Universul, ianuarie 1937 (Anul 54, nr. 1-14)
1937-01-03 / nr. 2
UNIVERSUL ANUL SPORTIV 1936 O o ■ In cursul anului 1936, sportul românesc a înregistrat progrese foarte îmbucurătoare în toate ramurile conduse de cele 23 federaţii care constituie forul suprem al conducerii sportului : Uniunea federaţiilor de sport din România. Trei evenimente mai de seama au înrâurit în mod hotărîtor activitatea sportivă naţională în anul scurs. Cel dintâiu a fost integrarea mişcării sportive în cadrul unitar de educaţie de stat al Oficiului de educaţie a tineretului român, a E. T. R. O nouă lege, completată printr’un regulament şi instrucţiuni, a introdus în sport sistemul numirii conducătorilor responsabili în toate forurile sportive, dânduse astfel noui imbolduri de muncă, simţământul răspunderii colective, o disciplină sporită şi înlăturându-se politicianismul electoral din sport Noul organ de Stat executând toată conducerea tehnică şi administrativă a sporturilor prin U. F. S. R, a dat acestei instituţiuni şi federaţiilor sale sprijin bănesc şi moral ca să poată păşi la o muncă constructivă în toate ramurile de activitate. Al doilea eveniment de seamă a fost reluarea relaţiilor sportive între Ungaria şi România, pe temeiul unei comenţiuni intre O. E. T. R. şi O. T. T.-ul din Budapesta. Convenţia sportivă între Ungaria şi România, în afară de emulaţia produsă în mai toate domeniile sportive, a avut consecinţe importante în ce priveşte participarea sportului românesc la marile competiţiuni ale Europei centrale. Drumul spre „Cupa Europei Centrale" la Foot-ball asociaţie. Hockey pe ghiaţă şi alte sporturi care era barat prin opunerea Ungariei, s-a deschis în anul trecut, iar Foot-ball-ul şi Hockey-ul românesc pot acum să-şi orienteze destinele spre orizonturi unde se vor putea afirma cu hotărîre. In sfârşit, al treilea eveniment a fost participarea României la Jocurile olimpice. Cu toate străduinţele comitetului olimpic român, dar în lipsa oricărui ajutor de la oficialitate, pregătirea pre-olimpică a fost quasi-inexistentă. Participarea noastră cu echipe de călărie, tir, scrimă, lupte, box atletism şi gimnastică, a fost aşadar mai mult improvizată şi numai cu elementele care şi-au putut plăti singure deplasarea şi spezele, atât pentru oficiali cât şi pentru sportivi. Totuş reprezentanţii noşti au făcut figură destul de bună, iar la clasamentul general pe naţiuni, România s-a clasat a 24-a din 30 de naţiuni. Pentru prestigiul ţării şi propaganda sportului românesc participarea noastră — unanim apreciată în cercurile sportive, — a fost de cel mai mare folos iar concurenţii români, în contact cu cei mai vestiţi atleţi ai lumii, au cules învăţăminte pilduitoare. Marea sărbătoare a sportului românesc, „Ziua Sporturilor" s a desfăşurat la O. N. E. F în prezenţa M. S. Regelui Carol II, marele protector al sporturilor şi cu participarea a peste 10.000 de spectatori, dând loc la o manifestaţie impunătoare. Marele premiu al sporturilor a fost decernat de U. F .S. R. cunoscutului campion poli sportiv Băzu Cantacuzino, iar medaliile de aur trăgătorului Manole Stroici, escrimentului N. Mannescu şi boxeurului Toma Aurel. * In rândurile ce urmează vom face o dare de seamă rezumativă a principalelor realizări din fiecare ramură de sport, în cursul anului 1936 FOOT-BALL-UL ASOCIAŢIE Foot-ball-ul asociaţie, sportul cel mai desvoltat şi cel mai popular, s’a bucurat şi în anul trecut de o neîntrecută favoare a publicului românesc. Atât jocurile campionatului diviziilor naţionale, cât şi acele ale cupei României, precum şi numeroasele matchuri internaţionale au fost urmărite de afluente considerabile de spectatori. Federaţia română de Football sfâşiată prin regretabile neînţelegeri, s’a reorganizat sub conducerea competentă a d-lui V. V. Tillea şi a pornit la o muncă readies care s’a soldat prin succese ca acela al câştigării Balcaniadei şi al înscrierii în Cupa Europei Centrale. Evenimentele principale din anul footbalistic au fost următoaCupa Jan Şeba a fost câştigată de clubul „Venus“, reorganizat sub preşedinţia d-lui g-ral Gabriel Marinescu. In timpul sărbătorilor Sf. Paşti S-a disputat un turneu cu Slavia (Praga), C A. O., Ripepsia şi Venus. Oaspeţii au fost înfrânţi de C. A. O. şi Ripensia şi au învins pe Venus. La 10 Mai s’a disputat pentru „Cupa Regele Carol al II-leai , matchul Iugoslavia-România, m care echipa noastră a învins prin 2_2 Balcaniada a prilejuit nouă succese echipei naţionale care a învins pe greci cu 5—2 Şi pe bul ^Asoiraţî^sportivă ..Ripedia“. In mare forma a izbutit să căştice cele două mari competiţii nationale: „Cupa României , învingând în finală pe „Unirea Tripilor‘‘ şi Campionatul Diviziei Naţionale (tur şi retur). In urma reluării relaţiilor sportive între Ungaria şi România echipele fruntaşe sportive maghiare ca: „Hungária", ””etenor" varos", „Bocsaj", etc., au jucat la Bucureşti, Cluj, Timişoara, Oradea, Budapesta, Debreţin, etc„ matchuri interesante cu grupările româneşti din divizia întâia care în general, au vădit că li sunt aproape egale. . .. Echipele „Olympique Marseille“ şi „Admira" din Viena au susţinut matchuri la Bucureşti. Echipe româneşti ca: „Unirea Tricolor" „Universitatea", C. F. R., etc., au făcut la rândul lor turneuri în străinătate cu succese îmbucurătoare. Se poate afirma deci, cu drept cuvânt, că anul trecut a fost un an hotărîtor în desvoltarea foot-Prin difuzarea sportului cu balonul rotund în peste 600 societăţi din toată ţara, printr-o chibzuită gospodărie internă şi munca zeloasă a sute de oficiali, football-ul nostru a eşit cu bine din criza de „creştere" şi de „conducere" din sezonul trecut întemeiată pe temelii solide, având conducători pricepuţi şi devotaţi şi inaugurând o politică de mai strânsă colaborare cu celelalte sporturi. Foot-ball-ul românesc păşeşte pe un drum sănătos, care îi va permite in curând să realizeze şi menirea educativă a sportului, pe lângă partea igienică şi distractivă. ATLETISM Atletismul, cel mai complet şi mai folositor dintre sporturi îşi duce cu greu o viaţă trudită şi neîndeajuns de sprijinită nici de oficialităţi, nici de public şi nici de sportivi Anul scurs marchează totuşi un progres, care s’a evidenţiat atât prin concursurile din ţară cât şi mai ales prin participarea la jocurile balcanice de la Atena, unde echipa românească s’a clasat a 3-a, la o foarte mică distanţă de Iugoslavia. Ligile regionale au lucrat mai mulţumitor, organizând diferite concursuri naţionale şi regionale. Pe stadionul O. N. E. F. s’au desfăşurat campionatele regionale şi naţionale, precum şi numeroase concursuri cu caracter amical. Un match triunghiular între capitalele: Praga, Belgrad şi Bucureşti, s’a ţinut cu mare succes în Capitală, pe arena O. N. E. F. Concursurile pentru cupa „Carol“ s’au desfăşurat la Predeal, iar campionatele de juniori s’au ţinut la Cluj. M. S. Regele Carol al II-lea, marele susţinător al sporturilor atletice, a cinstit cu prezenţa Sa principalele manifestări. De ziua onomastică a MS. Voevodul Mihai, o ştafetă pornită de la Braşov a adus M. S. Voevodul Mihai, o cupă omagială Campionatul naţional de cross country a fost câştigat de Dinu Cristea şi, pe echipe, de Stadiul Român. TENNIS Sportul tennis-ului trece de câţiva ani printr’o criză îngrijorătoare Elementele vechi cari au adus fală şi renume sportului „alb" în străinătate, nu mai activează; elementele actuale nu sunt de clasă internaţională, iar elemente noui nu se relevă. Sub îngrijirea F. R T. şi a Tennis-clubului român s’au organizat şi în anul acesta campionate naţionale şi ale Capitalei care au fost câştigate respectiv de Schmidt, d-ra Somoghi şi Caralulis, precum şi campionate internaţionale, la care au concurat jucători cehoslovaci, iugoslavi şi austriaci. Jucători români au luat parte cu succes la diferite turnee din Balcani şi ţările Învecinate. PING-PONG Ping-pong-ul sau tennis-ul de masă, a ajuns în ultimele vremuri la o mare desvoltare. Numeroase concursuri şi campionate s’au disputat în toată ţara. Campionatul naţional s’a desfăşurat la Oradea. Echipa reprezentativă a federaţiei de specialitate a luat parte cu succes la campionatele mondiale de la Praga învingând Ungaria și clasându-se în finală, unde a luptat pentru locul întâi cu Austria. Din păcate, acest frumos sport, devenit în ultimul timp cu totul atletic, este practicat aproape numai de minoritari. OINĂ Vechiul joc românesc al Oinei, atât de drag generaţiilor trecute, este astăzi în mare decădere. Bunele tradiţii sunt încă continuate în câteva şcoli, care organizează anual un concurs sub patronajul ministerul educaţiei. Ziarul nostru a sprijinit şi sprijină toate manifestările de „Oină“ şi în special un concurs anual la Bolintinul din Vale. BASKET ŞI VOLLEY-BALL Aceste sporturi foarte sănătoase şi gustate de tineretul şcolar de pretutindeni, sunt şi la noi în progres continuu. Volley-Ball-ul, mai ales, fiind adoptat în străjerie, cercetăşie şi în şcoli, a început a deveni unul din sporturile populare ale tineretului. Echipele feminine au disputat cu multă însufleţire un campionat de Volley ball câştigat de Iureş-Club căruia s-a decernat şi cupa „Universul“. Campionatul naţional de basket-ball a fost cucerit de de Asoc. sportivă „Sportul Studenţesc" care a învins în finală merituoasa echipă S. G. Sibiu. HAND-BALL Sportul de hand-ball foarte atletic şi spectaculos şi care a dobândit la noi în ţară o desvoltare destul de îmbucurătoare, s-a relevat mai ales de la creaţia federaţiei române de Handball. O echipă reprezentativă a luat parte la turneul olimpic de la Berlin, clasându-se a 4-a RUGBY-UL Acest sport atletic și complet care — în principiu — ar trebui să fie practicat numai de gentlemani, a ajuns să prilejuiască în Capitală, — căci Rugby-ul nu se practică decât la București, — dispute mult prea înverşunate, cu bătăi şi scandaluri pe teren. Echipa reprezentativă a formaţiei de specialitate a luat parte la turneul pre-olimpic de la Berlin şi, — contrar aşteptărilor, — s-a clasat ultima, fiind învinsă de Franţa, Italia şi Germania. Campionatul ..României" De anul trecut a fost cucerit de echipa „Tennis Clubului"român. Cupa .,Louis Barthou" disputată în primăvară a fost câştigată de echipa Asoc. sportive „Sportul Studenţesc“. Cupa g-ral G. Marinescu a prilejuit în finală o frumoasă luptă între Stadiul Român şi Sportul Studenţesc. SPORTURILE DE IARNA Sporturile de iarnă au intrat definitiv în gustul publicului, cucerind un loc de seamă printre îndeletnicirile trupeşti ale tineretului nostru Graţie difuzării lor Îmbucurătoare, ş’au creiat noui rezonuri de iarnă în localităţi de munte şi staţiunile balneo - climatice, care îmbunătăţesc condiţiile economice ale regiunilor muntoase. Pentru desăvârşirea acestei opere sociale şi practicarea sporturilor într’un mediu civilizat şi confortabil, Oficiul naţional de turism, O. N. T. a pornit, cu colaborarea federaţiilor de sporturi de iarnă, a I. S. E. F. şi I. M. E. F., o acţiune de organizare a sezonului de iarnă în 15 localităţi de munte printre care Borsec, Braşov, Buşteni, R.Vâlcea, Predeal, Sinaia, Sibiu, Poiana Ţapului, Stâna din Vale şi Vatra Dornei sunt cele mai importante. HOCKEY-UL PE GHIAŢA Acest sport, foarte iute spectaculos şi menit să ia locul football-ului în timpul iemei, se desvoltă în mod cu totul îmbucurător. Sezonul trecut nu a fost prielnic din cauza iernii călduroase şi echipa reprezentativă nu a putut participa la campionatele olimpice de la Garmisch-Partenkirschen In schimb, federaţia de specialitate a organizat pentru prima oară în Capitală, un campionat naţional cu 6 echipe, care a obţinut un succes desăvârşit Cluburile fruntaşe bucureştene „Telefon-Club-Român“ şi Asoc. sportivă „Bragadiru" au întreprins turnee în Germania, Ungaria, Austria şi Cehoslovacia. Echipa olimpică a Japoniei, în trecere prin Capitală, a făcut match nul cu T. C. R. Campionatul naţional, — după o luptă înverşunată — a revenit Asoc. sportive „Bragadiru“, în finală cu „Dragoş-Vodă“ din Cernăuţi. Echipa Poloniei şi a Varşoviei au disputat deasemeni matchuri în Capitală. In sezonul actual echipele Troppauer Eislauf Verein şi B. K. E. au jucat în Capitală cu A. S. Bragadiru şi A. S. Telefoanele. Campionatele României se vor desfăşura după sistemul diviziei naţionale, disputându-se la Cluj, Cernăuţi, Ciuc şi Bucureşti, iar echipa noastră reprezentativă va participa la campionatele mondiale de la Londra. ROBSLEIGH Iama deosebit de călduroasă din anul trecut a făcut cu neputinţă disputarea concursurilor naţionale din 1936. După certuri şi polemici de presă printre concurenţi, care au învederat slăbiciunea conducerii federale, echipele româneşti cele mai bune au participat la jocurile olimpice de iarnă de la Garmisch-Partenkirchen, fără totuş a obţine rezultatul aşteptat de la foştii campioni mondiali. PATINAJ Sport cu vechi tradiţii dar care lâncezeşte din lipsă de patinoare şi de tineri cari să înlocuiască vechile generaţii de patinatori rutinaţi. Cele mai multe patinoare sunt în teritoriile alipite şi sportul de patinaj este practicat mai mult de minoritari. In Capitală, din lipsa unor conducători vrednici şi pricepuţi, patinajul nu este organizat, deşi emulaţia născută prin practicarea hockey-ului pe ghiaţă a introdus patinajul în gustul tineretului Federaţia de patinaj are sediul în Cluj şi desfăşoară o activitate foarte redusă. SRI Minunatul sport, al ski-ului, care poate fi numit cu drept cuvânt regele sporturilor de iarnă, a luat în ultimele vremuri o desvoltare foarte mare. Iarna din 1935, în deosebi de blajină, a stânjenit desfășurarea normală a concursurilor de ski din sezonul trecut, precum și antrenamentul echipei noastre reprezentative la jocurile olimpice. Totuşi, în regiunile cu zăpadă s-au organizat concursuri şi competiţiuni de ski, iar corpul Vânătorilor de Munte şi-a ţinut campionatele de ţară. ÎNOTUL Sport complet şi atât de folositor pentru tineret încât a fost declarat obligatoriu aproape pretutindeni în străinătate, înotul trăieşte la noi o viaţă domoală şi lipsită de anvergură. Cu toate nouile ştranduri care se clădesc mereu, nu s’au creiat încă cursuri populare de înot şi nici C. E. T. R. nici Ministerul Educaţiei, nici cele alte autorităţi interesate nu au luat vreo măsură pentru ca această îndeletnicire naturală atât de trebuincioasă omului să fie înhăţata de tot tineretul, atât din străjerie cât şi din şcoală şi meserii. In Capitală activitatea a fost foarte redusă în sezonul trecut. In afară de cursurile de instructori, predate de germanul Sommer, angajat de F. R. N. şi care au dat rezultate foarte bune, nu s’a organizat mai nimic. S’a activat în schimb foarte mult la Tg. Mureş, Timişoara şi Cluj, iar în reuniunile organizate aci s’au corectat multe recorduri ale României Campionatele naţionale ţinute la Eforie, unde s-au doborât 11 recorduri naţionale precum şi serbările zilei „Marinei“ şi zilei „Apei“ au completat programul de activitate al înotului românesc. BOXUL Boxul românesc a trecut şi el printr’o grea criză de conducere şi de activitate, dar a reuşit să se reorganizeze mulţumitor. In sezonul trecut, deşi nu s’au făcut in Capitală decât foarte puţine organizări pugilistice de mare anvergură totuşi mai toate au fost deficitare. In provincie s’au organizat mai multe matchuri de propagandă care au plăcut mult şi şi-au atins scopul. Lipsa unui local închis este principala cauză a lâncezită boxului în Capitală. Fugăriţi din ţară din cauza acestei lipse de activitate toţi bunii noştri boxeuri au plecat în strănătate unde s’au impus in curând prin calităţile lorpugilistice. . In special, Toma Aurel a învins pe rând pe cei mai buni oameni ai categoriei sale până când a fost adus disputa titlul de campion al Europei. întâlnirea dintre Poppy Dedea şi Toma Aurel s-a terminat în favoarea lui Aurel care a devenit astfel campionul european la categoria cocoş. Moţi Spakow, V. Şerbănescu, Covaci, Teodorescu, Sandu Ion, Gh. Popescu şi alţi boxeuri români au dobândit succese măgulitoare. Boxul amator a cunoscut un uşor declin, mai ales în Capitală. Campionatele naţionale nu au avut măreţia celor din ultimii ani şi multe titluri sunt deţinute astăzi de campioni provinciali. La jocurile olimpice, echipa de box a făcut faţă bună şi ar fi putut da mai mult, dacă nu ar fi fost nedreptăţită de juriu. Boxul a fost îndoliat prin pierderea lui Mitu Gogea. Ştefănescu şi Nicolae Berechet, mort la Berlin, dintr-o otrăvire a sânge- CICLISM Sport foarte redus la noi, spre deosebire de ceea ce este mai pretutindeni aiurea, în străinătate. Federaţia de ciclism, după o criză trecătoare, s-a reorganizat şi a păşit la realizări rodnice Campionatul de viteză şi circuitul clasic „Principele Nicolae“ au fost câştigate de C Tudose. Cea mai de seamă competiţie a fost „Turul României", disputat pe distanta de 2150 km., în 12 etape şi 16 zile (4 zile de odihnă), Intre 29 August şi 13 Septembrie. Au fost reprezentate 7 naţiuni Victoria a revenit francezului P. Gallien urmat de iugoslavul Grgac şi de germanul Kutzbach, apoi de românii C. Tudose şi N . Ţapu. Pe echipe s’a clasat întâia echipa românească. Campionatul de fond, Bucureşti-Breaza-Bucureşti (203 km.) a fost câştigat de V. Mormocea. MOTOCICLISM Motociclismul a progresat în anul trecut din punctul de vedere al concursurilor disputate. S-au disputat probele „Curierul de război“. Cupa jubiliară M. C. R. pe distanţa Bucureşti-Sinaia- Târgovişte-Bilciureşti - Bucureşti; kilometrul lansat; Cupa „Tamina“; „Marele premiu al oraşului Braşov, Reuniunile internaţionale de pe velodromul Ştefan cel Mare, Cursa de coastă de la Sinaia, Cursa de coastă Poiana — Braşov, Cursa de coastă de la Brad şi „Marele Premiu al Bucureştilor“. AUTOMOBILISM Automobilismul a desfăşurat o activitate remarcabilă, datorită străduinţelor Automobil-clubului Regal Român, al regionalelor sale şi al asociaţiei nou creiate pentru sporturile mecanice „Grupul Motor“. S-au disputat concursul de rezistenţă al şoc Unirea pe 300 km., cu o cursă de coastă şi una de îndemânare; cursa pe km. lansat, cursa de rezistenţă, „Circuitul Carpaţilor“, Marele Premiu al Braşovului; cursa de coastă dela Sinaia; cursa internaţională dela Feleac; cursa de coastă Poiana; cursa de coastă dela Sibiu şi marele premiu al Bucureştilor. George Ghica s’a relevat în toate ca un conducător de mare clasă. M. S. Regele a asistat la cursele dela Sinaia şi Feleac. A. S. R. Principele Nicolae a participat în persoană la majoritatea curselor. CICLO-CROSS Activitatea s-a menţinut la nivelul aceleia din anul precedent, dar propaganda a fost bine înjghebată. Campionatul naţional a fost câştigat şi anul acesta de C. Tudose TIRUL A avut un sezon mai bogat graţie concursurilor de tir redus organizate de Asoc. Amicii C. N. E. F. pe poligonul din Dealul Spirei şi antrenamentului echipei de tir pentru jocurile olimpice precum şi concursurilor poştale de tir Tirul la porumbel şi Ball-trap a avut de asemenea o activitate mai pronunţată datorită participării noastre la campionatele balcanice de tragere de la Atena. Campionul României, Manole Stroici, a dobândit succese răsunătoare la Budapesta Bucureşti şi Atena, dovedind din nou o clasă cu totul internaţională. SCRIMA A avut o activitate cu totul redusă mărginindu-se la campionatele regionale şi naţionale organizate de federaţia de specialitate şi la cupele de antrenament „Dinu Cesianu“, „N. Caranfil” şi „Neagu Boerescu”. O echipă românească amatoare parte la jocurile olimpice de la Berlin, fără mare succes. LUPTE ŞI ALTERE Sportul luptei amator a avut un sezon foarte slab. Un campionat de lupte profesioniste s-a desfăşurat pe arena O N. E. F. O echipă românească amatoare a luat parte cu succes la jocurile olimpice de la Berlin. Sportul de altere este quasi neexistent la noi în ţară. CANOTAJ ŞI YACHTING Aceste sporturi reunite într’o nou federaţie, sub preşedinţia d-lui comand., adj. P. Fundăţeanu, au avut un sezon destul de bogat. La Mamaia şi Eforie s-au organizat regate foarte interesante de yachting. Canotajul a avut un sezon destul de bun în Ardeal şi a disputat campionatele naţionale la Mamaia, pe lacul Suit-Ghiol. CONCURSURILE JANDARMERIEI Un fapt lăudabil care va ajuta la răspândirea sportului şi educaţiei fizice in masse este Introducerea exerciţiilor fizice în corpul jandarmilor. Sub vajnica impulsiune a d-lui g-ral Barbu Pârâianu şi cu colaborarea efectivă a d-lui It.-col. Pavlid, s-au iniţiat în toate unităţile de instrucţie jandarmereşti concursuri din mai toate ramurile de sport. Mişcarea este susceptibilă de mare extindere şi STM“ uită pentru difuzarea sportului ECHIPA SPORTIVA A ZIARULUI „UNIVERSUL" Funețioraru șl lucrătorii darude acumTf iau constituit încă t.ivă Vf5, 2 ani 0 grupare sporech n’; S1VerSUl“ “*• a înființat cultură Cursuri de foot-ball, etc. 1212 r^°x» ex cursiuni, de foot-ball a .Univer HIPISM Di^,,ittratâ criza financiară, hlvădită nHn m^n^nut buna stare, gflon EiPr dese organizări de Seafă,“ m“ d“ Rezultatele sportive de pe hi- 5°dr°Enunle Băneasa şi Floreasca a dăi ° sensibilă îmbunătăţire a Sfi Pur-sangilor româneşti Federaţia equestră a avut si‘ EcurS o activitate remarlă, organizând aproape 20 de d°ontaTUciihipiW £ ‘o"«1Va, aotate cu numeroase premii de aTMe.S Campionatld calS Evenimentul cel mal de seama «te însă turneul triumfal al căriaetlGe^am1niîn,P0l0nia • aS“a..?.ermania și italia unde notr? reprezentanți, în frunte cu căpitan Kirculescu au miiS diSnt~â?US® Peste 70 de Pfe?Afea numeroase întâi La jocurile olimpice din Berlin echipa de călărie a câştigat singura medalie de argint ce a revenit echipelor româneşti, iar locotenentul Rang a dobândit o stricită clasându-se de justeţa al 2-lea în Marele Premiu al Naţiunilor. Şcoala de călărie F. E. R. sub direcţia maiorului Tăutu, a’pregătit numeroase elemente şi a ordine de ^frumoasă «rbare de SDEIJZTA^£ SPORTURILOR DE ZIARUL „UNIVERSUL" Ziarul „Universul" înţelegând Printre cele dintâi, importanta ca mijloc de educaţie şi cătuh^1? 8 tineretului, a alcătuit acum mai bine de 12 ani 7 “1 Program de caldă sprijinire a mişcării sportive. Atât prin manifestări populare propun sau organizate in unire cu grupările şi federaţiile din U. I .104. ?î Prin publicitatea larg oferită în coloanele ziarului precum şi mai ales prin acordacărtici şi CUpe’ Pachete cărţi şi materiale sportive, ziarul ”UniT®rsul a ajutat toate organizaţile serioase şi bine intenţionate, din orice ramură de activitate sportivă. , trecut, s-au distribuit peste 400 de cupe, 250 de plachete sportive, 300 de volume din editura ziarului şi aproape 500 de .d:Pl0TMe. sportului român, timi faceTM in noul an 1937 calde urări de propăşire spre binele şi Întărirea tinerelor generaţii. , 5 neagu boerescu DIVERSE CICIOSANMARTIN ŞEDINŢA COMISIEI * INTERIMARE A ORAŞULUI.— S’a ţinut şedinţa comisiei interimare a oraşului nostru, sub preşedinţia noului preşedinte, d. Nicolae Moldovan. Aceasta fiind prima şedinţă după schimbarea preşedintelui comisiei interimare, d. N Moldovanu, după deschiderea şedinţei, a adus elogii fostului preşedinte, d. Varga şi a rugat comisia să-i dea tot concursul pentru rezolvirea tuturor problemelor ce interesează oraşul Intrând in odinea de zi, comia a rezolvat o serie de chestiuni privitoare la bunul mere al oraşului. S-au aprobat 10.000 lei pentru întreţinerea şcoalei de ucenici, exploatarea parchetului de pădure pe anul 1936 37, devizul in valoare de 5000 lei pentru apărarea mormintelor din cimitirul public, contra surpării; 9000 lei pentru acoperirea găurilor de ganaluri pe toate străzile oraşului; 1500 lei pentru asigurarea taurilor şi acordarea diferitelor ajutoare. . Comisia a luat apoi în desbatere convenţia provizorie, încheiată cu regia autonomă C. F. R., referitoare la încasarea taxei ad-valorem, pentru diferitele mărfuri transportate pe C. F. R. de comercianţi şi industriaşi. Condiţiunile, puse de CF R pentru încheierea unei convenţiuni definitive, fiind prea grele pentru primăria oraşului nostru, comisia a hotârît ca, după expirarea termenului de două luni, să se anuleze, această convenţie a„^.xP.r°lpullerca ifcfului contabilităţii, sau deschis mai multe credite extraordinare şi suplimentare, pentru acoperirea diferitelor ajutoare acordate şi materiale cumpărate. Ca membru în comisia de apel a oraşului, a fost delegat ?• Preş edinte N. Moldovan, în locul fostului preşedinte Varga. OBREJIŢA (R.Sărat) SURPRINS ASUPRA FAFTULUL — Niculae Panait, din Caiafa, a surpris pe Radu Moise, din aceeaş comună, in clipa când cu intenţii criminale încerca să intre în casa sa MOARTEA UNUI INVAŢAT£R — In corn. Mărtineşti, după o scurtă suferinţă s’a stins din viaţă distinsul învăţător Iancu Chiriţa Defunctul a slujit şcoala 20 ani in care timp a contribuit la realizarea unor frumoase progrese culturale DATINI CREŞTINEŞTI. „ Tineretul secţiilor Ligii Antirevizioniste şi Ligii Culturale şi cercetaşii din această comună au organizat de Anul Nou , pluguşorul“ după toate datinile strămoșești. ^ "Anul «1 64-lea Nr. 2 »« Duminică S Ianuarie 1937 Stiri din casa LUGOJ OMOR DIN IMPRUDENTA, INTRE MINORI. — Nicolae Arnătutu, de 16 ani, păzea oile la marginea comunei Borlove (Severin). Împreună cu consăteanca sa, minora Elisaveta Musteța, Arnăutul i-a arătat fetei un revolver, pe care fata i-a cerut să-l vadă. El i l-a dat, dar, amintindu-şi că este încărcat, s’a repezit să-l ia înapoi. Arma a luat foc, nimerind fata în abdomen. După puţine chinuri, a încetat din viaţă în faţa băiatului. Îngrozit de isprava lul. VITE OMORITE DE TREN.— Marta Niculai, din corn. Cutina, venea cu doi boi să-l vândă la tfrig, în Lugoş. Ajunsă la bariera dintre halta Nevrincea şi staţia Cliciova, a oprit boii pentru ca să treacă trenul automotor ce venea dinspre Ilia. Speriindu-se, boii au luat-o la fugă pe linie, înaintea trenului, care i-a omorât pe amfindoi. TREN ATACAT CU PIETRE. — Pe când trenul automotor Caransebeş-Lugoş se afla la 3-4 km. distanţă de staţia Caransebeş, a fost atacat cu pietre de Nicolae Seraciu şi Petru Ienăşel, din româneni (Severin), cari se aflau petimp cu oile. Au fost sparte căteva geamuri şi trei călători au fost uşor răniţi. BARBARIE. — Iile Burai, din Teregova, trăia de 18 ani în concubinaj cu Victoria Loga cu care avea 4 copii. In timpul din urmă, Burai Îşi bănuia concubina de infidelitate. Ros de gelozie, în ziua de 21 Dec., pe cund se aflau în sălaşul lor, la 5 km. distanţă de comună. Burai şi-a prins concubina şi, după ce a bătut-o crunt cu un ciomag, a dus-o in sălaş, a descălţat-o la picioare, a legat-o şi, aprinzănd paie, a ars-o la picioare pănă ce a căzut in nesimţire. Femeia se află sub îngrijire medicală, iar barbarei bărbat în cercetarea Jandarmilor. DIN CAUZA GELOZIEI. — Floarea Cotea din com. Obreja (Severin) a spart cu pietre ferestraele conştenceteale Anuţa Grozavu, din cauză că Floare Calea bănuia pe soţul ei că ara legături cu alte femei in locuinţa femeii Grozavu. A ÎNCERCAT SA SE SINUCIDĂ. — Tibăra Maria Cernuşca din Lugoj a încercat să-şi pună capăt zilelor, bănd o cantitate mare de spirt. Dusă cu Salvarea la spital, ea este tn afară de orice pericol. Mobilul acestei tentative este probabil o dragoste neîmpărtășită. FURTURI. — Vasile Barchescu, din Lugoj, str. Hezerișului. a fost prins pe cflnd voia sfl fure niște găini dela d. Iosif Burger, din str. T. Maiorescu 2. El voia să vflndă găinile ca să plătească o amendă de călătorie frauduloasă pe c.f.r., a soţiei sale, ca să nu fie închisă. Soţia lui, neavflnd cu ce plăti, este la închisoare iar el dat in judecată. — Ioan Andraş din corn. Zorlenţul Mare a fost prinsă de cflnd voia sfl fure un palton de piele din magazia lni Rosenweig din Lugoj. A fost dat in Judecată — Alexandru Karăcsi, de 23 ani, vagabondflnd prin Lugoj, a fost dus la chestura poliţiei. Făcflndu-i-se perchiziţie, s’au găsit mai multe bijuterii de valoare. Karăcsi declară că le-a furat din Timişoara. El este reţinut în arestul poliţiei. — Ludovic Krusnitx, tâmplar din Lugoj, str. Ştefan cel Mare 25, a reclamat poliţiei că, in noaptea de 26 Dec., hoţi l-au intrat în locuinţă, pe cănd el lipsea, şi i-au furat haine In valoare de circa 3.000 lei. Tot aşa i s’a furat şi lui Krusnitz, în toamnă. 7.350 lei. A AVORTAT DIN CAUZA BĂTĂII. — Iulia Balintani, fiind gravidă, a avortat din cauză că a fost bătută de soţul ei Vasile Balintani şi socrul ei Axente Balinton, din Nămeşeşti (Severin). Datorită asistenţei medicale, starea ei e satisfăcătoare. xox CHIŞINĂU REPRODUCERI DE RASA.— Prefectura judeţiilui, in colaborare cu Camera de agricultură, a cumpărat din Transilvania 35 tauri „Sumemital“, 32 vieri ..York", 3 armăsari pur sânge trăpaşi. Cu peste aniwall, se completa gospodăriile comunale, la Sarata-Galbenă, Costeşti, Sireţi, Băcioi şi Cricova. EPIDEMII. — In localitate sunt 3 cazuri de febră tifoidă, în cartierul Botanica, 18 cazuri de scaratină şi 3 cazuri de tifos exantematic. Toţi bolnavii sunt izolaţi la spitaleul de contagios, unde se mai găsesc internaţi 18 bolnavi de tifos, exantematic şi 9 scalacinoşi din judeţ. O parte dăm bolnavi de tifos exantematic sunt din comunele Dumeşti şi Chestroasa Bâc de apropierea oraşului şi de unde populaţia Chirilăului se aprovizionează cu lapte şi alte produse lăptoase, aşa că se impune o supraveghere cât mai severă spre a se evita o extindere mai mare a epidemiei in oraş. DISPARIŢIA UNUI BAIAT. — De câteva zile a dispărut de acasă băiatul Serghei Stoianov, de 12 ani, domiciliat pe str. Haralampie 12. Cu toate căutările făcute de poliţie, cel dispărut n’a putut fi găsit. ARESTAREA UNUI CRIMINAL. După urmărire de trei zile, poliţia a prins. In fine, pe muzicantul Vladimir Ciiasno- Ipolschi, care este bănuit c& a ucis pe Lidia Stoica, care a fost ma! intâiu gâtuită şi apoi ?reo RTV*o țj ,«•£ sinuciderea. Bănuitul neagă de a fi ucis pe prietena sa insă dă răspunsuri foarte evasive şl contrazicătoare, lnc&t poliţia a—° p~ynv*r"»re că tot el este autorul crimei. MOARTEA UNEI ACCIDENTATE. — Am arătat deunăzi nenorocea întâmplată cu Hana Bruhis, care a suferit, grave arsuri de pe urma explonvţinţ rvlvrp’ic» la spital a murit in cursul nopţii prada chinurilor grozave. TG.-MUREŞ PAZNIC DE NOAPTE ÎMPUŞCAT IN LOCUL UNUI DEZERTOR. — Jandarmii din Ibaneşti, de sub comanda sergentului Instructor V. Tepeşti, plecind noaptea în urmărirea dezertorului Pintilie Pop, care se bănuia că se află în casa părinţilor săi din Hedac, au ajuns în această comună, unde au luat în ajutor şi pe guardul comunal Iacob Macavei. Şeful postului, ajungfind la casa unde se bănuia a fi dezertorul căutat, a postat în curte, la uşe şi fereastră pe soldatul Grigore Muncaci şi pe fruntaşul Iacob Cilrlan. Apoi a intrat în casă însoţit de un alt soldat şi de guardul comunal. Părinţii dezertorului au declarat că fiul lor nu e în casă şi că n’au nici o ştire despre el. Guardul comunal Iacob Macavei intrând însă in odaia din fund, a găsit pe dezertor în pat, care a sărit apoi asupră-i, şi, asvârnindu-l din cameră, a închis uşa cu cheia. Apoi, deschizând fereastra care da spre fundul curţii, a sărit afară, dispărând în întunericul nopţii. Guardul comunal a ieşit în curte, cu revolverul în mână, strigând jandarmilor că dezertorul a fugit. Fruntaşul Iacob Cârlan, care era postat în curte, văzând că un ins vine în faţă-i, cu revolverul în mână şi crezând că e dezertorul, a pus arma la ochiu, trăgând un glonţ în pieptul nenorocitului guard a cărui moarte a fost Instantanee. Dezertorul fugar a fost prins ulterior şi înaintat legiunii de jandarmi din Tirgu-Mureş. Autorităţile civile şi militare au deschis o anchetă. GREVA DELA FABRICA SZEKELY ŞI RETY. Lucrătorii de la fabrica de tâlmplărie şi mobile Szekely şi Rety, in urma agitaţiilor unui şef de echipă, au făcut grevă. In urma intervenţiei direcţiunii fabrice şi a inspectoratului muncii, lucrătorii, după 24 ore, au reluat lucrul, cerând in corpore îndepărtarea acestui șef de echipă, care, de altfel, are la activul său diverse fapte oriite. SIBIU CANDIDAŢII DIN JUDEŢUL SIBIU, REUŞIŢI LA PROBA SCRISA PENTRU OBŢINEREA GRADULUI II DE ÎNVĂŢĂTORI. — Ioan Albescu (Tălmăcel), Ene Bogdan (Cărpiniş), Maria Bembea (Sibiel), Maria Birbu (Tălmăcel), Victoria Brote (Răşinari), Maria Bobanga (Sebeşul de Sus), Nicolae Babteş (Ocna Sibiului), Ana Badiu (Popiaca), Maria Băcilă (Gura Rilului), Gheorghe Bogdan (Poiana), Toma Buta (Cisnădie), Ştefan Cornea (Slimnic), Ştefania Drăghiciu (Sadu), Teodor Filiţonea (Roşia), Toma Grama (Porceşti), Virgil Georgescu (Poiana), Cornelia Georgescu (Poiana), Gheorghe Ludu (Tălmaciu), Gheorghe Micu (Gusu), Maria Nicolescu (Cristian), Maria Natanail (Ocna Sibiului), Constantin Nicolescu (Cristian), Eleonora Oancea (Avrig), Melania Oancea (Dobilici), Elena Petcu (Răşinari), State Petcu (Răşinari), Maria Pop (Orlat), Gheorghe Popa (Loamnăş), Ioan M. Popa (Ocna Sibiului), Emil Popescu (Ghirasa de Jos), Savu Pitami (Fundul Râului), Aurelia Riger (Spring), Eleonora Rădoiu (Apaldul de Jos), Teodor Stoicheciu (Nocrich) Ana Sasu căs. Lungu (Răşinari), Vasile Stoia (Sebeşul de Sus), Maria Soră (Sălişte), Victor Şerban (Vurpăr), Toma Tilişia (Tălmăcel), Emilia Tilişia (Tălmăcel), Victoria Tomescu (Slimnic), Nicolae Tomescu (Ruşi), Maria Ursun. Munteanu (Brad), Elena Vasiu (Cisnădie), Mihail Vlad (Daia), Elisabeta Poplăceanu (Slimnic) şi Aurelia Pâraianu (Ludoş). FURT. — In ziua de 29 Decembrie, cund lumea era la masa de primz, ţigăncile Tereza Preda, Lina Stan şi Mariţa Mitru au intrat, folosindu-se de chei false, in biroul firmei „Polak şi fiii”, din str. Guşteriţei, furând o jumătate sac făină de grilu. Dar, se vede că le pândea nenorocul din urmă, fiindcă au fost prinse tocmai în clipa clnd voiau să părăsească localul numitei firme. Au fost depuse în arestul poliţiei. HOŢ DE BUZUNARE ARESTAT. — A fost arestat şi Şandor Novac, cunoscut hoţ de buzunare. CRAIOVA MOARTE SUBITA. — D-na Ernestina Benkis, de 65 ani din str. Criza Vodă io, s’a dus la ceasornicarul Schmidt din str. Madona Dudu, să facă unele cumipăirâituri. In timp ce alegea marfa, s’a simţit rău şi a murit. Bătrâna suferea de inimă. CRIMA — Muncitorii Nae Mustafa şi Ion Ungureanu, din str. Craioviţei, dinpa ce au chefuit pela mai multe cârciumi, au plecat spre casă. In drum, s’au luat la ceartă şi Nae Mustafa a dat cu un auţit mai multe lovituri lui Ungureanu, lăsandu-1 in nesimţire apoi a dispărut. CERNAUTI SERBARE PHEMILITARA. — Centrul de pregătire premiumra, de sub comanda d-lui căpitan Biltzu Gh., a dat în ziua de 27 Dec. 1936, în sala „Casei Germane**, din Roşa, o şezătoare artistică*culturală, avflnd ca program datinele strămoşeşti. Comandantul centrului P. P. a deschis serbarea, arătflnd însemnătatea datinelor strămoşeşti. A urmat reprezentarea datinelor: Colindul, Irozii, pluguşorul, capra, ursul, urătorii, etc., exp. «ivitate de tinerii premilitari din subcentrele 1, 2 şi 3, fiind ovaţionaţi îndelung de spectatorii din sală. Această serbare a avut un rezultat moral mai mult decât aşteptat. GHEORGHENI ! SĂRBĂTORIRE CU BATAUSI — Lurt«o trpc ’tă. ri'.nd ia 'vn. cat. sărbătorirea aşa numiţilor ..sfinţia cei mici“, când .mg„xil din localitate, după un obiceiu de pe vremea lui Atila, se duc din casă in caisă , şi, tri unde găsesc fete, feciori ori femei, le în cartierul aşa numit ,,Felseg‘‘ di n local ’iba.se, s’a petrecut o sângeroasă încăerare ca urmeiie a acestui obiceiu. Tânărul Blaj Emerik, intrând în casa fetei Carolina Demeter, a început, conform obiceiului, s’o bată cu nvele. In acest timp, a intrat flăcăul lorica Ivarion cu mai mulH pHxfiyv,-) v~'irVÎ că-l afară pe primul. Acesta impacare, apoi în stradă, a degenerat in bătaie. Cuţitele au intrat in funcţiune, diar, spire ferWxf, w „T, g~,,n 3O V'v’nt mai îndrăzneţi i-a pus pe fugă, evitându-se asrtfel o sigură V?r'V'-.o -’o sănotp SPECULA CU ALIMENTE. — De sfintele sărbători, unii comercianţi din localitate, in speria măcelarii, s’au dedat l neiwîmte snex’lbiţiuiol, urcând exagerat preţurile unor produse de pr’ma meceritete. Reclamăm aceasta pentru ca autorităţile să ia măsuri contra acestor speculanţi. MIERCUREA CIUC * DELA CRUCEA ROŞIE. — Cu ocazia sărbătorilor, societatea „Crucea Roşie”, secţia Menuirea Ciuc, de sub conducerea d-nei VI- ca dr. Vaier Oţetea, a împărţit alimente şi îmbrăcăminte la populaţ Ia săracă din oraşul nostru. FURT. — La colonia dela fabrica de cherestea „Buraţcoş”, s’a furat lucrătorului Ion Rusu, 6.000 lei, un ceasornic, o pereche de bocanci şi haine. Autorul furtului este locuitorul Fazakas Samu, din comuna Comandă (Trei Scaune), în complicitate cu locuitorul Ladislau Bulai. AGRESIUNE. — In seara de 24 Dec., locuitorul Petre Sep, din comuna Sfmsimion, s’a dus la locuința văduvei Iosefina Laslo. Găsind-o pe femee singură, a luat-o la bătae pe motiv că fiul ei Alexandru Laslo, fiind cioban la el, i-a pierdut vara trecută un miel. In acest timp a sosit acasă și fiul văduvei, care vârflnd ce se petrece in casă, a luat lepca de la căruţă şi i-a aplicat câteva lovituri în cap agresorului. CANTON ATACAT CU PIETRE. — In noaptea de Crăciun, locuitorii Beia Vorjak, Francisk Kis şi Emerik Nagy, din comuna Jigodi, judeţul nostru, au atacat cu pietre cantonul C.F.R. nr. 51 balta Jigodin) deoarece cantonierul a refuzat să le deschidă. Numiţii au fost înaintaţi parchetului. ACCIDENT. — In ajunul Crăciunului, pe când locuitorul Dumitru Boier, din comuna Bhax Chei, venea cu căruţa cu lemne dela munte la locul numit „Surdu”, i s’a răsturnat căruţa, căzând peste el un buştean mare. După câteva ore de chinuri grozave, Dumitru Boier a încetat din viaţă. VASLUI NEGUSTORIMEA NEMULŢUMITA. — O delegaţie da peste 200 negustori din oraş s’a prezentat in audienţă la d. ministru M. Negură, căruia i s’a plâns că, abia transcerea d-lui Hie Petrescu în calitate de inspector financiar la Vaslui, s’a pornit o adevărată teroare împotriva comercianţilor vasluieni. D M. Negură a făgăduit că va interveni la ministerul de finanţe, spre a tempera zelul d-lui inspector. In urma relaţiunilor date şi de d-nii Gh Răşcanu prefectul Judeţului şi Tzaicu, primarul oraşului şi preşedintele Camerei de comerţ, d. ministru Negură a vorbit la telefon cu d. Cancicov, ministrul de finanţe, rugându-l să dea îndrumările necesare inspectorului financiar RĂNIRE LA HORA. — La hora din casa lui T. Capraru, din Sperieţi. V. Balan, fiind beat, s’a apucat să se joace cu un revolver Arma a luat foc şi glonţul a rănit în picior De C. Gh. Surdu Victima a fost internată in snita’ul Sf Spiridon din Iaşi, iar V Balan a fost predat parcheni’ui. FOC. — La locuinţa d-lui V. Pănereu, funtionar la primărie a izbucnit un puternic foc, mistuind o magazia cu tot ce era in ea. - • - ~ -*