Universul, decembrie 1888 (Anul 5, nr. 299-321)

1888-12-03 / nr. 301

Í * 1 > Universul Na. SOI.5 Batsî Îtî Capitals. 10 Bani în Județe. . US CAPITALĂ IN JUDECE Pe an an . . . 20 Leî Pa .1 an . . 24 Lai MB II TOI TI SIMM IA 1 CH2 EIMSIEIȚA «EBACȚIA S2 A3IM2 W2STRAȚIA: *S ■CUREȘTI STRADA SREZCUNU Se BUCUREȘTI ĂS ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAMUL ABESÎHISTRAȚIA 3ÎAEUIUI­E I Pa­ti vini .10 „ Pe U luni . . 12 T Pa 3 iuni . . . 5 „ Pa «1 luni . . 6 ) Exposiția din Barcelona.—)Vezi pag. 3) SE PRÎMESC NUMAI LA­­ BUC­U­R­EȘTI STRADA BREZOIANU IS, BUCUREȘTI Calendar Zilnic 1888 Tineri 2 (14) Decembre. Prorocul Avacum. Sőréle răsare la 7. 29 ; apune la 7 ore 21. Efemeride 2 Decembre 1877.— Țarul își ia ziua bună de la armatele rom­âno-ruse, după ce se trece în revistă, însoțit de Domnul României. BUCUREȘTI, 2 DECEMVRE 1888 Ne aducem aminte că unul din cele mai însemnate capete de acuzație, pe cari le făcea fosta opoziție guvernului d-lui Ion Brătianu, era risipa. In fie­care zi, ne deprinseserăm a citi în ziarele opozante, ne obicinui­­serăm a auzi de la oratorii adversari guvernului trecut, că trebuie făcute nu­mai decât cele mai mari economii, căci cheltuelile bugetare ale statului întrec puterea de producere a poporului. Luaserăm act de aceste predispoziții și, odată cu căderea guvernului I. Bră­tianu, ne așteptam că se va procede la elaborarea unei transformări com­plete a sistemei nostre bugetare. Ne așteptam că studii seriase se vor în­cepe îndată, ca se se suprime din chel­­tuelile statului tote alocațiile de lux, tote sinecurile. * Cu adâncă părere de roű, constatăm că întru tote aceste așteptări ne-am înșelat. Departe de a se procede la acea mult-așteptată reformă, guvernul ac­tual calcă pe urmele celui trecut, nu numai menținănd, ei chiar umflând tóte cheltuelile. Așa, avem deja de semnalat sporuri însemnate la războiu și alte departa­mente. In trăsuri generale, proiectul bugetar al guvernului de acum e întocmai al celui trecut. Péné înfcr’atât de departe a mers lu­crul acesta, încât o cerere mare gene­rală, ca aceea a reîntemeierii porturi­lor france la Galați și la Brăila, prin care s’ar da viață strălucită acestor mari porturi și întregului comerț al țării, e respinsă de guvern. Motivul e că prin acesta s’ar lipsi statul de ore­­cari venituri. Dar óre fac mai mult, niște sume re­lativ neînsemnate, ce se percep ca im­pozite, decât aventul care s’ar da mer­sului economic al țării prin porturile france ? •* Ei­­ cu totul alt­fel ar fi fost dacă guvernul de azi și-ar fi amintit făgă­­duelile din vremile când erau mem­brii săi în opoziție. De s’ar fi procedat la scuturarea tu­turor instituțiilor statului de toate pa­razitele care, după ce sunt costătore, le și dezorganizează . De s’ar fi scuturat budgetul de tote alocațiile fictive, de tote sumele „se­crete“ și „extraordinare“. De s’ar fi elaborat o lege, prin care impozitele să apese în chip drept și proporțional asupra tuturor claselor so­cietății . Atunci s’ar fi putut ușura mult greul care apasă asupra țării și ast­fel i s’ar fi putut cere un mic sacrificiu și pen­tru facerea posibilă a porturilor france. Dar, s’a lucrat din potrivă de cum trebuia să se lucreze. Proiectele de r­eraordinare vor mera. S’au și felul. Ca și mai îna nu vor plăti nim speti plătind lu ! Tate își vor ui Se vede cât de bul: „Apa trece, prover u f­ ­­ ire și es­­te la ca­­lcî de tot gati cari ri se vor stat. >n curs... — Sunbată, 3­­1 DIN FRANCIA (Coresp. particulară a „ Universului“) Paris 27 Noembre Un dar lui Boulanger Când s’a întors Boulanger de la Ne­­vers, a rămas uimit văzând în casa lui o colivie mare cu doi corbi enormi cari supraveghină o bucată de slănină înfiptă într’o țepușă d’asupra coliviei. Generalul s’a înfuriat și chemând pe portar l’a întrebat răstit că ce e aceea. — Generale, răspunse portarul, doi tineri au adus aici alaltă erî colivia asta cu corbi ca dar pentru d-ta din partea tinerimei sculelor. — Ia-o și o scote afară, dobitocule, măgarule! răcai Boulanger. Portarul luă colivia și o duse în lo­ja lui, unda de pe mâncare la corbi, căci bietele paseri care nu mâncaseră de mai multe zile și al căror apetit era ațîțat de bucata de slănină, făceau o gălăgie asurzitore. Cu trei zile înainte trecea pe un bu­levard al Parisului o birjă care atrăgea privirea tuturor trecătorilor. Spectaco­lul era în adevăr forte original . Nu doar că pasagerul era o ființă extra­ordinară sau că făcea ceva deo­sebit. Din contra, densul stătea forte liniștit și serios cu țigara în gură și era fiul unei celebru doctor parizian. Insă de asupra coșului trăsurei care era cu geamuri să înălța o colivie enormă, în care doi corbi uriași, iritați de miș­cările trăsurei, stăteau cu ciocurile deschise și se uitau în sus cu câte un ochiu, ca și cum ar fi voit să prindă și picături de plaie. Sosind la colțul stradei Drouot, tî­­nărul care străbatea Parisul în chipul acesta ciudat fu oprit de un alt tînăr, fiul unui cunoscut scriitor. Unde te duci cu corbii aceștia ? îl întrebă. Mă duc să-i las la grădina de aclimatație , au­ fost trimiși tatei de un prieten de la țară. — Ah ! O idee hazlie străbătu creerul tîne­­rului. — Și ții mult, întrebă densul pe fiul medicului, să îngreazi administra­ția gradinei cu aceste animale ? — Eu, nu țin de loc. — Atunci ascultă. Se apropie de trăsură și în curs de 10 minute amândoi tinerii convorbiră rîzând. Pe urmă, fiul scriitorului se urcă și el în trăsură, se opriră la o cârnățărie. * * *

Next