Viața Nouă, octombrie-decembrie 1962 (Anul 19, nr. 5544-5622)

1962-10-10 / nr. 5551

ffT\ ANUL XIX. NR. 5551 MIERCURI 10 OCTOMBRIE 1962 3 PAGINI — 20 BAN! Citiți in part. 4-a . — Lucrările Adunării Generale a O. N. U. — Stevenson confirmă intențiile a­­gresive ale S. U. A. față de Cuba. — Anglia și Piața comună : Nici un fel de rezultate la Bruxelles. — Situația din Yemen. — Pentru extinderea comerțului in­ternațional — Din problemele sesiunii O.N.U. VIZITA ÎN INDONEZIA A SOLILOR POPORULUI ROMÂN DJAKARTA 9 (Agerpres). — De la trimișii speciali : In continuarea vizitei în Indonezia, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer și Corneliu Mănescu au vi­zitat marți insula Bali, cunoscută în întreaga lume pentru frumusețile ei naturale, vegetația luxuriantă și măies­tria artistică a meșteșugarilor, cîntă­­reților și dansatorilor populari. De-a lungul celor peste 100 de kilo­metri parcurși pe teritoriul insulei, mii și mii de oameni și-au exprimat sentimentele de prietenie față de po­porul român cu aceeași însuflețire ca pretutindeni în cursul vizitei prin In­donezia a înalților oaspeți romînii. Prinse pe înalte tulpini de bambus, se înșiruiau prin locurile vizitate împleti­turi artistice, cele mai multe de forma soarelui, urare simbolică tradițională, s­emnificînd dorința ca oaspetele să se bucure de sănătate și prosperitate. In drum oaspeții s­au oprit pentru puțin timp pe culmea muntelui Batur. Aici, la 1.800 de metri altitudine, este un climat asemănător primăverii de la noi. Sít vezi cu ochii pînă la țărmul lacului Batur, coastele muntelui fost arse de lava unei erupții vulca­a u­nice care s-a produs în anul 1978. Aici, în zona muntoasă a Indoneziei am întîlnit pentru prima oară parcele cultivate cu porumb, dar dominante sînt tot terenurile cultivate cu orez. O­­rezăriile sînt așezate în terase, pe po­­vîrm­ișuri. Țăranii cu pălării de paia sau cu frunze de palmier pe cap, cu picioarele pînă la genunchi în apă, folosind milenarele pluguri de lemn, pregăteau terenurile pentru cultivarea orezului. In timpul opririi pe culmea Batur, președintele Sukarno a explicat că in Indonezia, există condiții foarte favo­rabile pentru cultivarea bumbacului și de aceea, una din insulele arhipe­lagului va fi afectată acestei culturi, înainte de cotropirea colonială — a spus dr. Sukarno — existau mari tere­nuri cultivate cu bumbac și o dezvol­tată industrie textilă meșteșugărească. Dar colonialiștii erau interesați sa vîndă propriile lor produse textile. Industria indoneziana a decăzut și cultivarea bumbacului a dispărut, lu­­îndu-i locul plantele în a căror culti­vare erau interesați colonialiștii. In prezent, Indonezia importă 90 la su­tă din bumbacul și fibrele care se prelucrează în întreprinderile naționa­le și în afară de aceasta, importă și textile. A fost vizitat apoi satul Kin­­tamani, situat în munții cu același nume. Casele sînt împrejmuite de zi­duri din pămînt ars sau cărămidă, așa cum sînt, de altfel în întreaga insulă. In interiorul curților, în afară de lo­cuințe, sînt construite mici temple, în marea lor majoritate cu un volum de cel mult 2 metri cubi. Casele de pe insulă sînt aproape toate din bambus și sînt acoperite cu frunze de palmier. Locuitorii satului Kintamani se a­­flau cu toții pe șosea pentru a-i sa­luta pe înalții oaspeți. O orchestră populară a prezentat un scurt pro­gram artistic. Conducătorii statului roman au ple­cat apoi la Dem Pasar, orașul de re­ședință al insulei Bali, renumit centru al turismului internațional. A fost vi­zitată o expoziție locală de artizanat și pictură. Tovarășul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej a elogiat realismul și valoa­rea artistică a multor lucrări. Oaspe­ții au putut urmări felul în care lu­crează în atelierul alăturat expoziției meșteșugarii foarte îndemînatici și dotați cu un simț artistic remarcabil. La Sa­nur, după ce au vizitat o școală nouă construită, oaspeții ro­­mîni și gazdele lor indoneziene au rămas două ore într-un pavilion situat chiar pe plaja Oceanului Indian, a­­sistînd cum prind pescarii peștele adus de refluxul oceanului. Seara, la Tampaksiring, un adevă­rat centru al cîntecului, dansului și portului balinez, a fost prezentat cinstea oaspeților romîni un specta­îo­col popular, care a cuprins, printre al­tele dansul Ki­jak, astfel conceput in­cit se dansează numai la apusul soa­relui. Străbătînd drumurile acestei insule, a cărei frumusețe o face să merite pe deplin denumirea de „insula Paradi­sului“, vezi, ca și în alte părți ale Indoneziei, sate vechi de secole, ță­rani trudind pe ogoare cu unelte din moși strămoși, și alături școli noi, luminoase construite în ultimii ani. Așa înțelegi mai bine dorința arză­toare a acestor oameni harnici de a lichida greaua moștenire a colonialis­mului, pentru ca țara lor frumoasă și bogată să pășească mereu înainte. In după-amiaza zilei de marți, la pa­­latul Tampaksiring reședința oaspeți­lor români și a președintelui Sukarno pe insula Bali, au continuat con­vorbirile oficiale începute la Djakarta. Vizita la șantierul hidrocentralei de la Djaliluhur. La Djakarta în cursul unui schimb de vederi între solii poporului nostru și înalți demnitari indonezieni ♦ [UNK] [UNK] Scrieți despre autorul inovației . Aflasem că la atelierul de turnătorie de la Șan­tierul naval Galați se toarnă pentru prima dată elice navale avind ca aliaj alamă și mangan. Acestea vor fi folosite la cargou­rile de mic tonaj, urmând apoi să se toarne și pen­tru celelalte sisteme de nave. Turnarea elicelor în forme de ciment care se efectuează aici este o fru­moasă realizare a cons­tructorilor de nave gălă­­țeni pe linia realizării în­tocmai a sarcinilor trasate de partid. — Scrieți despre auto­rul inovației, veți alia lu­cruri importante. Invitația mi-a fost adre­sată de către secretarul organizației de bază a sec­ției turnătorie. Mi-am in­­sușit-o luînd contact cu turnă­torii. In atelier, un grup de turnători aflați in jurul e­­licei discutau intens. In mijlocul lor se afla șeful de brigadă Dumitru Teo­­doru. L-am rugat să ne prezinte autorul inovației. — Nu e rău, dar vă tre­buie timp. — Pentru ce? — Fiindcă trebuie să vă fac cunoștință cu întreg colectivul. — De ce cu intr­eg co­lectivul ?­­ E vorba de un autor de inovație. De Ungă brigadă prim­­lopitorul Cristea Gherghi­­șan sesizîndu-mi nedumeri­rea îmi dădu lămuririle cuvenite. — La noi în brigadă fiecare am participat la descoperirea noului. Toate inovațiile care s-au apli­cat sînt rod al întregului colectiv. Din partea cealaltă a atelierului se auzi vocea puternică a topitorului Toader Corceov. — G­atan, la posturi. Se toarnă. Cristea Gherghișan ne părăsi fără nici-o rezervă, îndreptindu-se către cup­tor. Macaragiul suna în­­tr-una din clopot în semn că metalul topit nu mai are „răbdare".. Licăriri de stele verzui săreau pretutindeni tăcind parcă loc lichidului să curgă in formele de tur­nare. La intervale de timp se auzea : — Stop ! Alta la rind. Și fiind ne­riind larmele complicate făurite de oa­menii de aici se umpleau cu acel metal pe care ei îl supuneau voinței lor. l-am cerut șefului de a­­telier, inginer Mircea Roi­­bu, explicații mai detaila­te în legătură cu acest colectiv de inovatori. — Colectivul nostru e bine închegat, avem oa­meni cu un nivel ridicat de calificare și despre ca­re vorbesc, de fapt, suc­cesele. Un strălucit succes l-am obținut prin inlocui­rea turnării clasice a pie­selor cu turnarea în co­­chile. Această metodă permis reducerea sub pro­­­centul admis al rebutului, iar la unele repere rebu­tul să fie chiar zero. Dumitru Teodoru se a­­propie de noi cu o piesă in­tină. — Vedeți acest arzător? Este o piesă mică în apa­rență. Numărul lor pe ca­re noi îl turnăm e însă foarte mare, aproape pe jumătate din ele se rebu­­tau, într-o perioadă. Din cauza formatului piesei răcirea se făcea neunifor­­mă provocind relașuri în interior. Prin turnarea în cochile rebutul este zero, iar calitatea ireproșabilă. Propunerea de a se tur­na în cochile s-a „născut“ tot din studiile colective efectuate de turnători. Mă aflam înconjurat de un grup de oameni ale că­ror fapte cu greu reușeam să mi le notez in car­nețel. Șeful atelierului ne-a informat apoi despre noua mașină centrifugată de turnat, concepută in sec­ție care in curînd își va găsi aplicația, și de pe urma căreia se vor obține economii de 800.000 lei a­­nual, prin reducerea adau­sului de prelucrare. — Cîți oameni numără brigada? Unsprezece, și notați, toți unsprezece sînt ino­vatori. Atunci am înțeles în­demnul secretarului orga­nizației de bază : „scrieți despre autorul inovației“. De la cabinetul tehnic am aflat apoi că cele 1i inovații ce se aplică aici precum și cele 6 genera­lizări de tehnologie înain­tată­­ au adus de la înce­putul anului și pînă în prezent importante econo­mii. V. BIRL. Din scrisorile sosite la redacție (Hee&Statul stt­ugiu'ilo­r ),cum se dă Toamna în acest an a venit în regiunea noastră bogată ca întotdeauna cu producții mari de porumb și floarea-soarelui, ciorchinii de struguri mari și frumoși atîrnă pe coardele de viță de vie, bătălia recoltării porumbului și în­­sămînțării griului, lucrare deosebit de importantă, care cum e și firesc trebuie executată în timp op­tim Trebuie știut însă că în regiunea noastră avem mari suprafețe a căror producție bogată de struguri trebuie­ vinificată la timp, mai ales acum cînd ploi­le căzute în ultimul timp au favorizat apariția mucegaiului. Iată, așadar, de ce, trebuie ca în aceste zile cînd vremea se menține frumoasă odată cu recol­tatul porumbului și semănatul griului munca să fie în așa fel organizată incit să se repartizeze brațe de muncă și la culesul viilor. Raioanele Focșani și Panciu cu pondere viticolă mare mai au de cules suprafețe importante de vii. O situație primită de la Consiliul agricol regional ne arată că în­ raionul Focșani s-au cules 3 920 hec­tare din 9.707 ha vie, iar­ în raionul Panciu se cu­­lesesc doar 2.795 hectare din 7.164 hectare de vie existente în gospodăriile colective. In ultimii ani s-au plantat suprafețe cu vii și în raioanele Brăila, Făurei și Galați, care în acest an au dat producții mari de struguri. Cu toate acestea la unele gospodării colective din aceste raioane nu se iau nici un fel de măsuri pentru recoltatul stru­gurilor. Faptul că pe total regiune s-au cules pînă acum 22.699 hectare din 37.440 hectare existente în gos­podăriile agricole colective ne arată că mai sînt încă suprafețe mari de cules. Acest lucru trebuie să dea de gîndit consiliilor de conducere ale gospodăriilor colective să-șî orga­nizeze în așa fel munca încît culesul viilor să nu sufere. Comitetele raionale de partid, comitetele executive ale sfaturilor populare raionale trebuie să îndrume în așa fel munca încît și această importan­tă lucrare să fie terminată cît mai repede. E bogat rodul viilor la G.A.C. „3 Februarie“ din co­muna Nicorești, ra­ionul Tecuci. IN FOTOGRA­FIE : colectivistele lucrînd la culesul strugurilor pentru vinificatie. Pentru buna aprovizionare a piețelor Anul acesta, cooperativele de con­sum din regiunea noastră au con­tractat cu gospodăriile agricole co­lective cantități sporite de legume și fructe. Printr-o strînsă colaborare cu gos­podăriile colective cooperativele de consum au preluat de la aceste uni­tăți în baza contractelor încheiate — o cantitate de peste 5300 tone legu­me și zarzavaturi dintre care 800 to­ne cartofi, 2200 tone roșii, 1200 tone rădăcinoase și altele. Paralel cu des­facerile masive de legume și fructe în orașele și­ centrele muncitorești, comerțul cu legume a fost extins simțitor și în localitățile rurale. In a­­cest an, de exemplu, comerțul cu le­gume s-a extins în mai mult de­­ 10 de localități din zona de deal și munte. Numai în raionul Focșani, sînt 27 asemenea unități. ♦ [UNK] [UNK] [UNK]= Instalații de apă în G.A.C. De câtva timp la G.A.C. „Octom­­brie roșu“, din comuna Galbenu, ra­­­ionul Făurei, se lucrează la construi­­rea unui castel pentru instalația de apă necesară aprovizionării fermelor, de animale. Colectiviștii, au captat apa unui izvor de pe Valea Budui, care are un debit de 6—8 metri cubi pe oră. Asemenea instalații au fost de al­bum realizate la G.A.C. din Cîineni,­ și la cealaltă gospodărie colectivă din comuna Galbenu. Articole noi de artizanat Nu de mult. In cadrul secției textil­­e-flori artificiale, a întreprinderii de industrie locală „I.C. Frimu­" din Bră­ila, au fost realizate alte­­ 5 modele noi de artizanat. ION V. MARIN tehnician Să grăbim însămințatul griului De la Pechea și Independența, raionul Galați, din Zăvoaia, raionul Făurei, însurăței, raionul Brăila, Slobozia Ciorăști, raionul Focșani, de pretutindeni ne sosesc vești din care rezultă că in ultimele zile ritmul insămințărilor a fost in­tensificat ca urmare a unei mai bune folosiri a marinilor. Aceasta a permis ca pînă in seara zilei de 8 octombrie să se insămințeze 160.463 hectare (68.5 la sută din plan), din care 132.097 ha cu griu. La Brăila, datorită măsurilor luate de comitetul raional de partid, viteza zilnică este permanent depășită. Ca urmare, gospodăriile colective din acest raion însă ființaseră 84,9 la sută din plan. Și în raionul Făurei se lucrează bine la semănat. Aici planul a fost îndeplinit în proporție de 76 la satá­in schimb în raioanele Panciu, Focșani, Ga­lați­­ și Tecuci, semănatul griului se desfășoară foarte anevoios. Dovadă sunt suprafețele destul de mari, în raport cu timpul înaintat, care n-au fost încă însămînțate. In raionul Galați, de exemplu, mai trebuie se­mănate cu griu aproape 12.000 ha. Măsuri eficace ți­­se cer luate, de asemenea, în ce privește urgenta­­­ri rea însămînțărilor, în gospodăriile de stat- Dacă d­ in cadrul Trustului Gostat Brăila, sunt unități ca­­ A .-A.S. Baldovinești și Pisc care au terminat în­ JJ sămînțările, nu același lucru se poate spune despre Trustul Gostat Galați (director Iov. V. .­í. Buțincu) care din cele 14.500 ha planificate a­­r fi însămînțate cu griu, a realizat doar 6.400 if hectare• </2 In zilele următoare trebuie intensificată munca de însămînțări. Procentul de numai 65,2 la sută si realizat pe regiune la grîu nu este satisfăcător !) și nu reflectă condițiile optime existente. i|ț Una din preocuprile de sea­mă ale mecanizatorilor de la G. A. S. Vameș e însămințatul griului. Ei cunosc că numai insămîn­­țatul la timpul optim și la un înalt nivel agrotehnic poate a­­duce sporuri mari de recoltă. IN FOTOGRAFIE : mecani­zatorul fruntaș Vasile și mînuitorul de agregate Cărăuș Ion I. Suruianu în semănatul griu­lui. Prin buna folosire a tim­pului ei depășesc zilnic norma cu 4 hectare. Organizare temeinică La gospodăria colectivă „Drumul belșugului“, din comuna Corbu­, raio­nul Brăila, lucrările agricole de toamnă se desfășoară intens. Pînă zi­lele trecute, au fost însămînțate cu griu 445 ha din suprafața de 650 ha destinată acestei culturi. De aseme­nea, s-a recoltat porumbul de pe 243 ha, reprezentind 52 la sută din plan. Rezultatele arătate mai sus se da­tor­esc bunei organizări a muncii. In fiecare seară, la ședințele in care se planifică lucrările pentru a doua zi, (ln care in aceste zile pe lingă bri­gadieri iau parte și șefii de echipe), se stabilește cum vor fi folosite forțe­le pentru urgentarea lucrărilor agri­cole de toamnă. Acest lucru permi­te ca a doua zi munca să se poată începe dis-de-dimineață. DEFECȚIUNI CE TREBUIE LICHIDATE Dacă cumva nu cunoști situația de pe teren din raza de activitate S.M.T.-ului Cudalbi, și întrebi condu­c cerea cum funcționează tractoarele îți răspunde prompt: lucrează toate tractoarele. Nici unul nu este nefo­losit. Te bucuri auzind așa ceva și iți poți face pentru un moment o pă­rere bună despre calitatea reviziilor și reparațiilor făcute înainte de cam­panie întregului utilaj agricol. Dar care este adevărata situație în teren? Zilele trecute am vizitat brigada nr. 13 de mecanizatori de la S.M.T. Cu­dalbi, care deservește gospodăria co­lectivă „Calea nouă“ din Matca. Era ora 12 cînd am poposit la această bri­gadă. 5 tractoare încă nu intraseră în brazdă sau la semănat. Cauza? De­fecte. Cum se poate ca 5 tractoare sa se defecteze deodată ? am întrebat noi. Păi să vedeți, ne explică șeful bri­găzii, Dumitru Capotă. La unul s-a defectat pompa de injecție, la unul fuzeta, unul nu are conductă de mo­torină ș.a.m.d. Tot la această brigadă am văzut un tractor KD pe care se și depozitase un strat de rugină de­oarece stă nefolosit din cauză că-i lipsesc unele părți din radiator. Con­­statind această defecțiune îți pui întrebarea : oare mecanicii, lăcătușii, întregul colectiv, au executat repara­ția de calitate la tractoare? S-au a­­chitat cu cinste de această sarcină de mare răspundere? Ce-a făcut con­ducerea stațiunii (director Marin Co­­rodeanu) și organizația de partid în­ ­ continuare in pau. a il-a) In raionul Făurei Peste 28.000 hectare însămințate cu griîu In ultimele zile, pe ogoarele raionu­lui Făurei, tractoarele au lucrat mai intens la pregătirea terenului și la e­­xecutarea însămînțărilor. Mecanizato­rii din cele 6 stațiuni de mașini tractoare existente în raion sînt antre­și­nați într-o entuziastă întrecere. Ei lu­crează cu spor­tiva la semănat și pregătirea terenului iar în schimbul de noapte, la arături în porumbi­ște. In acest fel, s-a reușit ca pină în seara zilei de 8 octombrie în G.A.C.-u­rile din raionul Făurei să se însămîn­­­țeze 31.795 ha. Din această suprafață peste 28.000 au fost însămînțate , cu griu, 5 gospodării colective, printre care cele din Largu, Perișori, și Băl­­teni, au terminat complet însămințări­­le. Totodată, cu mult avînt se desfășoa­­ră acțiunea de recoltare a porumbului și eliberarea terenului de coceni. La 8 octombrie fusese cules porumbul de­ pe 26.013 ha. à

Next