Universul, noiembrie 1889 (Anul 6, nr. 249-274)

1889-11-08 / nr. 255

h­­ Anul VI.—No. 255 APARS ÎN TOTS ZILELE LA 7 ORE SÎMÎSEATA BUCUREȘTI1 SEPAAOȚIA. ȘI &BRÎIKISTRAȚIA STRADA BREZOIANU, 19 BUCUREȘTI CAPI­TALA : I m JUDE­ȚE : Pi an *n . . . §0 Lei Pe 1 aș. . . 24 Le­i Pe 6 Iani . . 10 Ps 6 iuni ... 12 „ Pe 3 Iani . . Pe 3 Iuni ... 6 „ CALENDAR PE 1889 Ortodox Marți 7 Moimbre. — Sf. 33 Mart. din Melet și Păr. Lazăr. . ., Catolic Marți 19 Noembre.—Elisabetha. Efemeride 7 Noembre 1877.—Românii atacă Ra­hova cu mare bravură; cad morți maiori Ene și Giiurescu. I­NVERTISMENT ■ Ni se face cunoscut că un individ, de ■ statură naltă, oacheș la față, cu barba îm­­­părțită în doué, sa prezintă pe la d-nii I comercianți, cerendu-le anunciuri pentru ■­„Universul“ și incasând în acelaș timp I costul lor. I înștiințăm publicul ca să se fare sea de­­ acest om, care n’are nici un fel de însăr­­­cinare din parte-ne și nu e de loc în­­ drept a încasa vre-o sumă pentru noi. H Maxit íj® C-apitslâ.—111 Ifss«?* iss Miercuri 8 (20) Noembre 1889 ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAMELE j j . I SE PRIMESC NUMAI LA ASMINISTRAȚIA ZIARULUI BUCUREȘTI STRADA BREZOIANU 19. BUCUREȘTI Monumentul «Ie la Epinnae (vezi p.g. 3-a). București 7 Noembre Cultul oamenilor mari ai țerei, cari au fost și, după fatala lege fizică, au pierit, e o nevoie națională. Recunoștința pe care o arată o gene­rație elitei altei generații, e un îndemn la lucru, pentru acei cari—la început—au de luptat cu atâta da a mare deziluzii. Dacă te-apuci de o lucrare grea,—dacă vrei să te faci espresia unui curent nou —dacă te e spui să fii de mulți dușmănii, și pe lângă aceasta lupți și cu mizeria, nimic mai edificător decât când vezi, prin atare semn, că și altul s’a sacrificat și lumea-i ține samă de acest sacrificiu. Unul, la noi, dintre lucrătorii pentru propășirea țerii, care a însemnat mai mult, care mai greu sacrificiu a făcut, luptând cu cea mai neagră mizerie, și care în a­­celași timp a făcut cea mai mare operă artistică, e marele și nemuritorul Emi­­nescu. Acest poet n’a fost numai poet,—cât de mare,—ci regenerator al poeziei noas­tre, acela care i-a dat altă direcție, care a pus în conformitate producerile „artifi­­­ciale“ cu fondul poetic al poporului. • ^Eminescu a făcut cu muncă, grea, atât de mult, în­cât de la el și până acum, toți tinerii producători sunt par­că fasci­nați de dânsul. Oameni, chiar de talent mare, cari lucrează pe domeniul poeziei, nu se pot opri de a „plagia“ pe Eminescu. Ei, pilda dată de acest om, care a dat atât de mult nației, fără să-i ia nimic material, trebuie să aibă un semn, pe care, văzându-l, cei deziluzionați să prindă curaj. S’a organizat un comitet pentru a se rădica un monument, măcar la cimitir, poetului. Iată „apelul“ pe care îl adresează a­­cest comitet publicului: „Mormântul lui Eminescu are trebuință de un monument de peatră, înconjurat de grulagiu și de plantații, care să însemneze locul ultimului repaus al marelui poet na­­țional. „Pentru acest scop s’a format în Bucu­­resci un comitet compus din d-nii Teodor Rosetti, N. Mandrea, I. C. Negruzai Dr. Neagoe, I. L. Caragiale, A. Chibici Rîvneanu, M. Brăneanu, N. Săveanu și Titu Maiorescu, care a hotărît să deschi­dă liste de subscriere de câte 50 bani de persoană (în Austria 20 cr.). „Eminescu este poetul tinerimii româ­ne da astăzi, mai ales dar tinerimii, șco­larilor și studenților, se cuvine să li se dea prilegiul și putința de a contribui la acest ultim omagiu adus lui Eminescu.“ E datoria fie­cărui român să dea cei 50 de bani. Sunt, chiar, zicem noi destui români, pentru ca, tot cu câte cinci­zeci de bani, să se adune destul pentru ca să se facă din această subscripție, și o statue pe o piața publică, nemuritorului poet, îndemnăm și noi pe cititorii noștri, să’șî facă patriotica datorie. DIN BELGIA (Corespondența parte a „ Universului“). Bruxelles, 2 Noembre. Comerțul cu oameni După cum știți, în curând se va întru­ni azi un congres anti­sclavagist, în care marile puteri coloniale vor căuta să ia mă­suri contra neomenosului și revoltătorului comerț cu carne omenescă. Desbaterile vor fi natural foarte intere­sante și se vor desveli lucruri cu adevă­rat înfiorătoare. Societatea anti-sclavagistă din Londra va delega cinci din membrii săi, cari să stea la dispoziția membrilor congresului. Ce măsuri vor lua puterile ? E greu­ de prevăzut. In adevăr, pentru ca să se poată stîrpi comerțul de sclavi, e nevoe de o acțiune comună, la care să se îm­părtășească toate marile puteri coloniale. Sunt mulți cari cred că puterile confe­rențiare nu se vor înțelege. K­ucesui corvilaiu Ve mai aduceți aminte de teribila es­­plozie din vara asta, a unei uzine de car­tușa din Anvers, care a produs atâte ne­norociri și atâte păgubi. Joi s’a început procesul proprietarului uzinei, d. Corvilain, și al inginerului seu, d. de Launsy. Ei sunt acuzați că din vina lor s’a făcut esploaia. S’a făcut o espertiză, ale cărei conclu­zii sunt defavorabile prevențiilor, dar e’a mai făcut și o contra-expertiză, care’l de­clară nevinovați. Acusarea are 71 de martori, iar apă­rarea vr’o trei­zeci. Desbaterile vor dura vr’o opt zile și vor fi foarte interesante. Corvilain e un bătrân înalt, cu barba sură ascuțită, forte corpolent. Inginerul de Launay e un om mic, cu ochi înțelegenți și cu fizionomie energică. E probabil că nu vor fi achitați. Teribil accident Zilele astea s’a întâmplat la Li­ege,Vis­ta Cockerill, un groznic accident. Tramvaiul cu vapori se pusese deja în mișcare, când o fetiță de 8 ani voi să sară în el. Nu reușise și căzu subt tren, care îi trecu peste cap. Brațul drept abia se mai ținea de umăr. Capul e zdrobit cu desăvârșire !­. Moartea a fost instantanee.­­■"Wi In cadavru nepntrei lupt 1 ani in îngropare Copiii răposatului Oprea Vărgata, din Ploești, obținând de la protopopie permi­siunea de a desgropa osele părintelui lor, mort de 7 ani, în ziua de sâmbătă 28 Octombre, au procedat la operațiunea de desgropare și vederea le-a fost iubită de întâmplarea rară, că cadavrul a fost gă­sit neputred până la genuchi, iar cărnu­rile și ciolanele de la genuchi în jos cu desăvârșire putrede. De asemenea coșciu­gul și hainele erau putrede. Preoții enoriei st. Vasile au fost sur­prinși de acastă întâmplare și s’au grăbit a face rugăciunile de deslegare, cu dure­rea sufletescă pentru acesta raritate. S’a procedat imediat la reîngropare, ca să se evite ori­ce impresiuni durerose ce­lor ce se grăbeau să vadă cadavrul intact după atâția ani de înmormântare.

Next