Universul, noiembrie 1891 (Anul 8, nr. 291-316)

1891-11-08 / nr. 294

A­NUL Till No. 294. A CALENDARE Ca premiu și alte obiecte 1 ----------­Noul abonament extra­ordinar cu premii al ziarului „Universul“ cu începere de la 16 Noembrie 1891 — Pentru 3 l­u.n­i . în capitală:.....................lei 5.50 „ județe............................... .1­7.50 PREMII 1 Calendar al ziarului „Cui­­ver’sul 44 pe 1892 de 110 pagine, cu 14 ilustrații, materia cea mai variată. 1 Calendar American (cu foi zilnice) în 4 culori frumos ilustrat. 1 Calendar a le Sezunar cu co­perta colorată și cu foaia pentru notițe zilnice. 1 Calendar de perete colorat reprezentând toată armata română. O a­­devărată noutate pentru România. Snoavele lu­i IManuarie Stăn­­cescu (o noutate literară apărută de curend).­­ La abonații din capitală pentru 3 luni,­­1/2 an și 1 an se mai acordă ca prezoia gratis o mică farfurie pentru cenușă de țigare sau o oglindă de buzunar, sau o cuvertură de trestie pentru masă. La abonații din provincie nu putem da acest obiect, de­oare­ce ar costa prea mult transportul. Pentru­ ©­l­e­xii: PREMII *TPg| Toate calendarele și cărțile de mai sus. 1 portret al marelui poet „Alexandri“, în 18 culori, 2 volume din romanele noastre ilustrate dupe alegere, în capitală . „ județ. . . lei 11 — „ 14.50 APe­riria. um. an.. » psr PREMII Toate calendarele de mai sus. 1 portret al lui „Alexandri“ in 18 colori și 1 portret al lui „Ion C. Brătianu“ tot în 18 colori. 1 notes elegant broșat, aurit, cu oglindă, 5 volume din romanele noastre ilustrate după alegere. In locul celor două portrete putem­­ la un frumos și mare album de pus fotografii: în capitală „ județe , lei 21.50 „ 28 50 Pip“ Toți nouii abonați cari vor plăti peste costul abo­namentului, lei 6 în capi­tală, și lei 7.50 în provincie, vor primi franco, afară de premiile de mai sus și un frumos „ceasornic“ pentru masă cu deșteptător, minu­tar și opritor. Banii se vor trimite direct prin­­­ mandat poștal la administr. zia­­r­­ului UNIVERSUL, str. Brezoianu ijffo. 11 (casa proprie), București. 5 Bani în­ 10 Bani în Județe timkm, trebat la ori­ce judecată penală ca și ci­vilă. Știindu-se cine sunt, și de unde, ori și ce sentință condamnătoa­re pentru mine să fie comunicată la locul de baștină și în­registrată într’o anume condică. Acesta e­ry locul principal. Dar, pentru criminali, pentru tâlhari răi, cari pun în primejdie societatea toată, se pot lua și alta măsuri pentru ca vinova­tul să nu scape și, odată osîndit și osîn­­da făcută, să nu se poată prezintă în altă parte ca un om cinstit. Trecutul să planeze asupra capului lui. Se nu poată comite o nouă infamie, fără ca să se poată dovedi dacă a mai comis, sau­ nu, una. In Franța, lucrul acesta s’a înțeles de mult și se practică chiar pe o scară pre­­care. „Cazierele judiciare,“— ast­fel se nu­mesc registrele de cari vorbim, — au a­­dus mari servicii. La început foarte rudimentară, institu­ția s’a dezvoltat. Dar evoluția ce s’a făcut, și în „fineța” tâlharilor și în progresele științei care vine în ajutorul justiției din ce în ce mai mult, au­ pus în poziție guvernul francez să pro­­pune o reformă largă a instituției. De­oare­ce credem de neapărată nevoie pentru țară introducerea unei instituții a­­naloge la noi, vom arăta, pe scurt, eco­nomia proiectului propus de ministrul jus­tiției francez, camierei. Soliete ÎMl ars.—(Vezi pag. 3) CALEHDAR PS 1891 Ortodox Joul, 7 Noem­bre. — S-ții 33 Mart. din Milit. și Lazăr. Catolic Joul, 19 Noembre. ■— Elisabeta. Ref. soarelui la 7.3 ; — apune la 4.28. București, 7 Noembre 1891 Cazierele judiciare Ceea ce se numește dosire e ceva re­gulat în țara românească. Asasini, escroci, pungași, delapidatori, găsesc sumă de mij­loace ca să scape de pedeapsa justiției Și nu numai aceștia au acest privilegiu . Chiar oameni pătați deja, oameni osîndiți ca ucigași, ca hoți, își schimbă numele și locuința, după ce trec prin purgatoriul pestifer al pușcăriei, și, în alte colțuri al țării joacă rolul oamenilor cinstiți. Chiar fără de aceste mijloace, destul de lesnicioase, timpul șterge multe fapte rele la noi, căci noi uităm lezne și binele și reni ce ni se face. Oamenii aceștia sunt o primejdie per­manentă pentru societate, cine a mai fă­cut rele și, după ispășirea pedepsei, mai are îndrăzneala de a juca roluri în socie­tate, în loc­ de a simți rușine de faptele sale și a­sta retras, nu e om de omenie. Rău­l acesta, care nu e numai al­terii noastre, a dat de gândit multor cugetă­tori și bărbați de stat. Care ar fi, oare, cel mai bun mijloc ca­re se ferească societatea de relele pe cari le pot face oamenii de această speță? La întrebare, cu greu­, dar s’a găsit un răspuns. Nu se va stîrpi cu totul această mizerabilă clasă de oameni, dar se vor putea pune starile activității sale. Fie­care locuitor trebuie să aibă o sta­re civilă regulată. Se consemnează când se naște . Se consemnează când se însoară . De asemenea se înseamnă când moare. Alte acte civile nu se pot face decât după producerea de acte estrasa din anu­me registre. . De ce nu s’ar face fie­căruia și o stare penalti, ca să zicem așa. Sunt născut în cutare loc, din părinții cutare și cutare. De lucrul acesta sunt în­ Vineri, 8 IBs Din Austria Corespondența parte a ziarului „Universul.“" Viena, 3 Noembre. Despăgubirea condamnaților pe nedrept Legea în această privință a fost de mult promulgată; până deunăzi nu se pusese în aplicare. Nu se ivise nici un caz. A fost dat împăratului să -i facă în­ceputul. Un individ anume George Pab3t, din Graz, fusese condamnat la trei ani închisoare ca incendiator. Judecătorii și-a fi recunoscut târziu­ gre­­șala, după ce condamnatul stătuse un an și două luni la închisoare. Atunci adevă­ratul vinovat s’a dat pe față într’o îm­prejurare extra­ordinară. Ministrul de jus­tiție a ordonat revizuirea procesului și Pabst a fost pus în libertate: ce folos, mă­ria de foame pe drumuri; toți fugiau de el, nimeni nu-l primea. Cazul a ajuns la urechile împăratului: densul a ordonat să se numere nenoroci­tului trei mii de franci din fondurile mi­nisterului de justiție și să se publice în toate gazetele sentința de reabilitare. Palest­e acum îmbrățișat de toți foștii lui prieteni și de străini. I s-a oferit un loc de mecanic la căile ferate cu 150 de fiorini pe lună. Cruciada contagioasă Goana începută la Berlin contra imora­lității în fapt și scriere a înfierbîntat pe ministrul nostrul de justiție. A deschis și densul o campanie crâncenă contra scrie­rilor pornografice. Opt funcționari nouă au­ fost angajați la acel minister cu însărcinare să citească nu numai articolele­ tuturor gazetelor, ci și anunțurile și când vor găsi ceva „prea ascuns sau­ prea decoltat“, să dea de veste. Cinci foi care aveau specialitatea de s publica lucruri ușoare, au fost deja con­damnate la amenzi mari. Nu numai atât­ foi serioase se află acum trase în judecată pentru că au primit în coloanele lor a­­nunțuri cu două înțelesuri. Parchetele pro­cedează la urmăriri după arătarea chiar a ministrului de justiție. Ciudate semne de pace Știți ce-a zis Kalnoky în fața delegații­lor: nici un semn de război și nu este, tote sunt de pace. Cum se potrivește pre­asta cu dispozițiile luate deunăzi de a se cop­­str­ui două cuirasate nouă, d’a se repara pe cele vechi și d’a li se schimba tU&u*

Next