Viaţa Economică, iulie-decembrie 1970 (Anul 8, nr. 27-52)
1970-08-07 / nr. 32
mala economică Suprammal editat de Societatea de Ştiinţe Economice din România SUMARUL nr. 32 din 7 august 1970 • ECONOMIE NAŢIONALA — 23 August 1944 — 1970: Politica P.C.R. privind dezvoltarea bazei tehnico-materiale a agriculturii de prof. N. Giosan, preşedintele Academiei de ştiinţe agricole şi silvice. (pag. 3) Transporturile în contextul dezvoltării economiei româneşti de ing. Nicolae Stere, şeful departamentului transporturi auto, navale şi aeriene din ministerul transporturilor. (pag. 5) — Dezbateri pe tema indicatorului „Productivitatea muncii“ . In industria textilă : Indici mai înalţi de folosire a maşinilor de dr. Stefan Ştefănescu, director adjunct Ministerul Industriei Uşoare. Din nou despre modul de exprimare a cheltuielilor de muncă de Gheorghe Toduţă, economist-Arad. (pag. 7) — Salarii : Noul sistem de salarizare în industria minieră. Stimularea stabilităţii cadrelor şi sporirea randamentului muncii de ing. C. Cocimarov, director adjunct Ministerul Industriei Miniere şi Geologiei. (pag. 8) — Cronică sătmăreană : Oraşul renaşte, se reface de Mircea Postelnicu (pag. 9) • CONDUCERE ŞI ORGANIZARE — La masa rotundă : Centralele industriale— Statutul, cadru şi acţiunea economică de Constantin Cojocaru (pag. 10—11) — Tîrgul internaţional, Bucureşti — 1970. de N. Popov (pag. 12) • TEORII • IDEI. — Predarea economiei politice in invăţămîntul superior : Să predomine considerentul utilităţii practice de conf. univ. dr. I. V. Totu Invăţămîntul pentru marketing de dr. M. C. Demetrescu. (pag. 13) — Simpozionul de la Novosibirsk: „Modelarea economiei naţionale“ de T. Schatteles — Şantier ştiinţific : L. Jaeger. (pag. 14) • ECONOMIE MONDIALA — Din ţările socialiste ! R. P. Chineză : Realizări în producţie. R. S. Cehoslovacă : Dezvoltarea prioritară a ramurilor de bază ale industriei, de Maria Melnic (pag. 17) — Convorbire cu Diarmid McLaughlin : Implicaţiile aderării Angliei la Piaţa Comună vest-europeană de Irina Vianu (pag. 18) — Documentar : Povara înarmărilor militare de Mina Pislă-Iaşi. (pag. 19) Redactor şef : Gheorghe DOLGU Tiparul : întreprinderea Poligrafică „Informaţia" str. Brezoianu, nr. 23—25, 4. 470 iH . 01 V • Promovare ING. AUREL BRACACESCU, Bucureşti — In Ipoteza în care, în aplicarea „Precizărilor“ fostului Comitet de stat pentru probleme de muncă şi salarii, cu nr. 3565/1966 (respectînd condiţiile prevăzute) vi s-a recunoscut că aveţi vechime în funcţii tehnice medii în specialitatea în care — ulterior — aţi absolvit învățămîntul superior cu examen de stat, perioada lucrată se poate lua în considerare în proporţie de pînă la 50% ca vechime în funcţii tehnice superioare (pct. 5 din anexa IX la H.C.M. nr. 91/ 1968). • Transferarea la cerere MIHAI DUMITRU, Craiova — Conform reglementării în vigoare (legea nr. 11970 privind organizarea şi disciplina muncii în unităţile socialiste de stat şi anexa VII-a la H.G.M. nr. 914/1963, cu modificările ulterioare), transferarea la cerere determină întreruperea vechimii în aceeași unitate, în temeiul căreia se acordă sporul de salariu. Intrucit, fiind absolvent al învăţămîntului mediu de cultură generală, ocupaţi la data aplicării hotărîrii o funcţie medie economică, stagiul necesar — în cazul dv. — pentru promovarea în funcţia de contabil principal, planificator principal, merceolog principal etc. este de numai cinci ani. Prevederile pct. 6 din anexa IV B. se aplică numai angajaților în funcții economice medii după aplicarea acestei hotărîri. Ultima problemă ridicată de dv. se află în studiul organelor competente. • Revenire la desfacerea contractului de muncă I. BECHERU, București — După emiterea ordinului prin care se precizează data desfacerii contractului de muncă și motivarea acestei măsuri pe temeiul art. 20 Ut. b din Codul Muncii, nu este posibil să se revină și să se dispună transferarea angajatului respectiv. La data revenirii, salariatul nu mai este angajat al unității și nu mai are raporturi de muncă cu aceasta. Dat fiind faptul că desfacerea contractului de muncă s-a făcut în temeiul art. 20 lit. b din Codul Muncii, angajații beneficiază de vechimea neîntreruptă în aceeaşi unitate la fel cu angajaţii transferaţi în interesul serviciului, cu condiţia ca reîncadrarea lor să aibă loc în 90 de zile. Din acest punct de vedere, anularea desfacerii contractului de muncă şi emiterea unei decizii de transferare nu prezintă interes. Dacă s-a revenit asupra desfacerii contractului de muncă, angajatul n-are dreptul să beneficieze de compensaţia prevăzută de art. 73 din Codul Muncii. • Recunoaşterea vechimii în muncă MARIA LAZAR, Cluj Dacă, aşa cum arătaţi în scrisoarea dv., aţi fost scoasă din muncă şi trimisă să urmaţi cursurile învăţămîntului superior economic, beneficiind în baza contractului încheiat cu întreprinderea unde lucraţi, de o bursă care vî s-a acordat pe toată perioada de studii, iar după absolvirea facultăţii v-aţi reîncadrat în termen de cel mult 90 de zile la unitatea unde aţi fost repartizată de Comisia guvernamentală, perioada de frecventare a cursurilor se consideră vechime şi vechime neîntreruptă în muncă şi în aceeaşi unitate (H. C. M. nr. 252/1967, anexa VII la H.C.M. 914/1968 şi Legea nr. 1/1970). In consecinţă, vechimea dv. în aceeaşi unitate se calculează de la data angajării la unitatea care v-a trimis, conform contractului, să urmaţi cursurile învăţămîntului superior. 0 8 1 5 1 3 1 ECOURI * ECOURI * ECOURI „PREŢUL UNOR MĂRFURI DEMODATE DUPĂ apariţia scrisorii „Preţul unor mărfuri demodate“ (nr. 21). Direcţia de preţuri şi tarife din UCECOM ne scrie : „Creditarea unităţilor pentru mărfurile şi produsele ce le au în stoc se face după crterii stabilite de Banca Naţională în raport cu apartenenţa unităţilor respective. Potrivit acestor criterii, organizaţiile comerciale de stat beneficiază de credite curente separate atit pentru stocurile de marfă la preţuri iniţiale, cit şi pentru stocurile greu vandabile, cărora li s-a redus preţul. Fiecare din aceste categorii de mărfuri beneficiază de credite curente, în mod separat, timp de 12 luni de la data înregistrării lor. In schimb însă, unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti beneficiază de credite numai pentru maximum 12 luni, indiferent de poziţia mărfii. Pentru un regim unitar, respectiv pentru acordarea de credite în vederea finanţării stocurilor de mărfuri greu cantabile care să înceapă de la data reducerii preţurilor şi nu de la data aprovizionării acestor mărfuri s-au făcut demersuri la Banca Naţională. Propunerea noastră nu a fost însă acceptată“. Iată ce ne scrie însă şi Direcţia creditării industriei bunurilor de consum din Banca Naţională : „In vederea extinderii prevederilor H.C.M. nr. 966 1963 şi pentru cooperaţia meşteşugărească este necesar ca UCECOM să iniţieze un proiect de hotărîre, proiect pe care banca îl va aviza favorabil". Comentariile, în continuare, sînt, deci de prisos SCRISORI • SCRISORI • PREDAREA ECONOMIEI POLITICE AM CITIT cu interes articolul tov. prof. univ. Barbu Zaharescu, „Predarea economiei politice — actualitate Şi diferenţiere", apărut în nr.29 al revistei. Apreciez, in special faptul că se formulează clar o cerinţă care, după părerea mea, nu se pune numai la Facultatea de Filozofie ci, este mai generală, şi anume „a pune accentul nu pe istoricul dezvoltării categoriilor economice, ci pe economia contemporană“. După cum se ştie, toţi studenţii (şi nu numai cei de la Filozofie) au studiat economia politică în liceu. De acest fapt nu se ţine încă seama în suficientă măsură. Subscriu, de aceea, la afirmaţia că „aceste cunoştinţe trebuie acum — în facultate — lărgite, adîncite“. Tratarea cu precădere a problemelor economiei capitaliste contemporane ar trebui să se facă de aceea în toate facultăţile. încurajator în acest sens este interesul sporit manifestat de studenţi. Cred, de asemenea, că ar fi util dacă în cadrul cursurilor de economie politică de la toate facultăţile, dar mai ales de la cele economice, s-ar acorda un loc mai important decit in prezent cunoaşterii şi combaterii argumentate a principalelor teorii burgheze contemporane, care încearcă să explice fenomene evident tot contemporane. Afirmaţia mi se pare cu atit mai valabilă pentru cursul de istorie a doctrinelor economice. Şi, fiindcă m-am referit la acest curs, cred că el se ocupă SCRISORI prea puţin de gîndirea marxistă din epoca conemporană. Dacă mi se permite o sugestie, cred că revista ar trebui să acorde mai mult spaţiu şi acestui subiect, mai ales în împrejurărie în care cursurile o fac prea puţin. prof. Dan NECŞULESCU Bucureşti Pe teme de salarizare PROMOVAREA MUNCITORILOR O FORMA stimulativă introdusă prin noul sistem de salarizare o constituie acordarea sporurilor diferenţiate in raport cu vechimea neîntreruptă in aceeaşi întreprindere. Din analiza a două perioade respectiv de la 1 februarie la 31 decembrie 1968 şi 1 februarie — 31 decembrie 1969, rezultă că dintr-un număr de 742 muncitori plecaţi din proprie iniţiativă, 619 aveau o vechime de pînă la trei ani, 79 între 3—5 ani (ambele categorii fără drept de spor) şi numai 44 cu o vechime de la 5—10 ani. De asemenea, din totalul de 742 muncitori plecaţi, 695 au fost încadraţi la nivel de bază şi numai 47 au avut trepte. Rezultă deci că muncitorii care întrunesc condiţiile şi beneficiază de sporuri de vechime sau sunt încadraţi în trepte de salarizare, au o fluctuaţie foarte redusă. După calculele făcute, am ajuns la concluzia că stagiul de un an pentru acordarea primei trepte şi de doi ani pentru acordarea treptei a doua şi a treia este mult prea mare în comparaţie cu cel necesar promovării muncitorilor intr-o categorie superioară conf. H.C.M. 240/1963. Datorită acestui stagiu, muncitorii noi angajaţi nu pot fi stimulaţi pentru aportul a-* dus la ridicarea nivelului de calificare chiar dacă îndeplinesc toate, celelalte condiţii calitative, fapt ce-i determină să plece de la o întreprindere la alta. Dacă noul sistem îmbunătăţit de salarizare acordă sporuri, de salarii salariaţilor cu o vechime neîntreruptă în aceeaşi întreprindere, în acelaşi timp prevede şi anularea acestora în cazul salariaţilor care lipsesc nemotivat de la serviciu, în primele luni de aplicare, această prevedere nu a dat rezultate, întrucât majoritatea muncitorilor neavind spor de vechime, lipseau nemotivat In continuare. Ca o completare la H.C.M. 914/1968, în regulamentul de plata salariilor tarifare, s-a prevăzut diminuarea la toţi salariaţii a echivalentului salariului tarifar realizat, cu 10% pentru o zi, cu 20% pentru două zile şi 30% pentru trei zile absenţe nemotivate. Urmare a acestei prevederi volumul de 8 zile absenţe nemotivate a fost redus. In 1970 s-au înregistrat 0,2% absenţe faţa de 0,4% în 1968. Concluzia noastră este că prevederile noului sistem de salarizare au adus o contribuţie însemnată la sporirea cointeresării materiale, la depăşirea sarcinilor de plan, la creşterea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea calităţii producţiei. ing- Radu DUMITRU director tehnic de producţie Combinatul textil-Braşov