil să mai observ că evenimen­tul apropiatei sale căderi e considerat de francesi cu bucurie. Trebue să fim este acceptată aici cu nerăbdare pentru că ar servi afacerile Franciei. Aici nid mult de enorma greșală comisă de Bis­marck într’acestă circumstanță și încep a se convinge că acest bărbat politic e mare numai față cu adversari mediocri. In timpul înecare regele Alfonso se du­cea la Berlin ca să primescă comanda u­­­nui regiment de ulani, erau convinși că în cazul unui resboiu între Germania și Francia, acesta ar fi fost silită să mobi­­liseze vr’o trei-d­eci ori patru-­zeci de mii de omeni în Pirinei ; acum însă se speră că într’o asemenea ocasie, Francia va a­­vea pe viitorea republică spaniolă nu ca vrăjmașă, ci ca prietenă și aliată. Din Madrid se depesadă că generalul Spire din țara, studenții la Brăila.­ Asupra aces­tui subiect găsim în jjiarul „Bomba“ ur­­mătorele : „Contrar programului anunțat pentru întrunirea studenților, elevii universității din Iași și Bucuresci, au sosit în orașul nostru cu un tren ce sosesce din Moldo­va la 5 ore dimineța în ziua de vineri, iar cei din Bucureșci la orele 3, 31 p. m. tot în acea zii, ast­fel că întîlnirea n’a putut avea loc, dupe cum se su­sese la Bu­­zău și în Brăila. „Vineri la 5 dimineța studenții veniți despre Moldova în No. de 81 a fost în­tâmpinați la gară de d-1 Primar, de unde birjele angajate în acest scop îl a condus pe la hoteluri din caud­a timpului prea matinal. „La orele trei tot orașul era împodobit cu stindarde, flori și arcuri de verduță, și pentru sosirea trenului o mulțime de birji cu cetățeni și dame se îndreptau către gară. „Aci pe peron se afla d. Prefect cu consilieri comunali, ofițeri, garnisoni în mare ținută, diferiți șefi de servicii pu­blice precum și o mulțime de dame și cetățeni. „La sosirea trenului musica a întonat imnul național, apoi după coborîrea din

Next