Universul, noiembrie 1890 (Anul 7, nr. 253-278)

1890-11-08 / nr. 259

inul VIL—No. 259. CALENDAR PE 1890 Ortodox Mercuri 7 Noembre. — 33 Martiri din Meletia. Catolic Mercuri 19 Noembre.—Elisabeta. Sőréié résare la 7—3 ; apune la 4—28 Efemeride Mercuri 7 Noembre 1877. — Românii a­tacă Rahova cu mare bravură, cad mort pe maiorul Ene și Giurescu. — 15 Obiecte­­ VI­GRATIS! La abonații „UNIVERSULUI“ De la 1 și 15 HOERBEIE a. c­„Universul 1- politic cotidian deschide un abonament extraordinar cu premiile ur­mătoare : Pentru 3 luni în capitală Lei 5.50 » 3 „ 1­ județe ,, 7.­­5 Hgi* PREMII 1 Calendar al „Universului“ pe 1891. 1 Calendar portativ pe 1891. 1 Calendar de perete pe 1891. 1 roman de 1 volum. Universul Literar pe 3 luni. 1 sticluță de parfum fin ț­ Unul din următoarele obiecte dupe alegere : O frumoisă broșă pentru damă în forma unei ghirlande, imitația diamantului, cu o frumoisă păsărică la mijloc sau­ o mică toaletă de­­ iy, buzunar, de piele fină, colorată și brodată­­ în mătase, care conține un pieptine, o o­­g­lindă și un tir buton sau o călimară de nichel, portativă, cu turnul Eifel și cu patru resorturi. Pentru 6 luni în capitală lei 11. — „ 6 „ „ județe „ 14.25 PREMII ". 1 Calend. american cu foi zilnice pe 1891. 1 Calendar al „Universului“ pe 1891. 1 Calendar portativ pe 1891. 1 Calendar de perete pe 1891. 1 roman de 3 volume. Universul Literar pe timp de 6 luni. 1 mică sticluță de parfum fin și Unul din obiectele de mai sus, după a­­legere, adică sau o broșă, sau o toaletă, sau o călimară. Pentru 1 an în capitală Lei 21.— a­n » județe „ 27.50 PREMII­­ p­ g 1 Calendar American pe 1891. 1 Calendar al Univesului pe 1891. 1 Calendar de buzunar pe 1891. 1 Calendar de perete pe 1891. 2 romane de 3 volume fie­care. Universul Literar pe timp de un an. 1 mică sticluță de parfum fin și Tóte cele trei obiecte de mai sus, adică o broșă, o toaletă și o călimară. Banii se trimit la administrația ziarului ^ . „Universul“, strada Brezoianu No. 19 (casa­­ propriă) București, și premiile se expediază imediat chiar la primirea costului abona­mentului. N.B. Toate romanele cari au­ urmare nu­ se pot da separat, trebue luat întregul ro­man. Abonații care voesc a avea o operă complectă, adică mai multe volume de­cât cele ce acordăm ca premiu, vor plăti mai mult, pentru fie­care volum numai 80 bani. 5 Bani în Capitală—10 Bani în Județe Să luăm pildă București, 7 Noembre. După toate aparențele, politicianii guver­nanți ai țărilor mici vor trebui să-și aibă ochii ațintiți asupra mișcării de guvernă­­mînt din Germania. In adevăr, de la urcarea pe tron a lui Wilhelm II, acțiunea guvernamentală germană s-a învioșat și a intrat pe terenuri neculti­vate până acum. Sub inspirația tinerului mo­narh, guvernul german s-a pus să studieze și să rezolve o sumă de chestii cari până acum erau cu totul neglijate de guverne și considerate chiar ca eșind din sfera lor de acțiune. Și guvernanții noștri, dacă vor să se fie un curent, vor trebui să urmărească activi­tatea guvernamentală și să ia pildă de acolo. Iată două inovații, cari de­sigur ar trebui făcute și la noi. Guvernul din Berlin pregătește două proecte de legi cari, fie­care, vor aduce multă ușu­rare poporului de jos și sunt, în tot cazul, un act de înaltă dreptate. Iatăi, un proces de lege pentru accidentele agricole. Al doilea, un procet pentru susținerea de către fisc a familiilor nevoiașe ale rezerviș­tilor concentrați la manevre. * ♦ * In deosebite rînduri am avut prilej să atragem atențiunea guvernului asupra acci­dentelor produse cu mânuirea mașinelor a­­gricole, accidente foarte numeroase în țară la noi. Sătenii, inculți și nedeprinși cu marile mașini agricole, nu știiu să se păzească în de­ajuns. In fie­care vară, înregistrăm aproape zil­nic că în cutare sat, mâna sau piciorul cu­­tărui sătean a fost prins de mașină și sfă­­rîmat. In majoritatea cazurilor, omul rămâne schilod și incapabil de muncă pe toată viața; de multe ori i se pricinuește chiar moartea. Deosebit de aceste accidente individuale, se întâmplă foarte dese explozii de cazane, cari omoară și schilodesc un număr mai mult sau mai puțin mare de lucrători a­­gricoli. In toate cazurile, aceste accidente produc ruina întregei familii , pentru țăran, a pierde o mână sau un picior însamnă a fi osândit la mizerie pe toată viața. Vrea să zică, pe lângă degradarea corpo­rală, avem însemnate pagube materiale. Cine răspunde de toate aceste? Astăzi, absolut nimeni. „Așa a fost scris“ zice poporul în igno­ranța lui, și se pare că și fruntașii lumi­nați ai statului cred tot așa , sau cel puțin păstrează o indiferență care nu se poate ex­­plica de­cât prin credința în fatalitate. Chestia totuși ie foarte simplă. * £­r întrebuințarea marilor mașini în agricul­tură ie întovărășită de oare­cari pericole bine cunoscute și cari, cu oare­care îngrijire, se pot înlătura. Datoria acestei Îngrijiri incumbă și nu poate incumba de­cât proprietarului sau arendașului care se servește de mașini. Respunderea accidentelor ce se întîmplă din neîngrijire, numai în respunderea lui cade. Acesta fiind indiscutabil, ce ie mai simplu și mai drept de­cât ca să se impute mari­lor agricultori, care se servesc de mașini, datoria de a lua măsuri pentru ca accidente să nu se producă și, în caz când s’ar pro­duce, să aibă sarcina de a despăgubi pe cei vătămați ? Guvernul din Berlin a înțeles aceasta și acum ie pe cale să regulamenteze întrebuin­țarea mașinelor agricole. Guvernul nostru ar trebui să-l imiteze. * * * * * Al douilea proiect de lege despre care vorbim se motivează prin simpla expunere a obiectului său. In adevăr, ce se fac acele familii ale că­ror sprijin excluziv ie rezervistul ? Când acesta se concentrat pentru serviciul manevrelor, familia lui ie condamnată să ducă lipsă, în particular, muncile agricole pe care iei le-ar fi făcut, rămân baltă, și când se întorce de la manevre pe trecută vremea ca să le mai facă. Statul are neapărat dreptul să ceară de la cetățeni serviciul militar , dar n’are drep­tul să i condamne la mizerie. Sprijinul unor asemeni familii se deci na­tural și drept. Din Germania Corespondența part. a ziarului „ Universul“ Berlin, 4 Noembre. Socialismul osîndit Un caz foarte curios s’a petrecut în lu­mea politică de la noi. Un partid și-a o­­sândit însuși principiile. Acest partid e cel socialist. In adevăr, ziarul „Volskblatt,“ oficiosul partidei socialiste, condamnă în termeni as­pri, ca un lucru stricător pentru cauza co­mună, propaganda făcută în armată și în că­­zărmi. Jour, 8 (20) Noembre 1899 Asemenea propagandă, fiind menită să fie descoperită, n’ar putea decât să producă ne­plăceri soldaților a cărora ură s-ar întoarce forțaminte în contra agitatorilor și a parti­dei lor.­­ Ziarul oficios socialist spune partizanilor săi să se păzească de ori­cine le-ar sfătui o asemenea propagandă, căci oamenii aceia sunt niște spioni. Să știe însă că nemulțumiți fiind mai mulți prin cazărmi, de aci se recrutau so­cialiști mai mulți, prin urmare e o adevă­rată condamnare de sine. Nouă lege de instrucție După noul proiect de lege pentru instruc­ția publică, despre care v’am mai scris, și de care a fost sezisată Dieta Prusiei, auto­ritatea însărcinată cu inspecția școalelor ho­­tărește planul de studii și organizație inte­rioară a școlelor, stabilindu-se școli, se va ține socoteală, pre cât se va putea, de con­dițiile confesionale. Proiectul relevă în prin­cipiu că nici un copil nu poate fi scutit de învățământul religios. Delegațiile ziselor a­­sociații vor trebui să asiste la instrucția re­ligioasă, să facă elevilor întrebări și să în­drepte pe profesori, după ora cursului, asu­pra chestiilor tratate. Pentru religiile catolică și evangelică preo­tul enoriaș e dator să împlinească aceste sarcini. Din reacție în reacție! Mari pagube finanțiare Capitaliștii germani, ca și speculatorii mai mici, au suferit pagube colosale în anii din urmă. Cauza sunt conversiunile. Campania puternică contra valorilor rusești a provocat vînzări considerabile pe prețuri deprimate. Capitaliștii mai înțelepți, cei cari nu aveau în portofoliu de­cât titluri de îm­prumut al „Imperiului“ și „Consolidata prusiane“, au suferit și ei, dar mai puțin. Din cele 113 valori industriale introduse la Bursa din Berlin, numai 21 și-afi urcat cursul, una a rămas staționară, 80 au scă­zut, câte­va cu 115 la sută, altele n’au curs de loc. Lumea financiară e în cea mai mare fier­bere. E­femere de un „Krach“. Castelele regelui Bavariei Minunatele castele ale nenorocitului rege­­poet al Bavariei, Ludovic II, care a murit în chip misterios înecat în lacul Starnberg, încep a produce foloase tezaurului regatului. Toată lumea știe că Ludovic al II-lea s-a ruinat construind palate unice în felul lor în toată lumea și că tezaurul statului a fost nevoit să ia castelele, spre a plăti datoriile defunctului rege. De atunci se arată amatorilor castelele cu un preț de intrare de 3 mărci [3­75 fr.] de persoană. Specula merge foarte bine. In lunile de vară ale acestui an, venitul încasat a produs 360,000 fr. și afară de aceasta drumul de fier al statului a avut un venit extraordinar de 750,000 fr. de la curioșii cari s’au dus să viziteze castelele. Iată un rege risipitor care va aduce cu încetul câștig poporului său! Jack the Ripper german Nu să mai isprăvește cu imitatorii lui Jack Spintecătorul. După ce mai deunăzi se dusese tocmai în America, a venit în Germania, acum. Ce lugubră farsă !... Intr’adevăr, a fost arestat la Lipsca un zugrav care înjunghiase fără de nici un mo­tiv aparent de nouă ori, cu un cuțit, pe o femee publică. Acest Jack mai puțin dibacist, a putut, însă, să fie prins. Dar, ce folos ? La toate întrebările jude­cătorului instructor nu răspunde nimic ab­solut, nici „da“, nici „nu“, nici nu face măcar vre­un gest, cu toate că eul temni­­țerii e foarte guraliv. Va fi foarte greu de judecat acest­ora, dacă stătue în sistema lui. Meyer

Next