Universul, ianuarie 1937 (Anul 54, nr. 1-14)

1937-01-03 / nr. 2

UNIVERSUL A­NUL SPORTIV 193­6 O o ■ In cursul anului 1936, sportul românesc a înregistrat progrese foarte îmbucurătoare în toate ra­murile conduse de cele 23 fede­raţii care constituie forul suprem al conducerii sportului : Uniunea federaţiilor de sport din Româ­nia. Trei evenimente mai de seama au înrâurit în mod hotărîtor ac­tivitatea sportivă naţională în a­­nul scurs. Cel dintâiu a fost integrarea mişcării sportive în cadrul unitar de educaţie de stat al Oficiului de educaţie a tineretului român, a E. T. R. O nouă lege, completată prin­­tr’un regulament şi instrucţiuni, a introdus în sport sistemul nu­mirii conducătorilor responsabili în toate forurile sportive, dându­­se astfel noui imbolduri de mun­că, simţământul răspunderii co­lective, o disciplină sporită şi în­­lăturându-se politicianismul elec­toral din sport Noul organ de Stat executând toată conducerea tehnică şi admi­nistrativă a sporturilor prin U. F. S. R, a dat acestei instituţiuni şi federaţiilor sale sprijin bănesc şi moral ca să poată păşi la o muncă constructivă în toate ra­murile de activitate. Al doilea eveniment de seamă a fost reluarea relaţiilor sportive între Ungaria şi România, pe te­meiul unei comenţiuni intre O. E. T. R. şi O. T. T.-ul din Buda­pesta. Convenţia sportivă între Unga­ria şi România, în afară de emu­laţia produsă în mai toate dome­niile sportive, a avut consecinţe importante în ce priveşte parti­ciparea sportului românesc la marile competiţiuni ale Europei centrale. Drumul spre „Cupa Europei Centrale" la Foot-ball asociaţie. Hockey pe ghiaţă şi alte sporturi care era barat prin opunerea Un­gariei, s-a deschis în anul trecut, iar Foot-ball-ul şi Hockey-ul ro­mânesc pot acum să-şi orienteze destinele spre orizonturi unde se vor putea afirma cu hotărîre. In sfârşit, al treilea eveniment a fost participarea României la Jocurile olimpice. Cu toate străduinţele comitetu­lui olimpic român, dar în lipsa oricărui ajutor de la oficialitate, pregătirea pre-olimpică a fost quasi-inexistentă.­­ Participarea noastră cu echipe de călărie, tir, scrimă, lupte, box atletism şi gimnastică, a fost aşa­dar mai mult improvizată şi nu­mai cu elementele care şi-au pu­tut plăti singure deplasarea şi spezele, atât pentru oficiali cât şi pentru sportivi. Totuş reprezentanţii noşti au făcut figură destul de bună, iar la clasamentul general pe naţi­uni, România s-a clasat a 24-a din 30 de naţiuni. Pentru prestigiul ţării şi propa­ganda sportului românesc partici­parea noastră — unanim apre­ciată în cercurile sportive, — a fost de cel mai mare folos iar concurenţii români, în contact cu cei mai vestiţi atleţi ai lumii, au cules învăţăminte pilduitoare. Marea sărbătoare a sportului românesc, „Ziua Sporturilor" s a desfăşurat la O. N. E. F în pre­zenţa M. S. Regelui Carol II, ma­rele protector al sporturilor şi cu participarea a peste 10.000 de spectatori, dând loc la o mani­festaţie impunătoare. Marele premiu al sporturilor a fost decernat de U. F .S. R. cu­noscutului campion poli sportiv Băzu Cantacuzino, iar medaliile de aur trăgătorului Manole Stro­­ici, escrimentului N. Mannescu şi boxeurului Toma Aurel. * In rândurile ce urmează vom face o dare de seamă rezumati­vă a principalelor realizări din fiecare ramură de sport, în cursul anului 1936 FOOT-BALL-UL ASOCIAŢIE Foot-ball-ul asociaţie, sportul cel mai desvoltat şi cel mai popu­lar, s’a bucurat şi în anul trecut de o neîntrecută favoare a pu­blicului românesc. Atât jocurile campionatului diviziilor naţionale, cât şi acele ale cupei României, precum şi nu­meroasele matchuri internaţiona­le au fost urmărite de afluente considerabile de spectatori. Federaţia română de Foot­ball sfâşiată prin regretabile neîn­ţelegeri, s’a reorganizat sub con­ducerea competentă a d-lui V. V. Tillea şi a pornit la o muncă rea­dies care s’a soldat prin succese ca acela al câştigării Balcaniadei şi al înscrierii în Cupa Europei Centrale. Evenimentele principale din a­­nul footbalistic au fost următoa­Cupa Jan Şeba a fost câştiga­tă de clubul „Venus“, reorgani­zat sub preşedinţia d-lui g-ral Gabriel Marinescu. In timpul sărbătorilor Sf. Paşti S-a disputat un turneu cu Slavia (Praga), C A. O., Ripepsia şi Ve­nus. Oaspeţii au fost înfrânţi de C. A. O. şi Ripensia şi au învins pe Venus. La 10 Mai s’a disputat pentru „Cupa Regele Carol al II-leai , matchul Iugoslavia-România, m care echipa noastră a învins prin 2_2 Balcaniada a prilejuit nouă succese echipei naţionale care a învins pe greci cu 5—2 Şi pe bul ^Asoiraţî^sportivă ..Ripedia“. In mare forma a izbutit să căşti­ce cele două mari competiţii na­tionale: „Cupa României , învin­gând în finală pe „Unirea Tri­pilor‘‘ şi Campionatul Diviziei Naţionale (tur şi retur). In urma reluării relaţiilor spor­tive între Ungaria şi România e­chipele fruntaşe sportive ma­ghiare ca: „Hungária", ””etenor" varos", „Bocsaj", etc., au jucat la Bucureşti, Cluj, Timişoara, Ora­dea, Budapesta, Debreţin, etc„ matchuri interesante cu grupările româneşti din divizia întâia care în general, au vădit că li sunt aproape egale. . .. Echipele „Olympique Marseil­le“ şi „Admira" din Viena au susţinut matchuri la Bucureşti. Echipe româneşti ca: „Unirea Tricolor" „Universitatea", C. F. R., etc., au făcut la rândul lor turneuri în străinătate cu succe­se îmbucurătoare. Se poate afirma deci, cu drept cuvânt, că anul trecut a fost un an hotărîtor în desvoltarea foot-Prin difuzarea sportului cu ba­lonul rotund în peste 600 socie­tăţi din toată ţara, printr-o chib­zuită gospodărie internă şi munca zeloasă a sute de oficiali, foot­­ball-ul nostru a eşit cu bine din criza de „creştere" şi de „condu­cere" din sezonul trecut întemeiată pe temelii solide, a­­vând conducători pricepuţi şi devotaţi şi­ inaugurând o politică de mai strânsă colaborare cu ce­lelalte sporturi. Foot-ball-ul ro­mânesc păşeşte pe un drum sănătos, care îi va permite in curând să realizeze şi menirea educativă a sportului, pe lângă partea igienică şi distractivă. ATLETISM Atletismul, cel mai complet şi mai folositor dintre sporturi îşi duce cu greu o viaţă trudită şi neîndeajuns de sprijinită nici de oficialităţi, nici de public şi nici de sportivi Anul scurs marchează totuşi un progres, care s’a evidenţiat atât prin concursurile din ţară cât şi mai ales prin participarea la jo­curile balcanice de la Atena, unde echipa românească s’a clasat a 3-a, la o foarte mică distanţă de Iugoslavia. Ligile regionale au lucrat mai mulţumitor, organizând diferite concursuri naţionale şi regionale. Pe stadionul O. N. E. F. s’au desfăşurat campionatele regionale şi naţionale, precum şi numeroa­se concursuri cu caracter amical. Un match triunghiular între ca­pitalele: Praga, Belgrad şi Bucu­reşti, s’a ţinut cu mare succes în Capitală, pe arena O. N. E. F. Concursurile pentru cupa „Ca­rol“ s’au desfăşurat la Predeal, iar campionatele de juniori s’au ţinut la Cluj. M. S. Regele Carol al II-lea, marele susţinător al sporturilor atletice, a cinstit cu prezenţa Sa principalele manifestări. De ziua onomastică a M­S. Voevodul Mihai, o ştafetă porni­tă de la Braşov a adus M. S. Voe­vodul Mihai, o cupă omagială Campionatul naţional de cross country a fost câştigat de Dinu Cristea şi, pe echipe, de Stadiul Român. TENNIS Sportul tennis-ului trece de câţiva ani printr’o criză îngrijo­rătoare Elementele vechi cari au adus fală şi renume sportului „alb" în străinătate, nu mai activează; e­­lementele actuale nu sunt de cla­să internaţională, iar elemente noui nu se relevă. Sub îngrijirea F. R T. şi a Ten­­nis-clubului român s’au organizat şi în anul acesta campionate na­ţionale şi ale Capitalei care au fost câştigate respectiv de Schmidt, d-ra Somoghi şi Cara­­lulis, precum şi campionate in­ternaţionale, la care au concurat jucători cehoslovaci, iugoslavi şi austriaci. Jucători români au luat parte cu succes la diferite turnee din Balcani şi ţările Învecinate. PING-PONG Ping-pong-ul sau tennis-ul de masă, a ajuns în ultimele vremuri la o mare desvoltare. Numeroase concursuri şi cam­pionate s’au disputat în toată ţara. Campionatul naţional s’a desfăşurat la Oradea. Echipa re­prezentativă a federaţiei de spe­cialitate a luat parte cu succes la campionatele mondiale de la Praga învingând Ungaria și cla­­sându-se în finală, unde a luptat pentru locul întâi cu Austria. Din păcate, acest frumos sport, devenit în ultimul timp cu totul atletic, este practicat aproape nu­mai de minoritari. OINĂ Vechiul joc românesc al Oinei, atât de drag generaţiilor trecute, est­e astăzi în mare decădere. Bu­nele tradiţii sunt încă continuate în câteva şcoli, care organizează anual un concurs sub patronajul ministerul educaţiei. Ziarul nostru a sprijinit şi spri­jină toate manifestările de „Oi­nă“ şi în special un concurs a­­nual la Bolintinul din Vale. BASKET ŞI VOLLEY-BALL Aceste sporturi foarte sănătoa­se şi gustate de tineretul şcolar de pretutindeni, sunt şi la noi în progres continuu. Volley-Ball-ul, mai ales, fiind adoptat în străjerie, cercetăşie şi în şcoli, a început a deveni unul din sporturile populare ale tine­retului. Echipele feminine au disputat cu multă însufleţire un campio­nat de Volley­ ball câştigat de Iureş-Club căruia s-a decernat şi cupa „Universul“. Campionatul naţional de bas­ket-ball a fost cucerit de de A­­soc. sportivă „Sportul Studen­ţesc" care a învins în finală me­rituoasa echipă S. G. Sibiu. HAND-BALL Sportul de hand-ball foarte at­letic şi spectaculos şi care a do­bândit la noi în ţară o desvol­tare destul de îmbucurătoare, s-a relevat mai ales de la creaţia fe­deraţiei române de Hand­ball. O echipă reprezentativă a luat par­te la turneul olimpic de la Berlin, clasându-se a 4-a RUGBY-UL Acest sport atletic și complet care — în principiu — ar trebui să fie practicat numai de gentle­­mani, a ajuns să prilejuiască în Capitală, — căci Rugby-ul nu se practică decât la București, — dispute mult prea înverşunate, cu bătăi şi scandaluri pe teren. Echipa reprezentativă a for­maţiei de specialitate a luat par­te la turneul pre-olimpic de la Berlin şi, — contrar aşteptărilor, — s-a clasat ultima, fiind învin­să de Franţa, Italia şi Germania. Campionatul ..României" De a­­nul trecut a fost cucerit de echi­pa „Tennis­ Clubului"­român. Cupa .,Louis Barthou" dispu­tată în primăvară a fost câştiga­tă de echipa Asoc. sportive „Spor­tul Studenţesc“. Cupa g-ral G. Marinescu a pri­lejuit în finală o frumoasă lup­tă între Stadiul Român şi Spor­tul Studenţesc. SPORTURILE DE IARNA Sporturile de iarnă au intrat definitiv în gustul publicului, cucerind un loc de seamă prin­tre îndeletnicirile trupeşti ale ti­neretului nostru Graţie difuzării lor Îmbucură­toare, ş’au creiat noui rezonuri de iarnă în localităţi de munte şi staţiunile balneo - climatice, care îmbunătăţesc condiţiile eco­nomice ale regiunilor muntoase. Pentru desăvârşirea acestei o­­pere sociale şi practicarea spor­turilor într’un mediu civilizat şi confortabil, Oficiul naţional de turism, O. N. T. a pornit, cu co­laborarea federaţiilor de sporturi de iarnă, a I. S. E. F. şi I. M. E. F., o acţiune de organizare a se­zonului de iarnă în 15 localităţi de munte printre care Borsec, Braşov, Buşteni, R.­Vâlcea, Pre­deal, Sinaia, Sibiu, Poiana Ţapu­lui, Stâna din Vale şi Vatra Dor­­nei sunt cele mai importante. HOCKEY-UL PE GHIAŢA Acest sport, foarte iute specta­culos şi menit să ia locul foot­­ball-ului în timpul iemei, se desvoltă în mod cu totul îmbu­curător. Sezonul trecut nu a fost priel­nic din cauza iernii călduroase şi echipa reprezentativă nu a pu­tut participa la campionatele o­­limpice de la Garmisch-Parten­­kirschen In schimb, federaţia de specia­litate a organizat pentru prima oară în Capitală, un campionat naţional cu 6 echipe, care a ob­ţinut un succes desăvârşit Cluburile fruntaşe bucureştene „Telefon-Club-Român“ şi Asoc. sportivă „Bragadiru" au între­prins turnee în Germania, Unga­ria, Austria şi Cehoslovacia. Echipa olimpică a Japoniei, în trecere prin Capitală, a făcut match nul cu T. C. R. Campionatul naţional, — după o luptă înverşunată — a revenit Asoc. sportive „Bragadiru“, în finală cu „Dragoş-Vodă“ din Cer­năuţi. Echipa Poloniei şi a Varşoviei au disputat deasemeni matchuri în Capitală. In sezonul actual echipele Trop­­pauer Eislauf Verein şi B. K. E. au jucat în Capitală cu A. S. Bragadiru şi A. S. Telefoanele. Campionatele României se vor desfăşura după sistemul diviziei naţionale, disputându-se la Cluj, Cernăuţi, Ciuc şi Bucureşti, iar echipa noastră reprezentativă va participa la campionatele mon­diale de la Londra. ROBSLEIGH Iama deosebit de călduroasă din anul trecut a făcut cu nepu­tinţă disputarea concursurilor na­ţionale din 1936. După certuri şi polemici de presă printre concurenţi, care au învederat slăbiciunea conducerii federale, echipele româneşti cele mai bune au participat la jocu­rile olimpice de iarnă de la Gar­misch-Partenkirchen, fără totuş a obţine rezultatul aşteptat de la foştii campioni mondiali. PATINAJ Sport cu vechi tradiţii dar care lâncezeşte din lipsă de patinoare şi de tineri cari să înlocuiască vechile generaţii de patinatori ru­tinaţi. Cele mai multe patinoare sunt în teritoriile alipite şi sportul de patinaj este practicat mai mult de minoritari. In Capitală, din lipsa unor con­ducători vrednici şi pricepuţi, pa­tinajul nu este organizat, deşi e­­mulaţia născută prin practicarea hockey-ului pe ghiaţă a introdus patinajul în gustul tineretului Federaţia de patinaj are sediul în Cluj şi desfăşoară o activitate foarte redusă. SRI Minunatul sport, al ski-ului, care poate fi numit cu drept cu­vânt regele sporturilor de iarnă, a luat în ultimele vremuri o des­­voltare foarte mare. Iarna din 1935, în deosebi de blajină, a stânjenit desfășurarea normală a concursurilor de ski din sezonul trecut, precum și antrenamentul echipei noastre reprezentative la jocurile olimpice. Totuşi, în regiunile cu zăpadă s-au organizat concursuri şi com­petiţiuni de ski, iar corpul Vâ­nătorilor de Munte­ şi-a ţinut campionatele de ţară. ÎNOTUL Sport complet şi atât de folo­sitor pentru tineret încât a fost declarat obligatoriu aproape pre­tutindeni în străinătate, înotul trăieşte la noi o viaţă domoală şi lipsită de anvergură. Cu toate nouile ştranduri care se clădesc mereu, nu s’au creiat încă cursuri populare de înot şi nici C. E. T. R. nici Ministerul Educaţiei, nici cele alte autorităţi interesate nu au luat vreo mă­­sură pentru ca această îndelet­­nicire naturală atât­ de trebuin­cioasă omului să fie înhăţata de tot tineretul, atât din străjerie cât şi din şcoală şi meserii. In Capitală activitatea a fost foarte redusă în sezonul trecut. In afară de cursurile de instruc­tori, predate de germanul Som­mer, angajat de F. R. N. şi care au dat rezultate foarte bune, nu s’a organizat mai nimic. S’a activat în schimb foarte mult la Tg. Mureş, Timişoara şi Cluj, iar în reuniunile organi­zate aci s’au corectat multe re­corduri ale României Campionatele naţionale ţinute la Eforie, unde s-au doborât 11 recorduri naţionale precum şi serbările zilei „Marinei“ şi zilei „Apei“ au completat programul de activitate al înotului româ­nesc. BOXUL Boxul românesc a trecut şi el printr’o grea criză de conducere şi de activitate, dar a reuşit să se reorganizeze mulţumitor. In sezonul trecut, deşi nu s’au făcut in Capitală decât foarte pu­ţine organizări pugilistice de mare anvergură totuşi mai toate au fost deficitare. In provincie s’au organizat mai multe matchuri de propagandă care au plăcut mult şi şi-au atins scopul. Lipsa unui local închis este principala cauză a lâncezită bo­xului în Capitală. Fugăriţi din ţară din cauza a­­cestei lipse de activitate toţi bu­­­­nii noştri boxeuri au plecat în strănătate unde s’au impus in cu­rând prin calităţile lor­­pugilisti­ce. . In special, Toma Aurel a în­vins pe rând pe cei mai buni oa­meni ai categoriei sale până când a fost adus­­ disputa titlul de campion al Europei. întâlnirea dintre Poppy Ded­ea şi Toma Aurel s-a terminat în favoarea lui Aurel care a deve­nit astfel campionul european la categoria cocoş. Moţi Spakow, V. Şerbănescu, Covaci, Teodorescu, Sandu Ion, Gh. Popescu şi alţi boxeuri ro­mâni au dobândit succese măgu­litoare. Boxul amator a cunoscut un uşor declin, mai ales în Capi­tală. Campionatele naţionale nu au avut măreţia celor din ulti­mii ani şi multe titluri sunt de­ţinute astăzi de campioni provin­ciali. La jocurile olimpice, echipa de box a făcut faţă bună şi ar fi putut da mai mult, dacă nu ar fi fost nedreptăţită de juriu. Boxul a fost îndoliat prin pier­derea lui Mitu Gogea. Ştefănes­­cu şi Nicolae Berechet, mort la Berlin, dintr-o otrăvire a sânge- CICLISM Sport foarte redus la noi, spre deosebire de ceea ce este mai pre­tutindeni aiurea, în străinătate. Federaţia de ciclism, după o criză trecătoare, s-a reorganizat şi a păşit la realizări rodnice Campionatul de viteză şi cir­cuitul clasic „Principele Nicolae“ au fost câştigate de C Tudose. Cea mai de seamă competiţie a fost „Turul României", disputat pe distanta de 2150 km., în­ 12 e­­tape şi 16 zile (4 zile de odihnă), Intre 29 August şi 13 Septembrie. Au fost reprezentate 7 naţiuni Victoria a revenit francezului P. Gallien urmat de iugoslavul Grgac şi de germanul Kutzbach, apoi de românii C. Tudose şi N . Ţapu. Pe echipe s’a clasat întâia e­­chipa românească. Campionatul d­e fond, Bucureşti-Breaza-Bucu­­reşti (203 km.) a fost câştigat de V. Mormocea. MOTOCICLISM Motoci­clismul a progresat în anul trecut din punctul de ve­dere al concursurilor disputate. S-au disputat probele „Curierul de război“. Cupa jubiliară M. C. R. pe distanţa Bucureşti-Sinaia- Târgovişte-Bilciureşti - Bucur­eşti; kilometrul lansat; Cupa „Tami­­na“; „Marele premiu al oraşului Braşov, Reuniunile internaţionale de pe velodromul Ştefan cel Ma­re, Cursa de coastă de la Sinaia, Cursa de coastă Poiana — Bra­şov, Cursa de coastă de la Brad şi „Marele Premiu al Bucureşti­lor“. AUTOMOBILISM Automobilismul a desfăşurat o activitate remarcabilă, datorită străduinţelor Automobil-clubului Regal Român, al regionalelor sale şi al asociaţiei nou creiate pentru sporturile mecanice „Grupul Mo­tor“. S-au­­ disputat concursul de re­zistenţă al şoc Unirea pe 300 km., cu o cursă de coastă şi una de îndemânare; cursa pe km. lan­sat, cursa de rezistenţă, „Circu­itul Carpaţilor“, Marele Premiu al Braşovului; cursa de coastă dela Sinaia; cursa internaţională dela Feleac; cursa de coastă Poiana; cursa de coastă dela Si­biu şi marele premiu al Bucu­reştilor. George Ghica s’a relevat în toate ca un conducător de mare clasă. M. S. Regele a asistat la cursele dela Sinaia şi Feleac. A. S. R. Principele Nicolae a parti­cipat în persoană la majoritatea curselor. CICLO-CROSS Activitatea s-a menţinut la ni­velul aceleia din anul precedent, dar propaganda a fost bine în­jghebată. Campionatul naţional a fost câştigat şi anul acesta de C. Tudose TIRUL A avut un sezon mai bogat graţie concursurilor de tir redus organizate de Asoc. Amicii C. N. E. F. pe poligonul din Dealul Spi­rei şi antrenamentului echipei de tir pentru jocurile olimpice pre­cum şi concursurilor poştale de tir Tirul la porumbel şi Ball-trap a avut de asemenea o activitate mai pronunţată datorită partici­pării noastre la campionatele balcanice de tragere de la Atena. Campionul României,­­ Manole Stroici, a dobândit succese răsu­nătoare la Budapesta Bucureşti şi Atena, dovedind din nou o clasă cu totul internaţională. SCRIMA A avut o activitate cu totul redusă mărginindu-se la campio­natele regionale şi naţionale or­ganizate de federaţia de speciali­tate şi la cupele de antrenament „Dinu Cesianu“, „N. Caranfil” şi „Neagu Boerescu”. O echipă românească amatoare parte la jocurile olimpice de la Berlin, fără mare succes. LUPTE ŞI ALTERE Sportul luptei amator a avut un sezon foarte slab. Un campio­nat de lupte profesioniste s-a des­făşurat pe arena O N. E. F. O echipă românească amatoare a luat parte cu succes la jocurile olimpice de la Berlin. Sportul de altere este quasi neexistent la noi în ţară. CANOTAJ ŞI YACHTING Aceste sporturi reunite într’o nou federaţie, sub preşedinţia d-lui comand., adj. P. Fundă­­ţeanu, au avut un sezon destul de bogat. La Mamaia şi Eforie s-au organizat regate foarte inte­resante de yachting. Canotajul a avut un sezon des­tul de bun în Ardeal şi a dispu­tat campionatele naţionale la Mamaia, pe lacul Suit-Ghiol. CON­CURSURILE JANDAR­MERIEI Un fapt lăudabil care va ajuta la răspândirea sportului şi educa­ţiei fizice in masse este Introdu­cerea exerciţiilor fizice în corpul jandarmilor. Sub vajnica impulsiune a d-lui g-ral Barbu Pârâianu şi cu cola­borarea efectivă a d-lui It.-col. Pavlid, s-au iniţiat în toate uni­tăţile de instrucţie jandarmereşti concursuri din mai toate ramu­rile de sport. Mişcarea este susceptibilă de mare extindere şi STM“ uită pentru difuzarea sportului ECHIPA SPORTIVA A ZIARU­LUI „UNIVERSUL" Funețioraru șl lucrătorii daru­de acu­mTf iau constituit încă t.ivă Vf5, 2 ani 0 grupare spor­­ech n’; S1VerSUl“ “*• a înființat cultură Cu­rsu­ri de foot-ball, etc. 1212 r^°x» ex cursi­uni, de foot-ball a .Univer HIPISM Di^,,ittratâ criza financiară, hl­vădită nHn m^n^nut buna stare, gflon EiPr dese organizări de Seaf­ă,“ m“ d“ Rezultatele sportive de pe hi- 5°dr°Enunle Băneasa şi Floreasca a d­ăi ° sensibilă îmbunătăţire a Sfi Pur-sangilor româneşti Federaţia equestră a avut si‘ EcurS o activitate remar­­lă, organizând aproape 20 de d°ontaTUciihipiW £ ‘o"«1Va, aotate cu numeroase premii de aTMe.S Campionatld calS Evenimentul cel mal de seama «te însă turneul triumfal al că­riaetlGe^am1niîn,P0l0nia • aS­­“a..?.ermania și italia unde no­tr? reprezentanți, în frunte cu căpitan Kirculescu au miiS diSnt~â?US® Peste 70 de Pfe­­?Afea numeroase întâi La jocurile olimpice din Ber­lin echipa de călărie a câştigat singura medalie de argint ce a revenit echipelor româneşti, iar locotenentul Rang a dobândit o s­tricită clasându-se de justeţa al 2-lea în Marele Pre­miu al Naţiunilor. Şcoala de călărie F. E. R. sub direcţia maiorului Tăutu, a’pre­­gătit numeroase elemente şi a or­­dine de ^frumoasă «rbare de SDEIJZTA^£ SPORTURILOR DE ZIARUL „UNIVERSUL" Ziarul „Universul" înţelegând Printre cele dintâi, importanta ca mijloc de educaţie şi cătuh^1? 8 tineretului, a al­cătuit acum mai bine de 12 ani 7 “1 Program de caldă sprijinire a mişcării sportive. Atât prin manifestări populare propun sau organizate in unire cu grupările şi federaţiile din U. I .104. ?î Prin publicitatea larg oferită în coloanele ziarului precum şi mai ales prin acorda­cărtici şi CUpe’ Pachete cărţi şi materiale sportive, ziarul ”UniT®rsul a ajutat toate orga­­nizaţile serioase şi bine inten­ţionate, din orice ramură de acti­vitate sportivă. , trecut, s-au distribuit peste 400 de cupe, 250 de plache­­te sportive, 300 de volume din editura ziarului şi aproape 500 de .d:Pl0TMe. sportului român, timi faceTM in noul an 1937 calde urări de propăşire spre binele şi Întărirea tinerelor ge­neraţii. , 5 neagu boerescu DIVERSE CICIOSANMARTIN ŞEDINŢA COMISIEI * INTE­RIMARE A ORAŞULUI.— S’a ţinut şedinţa comisiei interima­re a oraşului nostru, sub preşe­dinţia nou­lui preşedinte, d. Ni­­colae Moldovan. Aceasta fiind prima şedinţă după schimbarea preşedintelui comisiei interimare, d. N Mol­­dovanu, după deschiderea şe­dinţei, a adus elogii fostului preşedinte, d. Varga şi a rugat comisia să-i dea tot concursul pentru rezolvirea tuturor pro­blemelor ce interesează oraşul Intrând in odinea de zi, co­­m­ia a rezolvat o serie de ches­tiuni privitoare la bunul mere al oraşului. S-au aprobat 10.000 lei pentru întreţinerea şcoalei de ucenici, exploatarea parchetului de pă­dure pe anul 1936 37, devizul in valoare de 5000 lei pentru apă­rarea mormintelor din cimitirul public, contra surpării; 9000 lei pentru acoperirea găurilor de ganaluri pe toate străzile ora­şului; 1500 lei pentru asigura­rea taurilor şi acordarea diferi­telor ajutoare. . Comisia a luat apoi în des­­batere convenţia provizorie, în­cheiată cu regia autonomă C. F. R., referitoare la încasarea taxei ad-valorem, pentru dife­ritele mărfuri transportate pe C. F. R. de comercianţi şi in­dustriaşi. Condiţiunile, puse de C­F R pentru încheierea unei con­ven­­ţiuni definitive, fiind prea gre­le­­ pentru primăria oraşului no­stru, comisia a hotârît ca­, după expirarea termenului de două luni, să se anuleze, această con­venţie a„^.xP.r°lpullerca ifcfului conta­bilităţii, sau deschis mai multe credite extraordinare şi s­upli­­mentare­, pentru acoperirea di­feritelor ajutoare acordate şi materiale cumpărate. Ca membru în comisia de a­­pel a oraşului, a fost delegat ?• Preş edinte N. Moldovan, în locul fostului preşedinte Var­ga. OBREJIŢA (R.­Sărat) SURPRINS ASUPRA FAFTU­LUL — Niculae Panait, din Caiafa, a surpris pe Radu Moi­­se, din aceeaş comună, in cli­pa când cu intenţii criminale încerca să intre în casa sa MOARTEA UNUI INVAŢA­­T£R — In corn. Mărtineşti, după o scurtă suferinţă s’a stins din viaţă distinsul învă­ţător Iancu Chiriţa Defunctul a slujit şcoala 20 ani in care timp a contribuit la realizarea unor frumoase progrese culturale DATINI CREŞTINEŞTI. „ Tineretul secţiilor Ligii Anti­­re­vizion­iste şi Ligii Culturale şi cercetaşii din această comună au organizat de Anul Nou , plu­­guşorul“ după toate datinile strămoșești. ^ "Anul «1 64-lea Nr. 2 »« Duminică S Ianuarie 1937 Stiri din cas­a LUGOJ OMOR DIN IMPRUDENTA, INTRE MINORI. — Nicolae Ar­­nătutu, de 16 ani, păzea oile la marginea comunei Borlove (Seve­rin). Împreună cu consăteanca sa, minora Elisaveta Musteța, Arnău­­tul i-a arătat fetei un revolver, pe care fata i-a cerut să-l vadă. El i l-a dat, dar, amintindu-şi că este încărcat, s’a repezit să-l ia îna­poi. Arma a luat foc, nimerind fata în abdomen. După puţine chinuri, a încetat din viaţă în faţa băia­tului. Îngrozit de isprava lul. VITE OMORITE DE TREN.— Marta Niculai, din corn. Cutina, venea cu doi boi să-l vândă la tfrig, în Lugoş. Ajunsă la bariera dintre halta Nevrincea şi staţia Cliciova, a oprit boii pentru ca să treacă trenul­ automotor ce venea dinspre Ilia. Speriindu-se, boii au luat-o la fugă pe linie, înaintea trenului, care i-a omorât pe a­­mfindoi. TREN ATACAT CU PIETRE. — Pe când trenul automotor Ca­­ransebeş-Lugoş se afla la 3-4 km. distanţă de staţia Caransebeş, a fost atacat cu pietre de Nicolae Seraciu şi Petru Ienăşel, din rom­âneni (Severin), cari se aflau pe­­timp cu oile. Au fost sparte că­­teva geamuri şi trei călători au fost uşor răniţi. BARBARIE. — Iile Burai, din Teregova, trăia de 18 ani în concubinaj cu Victoria Loga cu care avea 4 copii. In timpul din urmă, Burai Îşi bă­nuia concubina de infidelitate. Ros de gelozie, în ziua de 21 Dec., pe c­und se aflau în sălaşul lor, la 5 km. distanţă de comună. Bu­rai şi-a prins concubina şi, după ce a bătut-o crunt cu un ciomag, a dus-o in sălaş, a descălţat-o la picioare, a legat-o şi, aprinzănd paie, a ars-o la picioare pănă ce a căzut in nesimţire. Femeia se află sub îngrijire medicală, iar barbarei bărbat în cercetarea Jandarmilor. DIN CAUZA GELOZIEI. — Floarea Cotea din com. Obreja (Severin) a spart cu pietre feres­traele conş­tencet­eale Anuţa Gro­zavu­, din cauză că Floare Calea bănuia pe soţul ei că ara legături cu alte femei in locuinţa femeii Grozavu. A ÎNCERCAT SA SE SINUCI­DĂ. — Tib­ăra Maria Cernuşca din Lugoj a încercat să-şi pună capăt zilelor, bănd o cantitate mare de spirt. Dusă cu Salvarea la spital, ea este tn afară de ori­ce pericol. Mobilul acestei tenta­tive este probabil o dragoste ne­­împărtășită. FURTURI. — Vasile Barches­­cu, din Lugoj, str. Hezerișului. a fost prins pe cflnd voia sfl fure niște găini dela d. Iosif Burger, din str. T. Maiorescu 2. El voia să vflndă găinile ca să plătească o amendă de călătorie frauduloa­să pe c.f.r., a soţiei sale, ca să nu fie închisă. Soţia lui, neavflnd cu ce plăti, este la închisoare iar el dat in judecată. — Ioan Andraş din corn. Zor­­lenţul Mare a fost prins­ă de cflnd voia sfl fure un palton de piele din magazia lni Rosenweig din Lugoj. A fost dat in Judecată — Alexandru Karăcsi, de 23 ani, vagabondflnd prin Lugoj, a fost dus la chestura poliţiei. Fă­­cflndu-i-se perchiziţie, s’au găsit mai multe bijuterii de valoare. Karăcsi declară că le-a furat din Timişoara. El este reţinut în a­­restul poliţiei. — Ludovic Krusnitx, tâmplar din Lugoj, str. Ştefan cel Mare 25, a reclamat poliţiei că, in noap­tea de 26 Dec., hoţi l-au intrat în locuinţă, pe cănd el lipsea, şi i-au furat haine In valoare de­ circa 3.000 lei. Tot aşa i s’a furat şi lui Krusnitz, în toamnă. 7.350 lei. A AVORTAT DIN CAUZA BĂ­TĂII. — Iulia Balintani, fiind gravidă, a avortat din cauză că a fost bătută de soţul ei Vasile Balintani şi socrul ei Axente Ba­linton­, din Nămeşeşti (Severin). Datorită asistenţei medicale, sta­rea ei e satisfăcătoare. xox CHIŞINĂU REPRODUCERI DE RASA.— Prefectura judeţi­ilui, in co­laborare cu Camera de agri­cultură, a cumpărat din Tran­silvania 35 tauri „Su­memital“, 32 vieri ..York", 3 armăsari pur sânge trăpaşi. Cu p­­este aniwall, se­­ completa gospodăriile comu­nale, la Sarata-Galbenă, Cos­­teşti, Sireţi, Băcioi şi Cri­­cova. EPIDEMII. — In localitate sunt 3 cazuri de febră tifoidă, în cartierul Botanica, 18 cazuri de scar­atină şi 3 cazuri de ti­fos exantematic. Toţi bolnavii sunt izolaţi la spitaleul de contagios, unde se mai găsesc internaţi 18 bolnavi de tifos, exantem­atic şi 9 sca­­­lacinoşi din judeţ. O parte dăm bolnavi de tifos exantematic sunt din comunele Du­m­eşti şi Chestroasa Bâc d­e apropierea oraşului şi de unde populaţia Chiri­lăului se apro­vizionează cu lapte şi alte pro­duse lăptoase, aşa că se impu­ne o supraveghere cât mai se­veră spre a se evita o extin­dere mai mare a epidemiei in oraş. DISPARIŢIA UNUI BAIAT. — De câteva zile a dispărut de acasă băiatul Serghei Stoia­­nov, de 12 ani, domiciliat pe str. Haralampie 12. Cu toate căutările făcute de poliţie, cel dispărut n’a putut fi găsit. ARESTAREA UNUI CRIMI­NAL.­­ După urmărire de trei zile, poliţia a prins. In fine, pe muzicantul Vladimir Ciiasno- I­polschi, care este bănuit c& a ucis pe Lidia Stoica, care a fost ma! intâiu gâtuită şi apoi ?reo RTV*o țj ,«•£ sinuciderea. Bănuitul neagă de a fi ucis pe prietena sa insă dă răspunsuri foarte evasive şl contrazicătoare, lnc&t poliţia a—° p~ynv*r"»re că tot el este autorul crimei. MOARTEA­ UNEI ACCIDEN­TATE. — Am arătat deunăzi nenoroc­ea întâmplată cu Hana Bruhis, care a suferit, grave arsuri de pe urma explo­nvţinţ rvlvrp’ic» la spital a murit in cursul nop­ţii prada chinurilor grozave. TG.-MUREŞ PAZNIC DE NOAPTE ÎMPUŞ­CAT IN LOCUL UNUI DEZER­TOR. — Jandarmii din Ibaneşti, de sub comanda sergentului Ins­tructor V. Tepeşti, plec­ind noap­tea în urmărirea dezertorului Pin­­tilie Pop, care se bănuia că se află în casa părinţilor săi din Hedac, au ajuns în această comu­nă, unde au luat în ajutor şi pe guardul comunal Iacob Macavei.­­ Şeful postului, ajungfind la ca­sa unde se bănuia a fi dezertorul căutat, a postat în curte, la uşe şi fereastră pe soldatul Grigore Muncaci şi pe fruntaşul Iacob Cilrlan. Apoi a intrat în casă în­soţit de un alt soldat şi de guar­dul comunal. Părinţii dezertorului au decla­rat că fiul lor nu e în casă şi că n’au nici o ştire despre el. Guar­dul comunal Iacob Macavei in­trând însă in odaia din fund, a găsit pe dezertor în pat, care a sărit apoi asupră-i, şi, asvârnin­­du-l din cameră, a închis uşa cu cheia. Apoi, deschizând fereastra care da spre fundul curţii, a să­rit afară, dispărând în întuneri­cul nopţii. Guardul comunal a ieşit în curte, cu revolverul în mână, stri­gând jandarmilor că dezertorul a fugit. Fruntaşul Iacob Cârlan, care era postat în curte, văzând că un ins vine în faţă-i, cu revolverul în mână şi crezând că e dezerto­rul, a pus arma la ochiu, trăgând un glonţ în pieptul nenorocitului guard a cărui moarte a fost Ins­tantanee. Dezertorul fugar a fost prins ulterior şi înaintat legiunii de jandarmi din Ti­rgu-Mureş. Autorităţile civile şi militare au deschis o anchetă. GREVA DELA FABRICA SZEKELY ŞI RETY.­­ Lucră­torii de la fabrica de tâlmplărie şi mobile Szekely şi Rety, in urma agitaţiilor unui şef de echipă, au făcut grevă. In urma interven­ţiei direcţiunii fabrice­ şi a ins­pectoratului muncii, lucrătorii, după 24 ore, au reluat lucrul, ce­rând in corpore îndepărtarea a­­cestui șef de echipă, care, de alt­fel, are la activul său diverse fapte oriite. SIBIU CANDIDAŢII DIN JUDEŢUL SIBIU, REUŞIŢI LA PROBA SCRISA PENTRU OBŢINEREA GRADULUI II DE ÎNVĂŢĂ­TORI. — Ioan Albescu (Tălmă­­cel), Ene Bogdan (Cărpiniş), Ma­ria Bembea (Sibiel), Maria Bir­­bu (Tălmăcel), Victoria Brote (Răşinari), Maria Bobanga (Se­beşul de Sus), Nicolae Babteş (Oc­na Sibiului), Ana Badiu (Popia­­ca), Maria Băcilă (Gura Rilului), Gheorghe Bogdan (Poiana), To­ma Buta (Cisnădie), Ştefan Cor­nea (Slimnic), Ştefania Drăghi­­ciu (Sadu), Teodor Filiţonea (Ro­şia), Toma Grama (Porceşti), Virgil Georgescu (Poiana), Cor­nelia Georgescu (Poiana), Gheor­­ghe Ludu (Tălmaciu), Gheorghe Micu (Gusu), Maria Nicolescu (Cristian), Maria Natanail (Oc­­na­ Sibiului), Constantin Nicole­scu (Cristian), Eleonora Oancea (Avrig), Melania Oancea (Do­­bilici), Elena Petcu (Răşinari), State Petcu (Răşinari), Maria Pop (Orlat), Gheorghe Popa (Loamnăş), Ioan M. Popa (Ocna­ Sibiului), Emil Popescu (Ghira­­sa de Jos), Savu Pitami (Fundul Râului), Aurelia Riger (Spring), Eleonora Rădoiu (Apaldul de Jos), Teodor Stoicheciu (Nocrich) Ana Sasu căs. Lungu (Răşinari), Vasile Stoia (Sebeşul de Sus), Maria Soră (Sălişte), Victor Şer­­ban (Vurpăr), Toma Tilişia (Tăl­măcel), Emilia Tilişia (Tălmă­cel), Victoria Tomescu (Slimnic), Nicolae Tomescu (Ruşi), Maria Ursu­n. Munteanu (Brad), Elena Vasiu (Cisnădie), Mihail Vlad (Daia), Elisabeta Poplăceanu (Slimnic) şi Aurelia Pâraianu (Ludoş). FURT. — In ziua de 29 Decem­brie, c­und lumea era la masa de prim­z, ţigăncile Tereza Preda, Li­na Stan şi Mariţa Mitru au in­trat, folosindu-se de chei false, in biroul firmei „Polak şi fiii”, din str. Guşteriţei, furând o jumătate sac făină de grilu. Dar, se vede că le pândea ne­norocul din urmă, fiindcă au fost prinse tocmai în clipa c­lnd voiau să părăsească localul numitei fir­me. Au fost depuse în arestul poli­ţiei. HOŢ DE BUZUNARE ARES­TAT. — A fost arestat şi Şandor Novac, cunoscut hoţ de buzu­nare. CRAIOVA MOARTE SUBITA. — D-na Ernestina Benkis, de 65 ani din str. Criza Vodă io, s’a dus la ceasornicarul Schmidt din str. Madona Dudu, să facă unele cumipăirâituri. In timp ce alegea marfa, s’a simţit rău şi a mu­rit. Bătrâna suferea de inimă. CRIMA — Muncitorii Nae Mustafa şi Ion Ungureanu, din str. Craioviţei, dinpa ce au che­fuit pela mai multe cârciumi, au plecat spre casă. In drum, s’au luat la ceartă şi Nae Mus­tafa a dat cu un auţit mai multe lovituri lui Ungureanu, lăsandu-1 in nesimţire apoi a dispărut. CERNAUTI SERBARE PHEMILITARA. — Centrul de pregătire premiumra, de sub comanda d-lui căpitan Bilt­­zu Gh., a dat în ziua de 27 Dec. 1936, în sala „Casei Germane**, din Roşa, o şezătoare artistică*­­culturală, avflnd ca program da­­tinele strămoşeşti. Comandantul centrului P. P. a deschis serba­rea, arătflnd însemnătatea datine­lor strămoşeşti. A urmat reprezentarea datine­lor: Colindul, Irozii, pluguşorul, capra, ursul, urătorii, etc., exp. «ivitate de tinerii premilitari din subcentrele 1, 2 şi 3, fiind ovaţio­naţi îndelung de spectatorii din sală. Această serbare a avut un re­zultat moral mai mult decât aş­teptat. GHEORGHENI ! SĂRBĂTORIRE CU BATAUSI — Lurt«o trpc ’tă. ri'.nd ia 'vn. cat. sărbătorirea aşa numiţilor ..sfinţia cei mici“, când .mg„xil din localitate, după un obiceiu de pe vreme­a lui Atila, se duc din casă in caisă , şi, tri unde găsesc fete, feciori ori femei, le în cartierul aşa numit ,,Felseg‘‘ di n local ’iba.se, s’a pe­trecut o sângeroasă încăerare ca urmeiie a acest­ui obiceiu. Tânărul Blaj Emerik, intrând în casa fetei Carolina Demeter, a început, conform obiceiului, s’o bată cu nvele. In acest timp, a intrat flăcăul lorica Ivarion cu mai mulH pHxfiyv,-) v~'irVÎ c­ă-l afară pe primul. Acesta impa­care, apoi în stradă, a dege­nerat in bătaie. Cuţitele au in­trat in funcţiune, diar, spire fe­rWxf, w „T, g~,,n 3O V'v’nt mai îndrăzneţi i-a pus pe fugă, evitându-se asrtfel o sigură V?r'V'-.o -’o sănotp SPECULA CU ALIMENTE. — De sfintele sărbători, unii co­mercianţi din localitate, in spe­ria­ măcelarii, s’au dedat l ne­­iwîmte snex’lbiţiuiol, urcând exagerat preţurile unor produse de pr’ma meceritete. Reclamăm aceasta pentru ca autorităţile să ia măsuri con­tra acestor speculanţi.­­ MIERCUREA CIUC *­ DELA CRUCEA ROŞIE. — Cu ocazia sărbătorilor, societatea „Crucea Roşie”, secţia Menui­rea Ciuc, de sub conducerea d-nei VI- ca dr. Vaier Oţetea, a împărţit a­­limente şi îmbrăcăminte la popu­laţ Ia săracă din oraşul nostru. FURT. — La colonia dela fa­brica de cherestea „Buraţcoş”, s’a furat lucrătorului Ion Ru­su, 6.000 lei, un ceasornic, o pereche de bocanci şi haine. Autorul fur­­tului este locuitorul Fazakas Sa­mu, din comuna Comandă (Trei Scaune), în complicitate cu locui­torul Ladislau Bulai. AGRESIUNE. — In seara de 24 Dec., locuitorul Petre Sep, din comuna Sfm­simion, s’a dus la lo­cuința văduvei Iosefina Laslo. Găsind-o pe femee singură, a luat-o la bătae pe motiv că fiul ei Alexandru Laslo, fiind cioban la el, i-a pierdut vara trecută un miel. In acest timp a sosit acasă și fiul văduvei, care vârflnd ce se petrece in casă, a luat lepca de la căruţă şi i-a aplicat câteva lovituri în cap agresorului. CANTON ATACAT CU PIE­TRE. — In noaptea de Crăciun, locuitorii Beia Vorjak, Francisk Kis şi Emerik Nagy, din comuna Jigodi, judeţul nostru, au atacat cu pietre cantonul C.F.R. nr. 51 b­alta Jigodin) deoarece canto­nierul a refuzat să le deschidă. Numiţii au fost înaintaţi par­chetului. ACCIDENT. — In ajunul Cră­ciunului, pe când locuitorul Du­mitru Boier, din comuna Bh­ax Chei, venea cu căruţa cu lemne dela munte la locul numit „Sur­­du”, i s’a răsturnat căruţa, că­zând peste el un buştean mare. După câteva ore de chinuri gro­zave, Dumitru Boier a încetat din viaţă. VASLUI NEGUSTORIMEA NEMUL­ŢUMITA. — O delegaţie da peste 200 negustori din oraş s’a prezentat in audienţă la d. ministru M. Negură, căruia i s’a plâns că, abia trans­cerea d-lui Hie Petrescu în calitate de inspector financiar la Vas­lui, s’a pornit o adevărată te­roare împotriva comercianţilor vasluieni. D M. Negură a făgăduit că va interveni la ministerul de finanţe, spre a tempera zelul d-lui inspector. In urma relaţiunilor date şi de d-nii Gh Răşcanu prefec­tul Judeţului şi Tzaicu, prima­rul oraşului şi preşedintele Ca­merei de comerţ, d. ministru Negură a vorbit la telefon cu d. Cancicov, ministrul de fi­nanţe, rugându-l să dea îndru­mările necesare inspectorului financiar RĂNIRE LA HORA. — La hora din casa lui T. Capraru, din Sperieţi. V. Balan, fiind beat, s’a apucat să se joace cu un revolver Arma a luat foc şi glonţul a rănit în picior De C. Gh. Sur­du Victima a fost internată in snita’ul Sf Spiridon din Iaşi, iar V Balan a fost predat par­­cheni’ui. FOC. — La locuinţa d-lui V. Pănereu, fun­tionar la primă­rie a izbucnit un puternic foc, mistuind o magazia cu tot ce era in ea. - • - ~ -*

Next