Viața Nouă, octombrie-decembrie 1962 (Anul 19, nr. 5544-5622)
1962-10-10 / nr. 5551
ffT\ ANUL XIX. NR. 5551 MIERCURI 10 OCTOMBRIE 1962 3 PAGINI — 20 BAN! Citiți in part. 4-a . — Lucrările Adunării Generale a O. N. U. — Stevenson confirmă intențiile agresive ale S. U. A. față de Cuba. — Anglia și Piața comună : Nici un fel de rezultate la Bruxelles. — Situația din Yemen. — Pentru extinderea comerțului internațional — Din problemele sesiunii O.N.U. VIZITA ÎN INDONEZIA A SOLILOR POPORULUI ROMÂN DJAKARTA 9 (Agerpres). — De la trimișii speciali : In continuarea vizitei în Indonezia, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer și Corneliu Mănescu au vizitat marți insula Bali, cunoscută în întreaga lume pentru frumusețile ei naturale, vegetația luxuriantă și măiestria artistică a meșteșugarilor, cîntăreților și dansatorilor populari. De-a lungul celor peste 100 de kilometri parcurși pe teritoriul insulei, mii și mii de oameni și-au exprimat sentimentele de prietenie față de poporul român cu aceeași însuflețire ca pretutindeni în cursul vizitei prin Indonezia a înalților oaspeți romînii. Prinse pe înalte tulpini de bambus, se înșiruiau prin locurile vizitate împletituri artistice, cele mai multe de forma soarelui, urare simbolică tradițională, semnificînd dorința ca oaspetele să se bucure de sănătate și prosperitate. In drum oaspeții sau oprit pentru puțin timp pe culmea muntelui Batur. Aici, la 1.800 de metri altitudine, este un climat asemănător primăverii de la noi. Sít vezi cu ochii pînă la țărmul lacului Batur, coastele muntelui fost arse de lava unei erupții vulcaa unice care s-a produs în anul 1978. Aici, în zona muntoasă a Indoneziei am întîlnit pentru prima oară parcele cultivate cu porumb, dar dominante sînt tot terenurile cultivate cu orez. Orezăriile sînt așezate în terase, pe povîrmișuri. Țăranii cu pălării de paia sau cu frunze de palmier pe cap, cu picioarele pînă la genunchi în apă, folosind milenarele pluguri de lemn, pregăteau terenurile pentru cultivarea orezului. In timpul opririi pe culmea Batur, președintele Sukarno a explicat că in Indonezia, există condiții foarte favorabile pentru cultivarea bumbacului și de aceea, una din insulele arhipelagului va fi afectată acestei culturi, înainte de cotropirea colonială — a spus dr. Sukarno — existau mari terenuri cultivate cu bumbac și o dezvoltată industrie textilă meșteșugărească. Dar colonialiștii erau interesați sa vîndă propriile lor produse textile. Industria indoneziana a decăzut și cultivarea bumbacului a dispărut, luîndu-i locul plantele în a căror cultivare erau interesați colonialiștii. In prezent, Indonezia importă 90 la sută din bumbacul și fibrele care se prelucrează în întreprinderile naționale și în afară de aceasta, importă și textile. A fost vizitat apoi satul Kintamani, situat în munții cu același nume. Casele sînt împrejmuite de ziduri din pămînt ars sau cărămidă, așa cum sînt, de altfel în întreaga insulă. In interiorul curților, în afară de locuințe, sînt construite mici temple, în marea lor majoritate cu un volum de cel mult 2 metri cubi. Casele de pe insulă sînt aproape toate din bambus și sînt acoperite cu frunze de palmier. Locuitorii satului Kintamani se aflau cu toții pe șosea pentru a-i saluta pe înalții oaspeți. O orchestră populară a prezentat un scurt program artistic. Conducătorii statului roman au plecat apoi la Dem Pasar, orașul de reședință al insulei Bali, renumit centru al turismului internațional. A fost vizitată o expoziție locală de artizanat și pictură. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a elogiat realismul și valoarea artistică a multor lucrări. Oaspeții au putut urmări felul în care lucrează în atelierul alăturat expoziției meșteșugarii foarte îndemînatici și dotați cu un simț artistic remarcabil. La Sanur, după ce au vizitat o școală nouă construită, oaspeții romîni și gazdele lor indoneziene au rămas două ore într-un pavilion situat chiar pe plaja Oceanului Indian, asistînd cum prind pescarii peștele adus de refluxul oceanului. Seara, la Tampaksiring, un adevărat centru al cîntecului, dansului și portului balinez, a fost prezentat cinstea oaspeților romîni un spectaîocol popular, care a cuprins, printre altele dansul Kijak, astfel conceput incit se dansează numai la apusul soarelui. Străbătînd drumurile acestei insule, a cărei frumusețe o face să merite pe deplin denumirea de „insula Paradisului“, vezi, ca și în alte părți ale Indoneziei, sate vechi de secole, țărani trudind pe ogoare cu unelte din moși strămoși, și alături școli noi, luminoase construite în ultimii ani. Așa înțelegi mai bine dorința arzătoare a acestor oameni harnici de a lichida greaua moștenire a colonialismului, pentru ca țara lor frumoasă și bogată să pășească mereu înainte. In după-amiaza zilei de marți, la palatul Tampaksiring reședința oaspeților români și a președintelui Sukarno pe insula Bali, au continuat convorbirile oficiale începute la Djakarta. Vizita la șantierul hidrocentralei de la Djaliluhur. La Djakarta în cursul unui schimb de vederi între solii poporului nostru și înalți demnitari indonezieni ♦ [UNK] [UNK] Scrieți despre autorul inovației . Aflasem că la atelierul de turnătorie de la Șantierul naval Galați se toarnă pentru prima dată elice navale avind ca aliaj alamă și mangan. Acestea vor fi folosite la cargourile de mic tonaj, urmând apoi să se toarne și pentru celelalte sisteme de nave. Turnarea elicelor în forme de ciment care se efectuează aici este o frumoasă realizare a constructorilor de nave gălățeni pe linia realizării întocmai a sarcinilor trasate de partid. — Scrieți despre autorul inovației, veți alia lucruri importante. Invitația mi-a fost adresată de către secretarul organizației de bază a secției turnătorie. Mi-am insușit-o luînd contact cu turnătorii. In atelier, un grup de turnători aflați in jurul elicei discutau intens. In mijlocul lor se afla șeful de brigadă Dumitru Teodoru. L-am rugat să ne prezinte autorul inovației. — Nu e rău, dar vă trebuie timp. — Pentru ce? — Fiindcă trebuie să vă fac cunoștință cu întreg colectivul. — De ce cu intreg colectivul ? E vorba de un autor de inovație. De Ungă brigadă primlopitorul Cristea Gherghișan sesizîndu-mi nedumerirea îmi dădu lămuririle cuvenite. — La noi în brigadă fiecare am participat la descoperirea noului. Toate inovațiile care s-au aplicat sînt rod al întregului colectiv. Din partea cealaltă a atelierului se auzi vocea puternică a topitorului Toader Corceov. — Gatan, la posturi. Se toarnă. Cristea Gherghișan ne părăsi fără nici-o rezervă, îndreptindu-se către cuptor. Macaragiul suna într-una din clopot în semn că metalul topit nu mai are „răbdare".. Licăriri de stele verzui săreau pretutindeni tăcind parcă loc lichidului să curgă in formele de turnare. La intervale de timp se auzea : — Stop ! Alta la rind. Și fiind neriind larmele complicate făurite de oamenii de aici se umpleau cu acel metal pe care ei îl supuneau voinței lor. l-am cerut șefului de atelier, inginer Mircea Roibu, explicații mai detailate în legătură cu acest colectiv de inovatori. — Colectivul nostru e bine închegat, avem oameni cu un nivel ridicat de calificare și despre care vorbesc, de fapt, succesele. Un strălucit succes l-am obținut prin inlocuirea turnării clasice a pieselor cu turnarea în cochile. Această metodă permis reducerea sub procentul admis al rebutului, iar la unele repere rebutul să fie chiar zero. Dumitru Teodoru se apropie de noi cu o piesă intină. — Vedeți acest arzător? Este o piesă mică în aparență. Numărul lor pe care noi îl turnăm e însă foarte mare, aproape pe jumătate din ele se rebutau, într-o perioadă. Din cauza formatului piesei răcirea se făcea neuniformă provocind relașuri în interior. Prin turnarea în cochile rebutul este zero, iar calitatea ireproșabilă. Propunerea de a se turna în cochile s-a „născut“ tot din studiile colective efectuate de turnători. Mă aflam înconjurat de un grup de oameni ale căror fapte cu greu reușeam să mi le notez in carnețel. Șeful atelierului ne-a informat apoi despre noua mașină centrifugată de turnat, concepută in secție care in curînd își va găsi aplicația, și de pe urma căreia se vor obține economii de 800.000 lei anual, prin reducerea adausului de prelucrare. — Cîți oameni numără brigada? Unsprezece, și notați, toți unsprezece sînt inovatori. Atunci am înțeles îndemnul secretarului organizației de bază : „scrieți despre autorul inovației“. De la cabinetul tehnic am aflat apoi că cele 1i inovații ce se aplică aici precum și cele 6 generalizări de tehnologie înaintată au adus de la începutul anului și pînă în prezent importante economii. V. BIRL. Din scrisorile sosite la redacție (Hee&Statul sttugiu'ilor ),cum se dă Toamna în acest an a venit în regiunea noastră bogată ca întotdeauna cu producții mari de porumb și floarea-soarelui, ciorchinii de struguri mari și frumoși atîrnă pe coardele de viță de vie, bătălia recoltării porumbului și însămînțării griului, lucrare deosebit de importantă, care cum e și firesc trebuie executată în timp optim Trebuie știut însă că în regiunea noastră avem mari suprafețe a căror producție bogată de struguri trebuie vinificată la timp, mai ales acum cînd ploile căzute în ultimul timp au favorizat apariția mucegaiului. Iată, așadar, de ce, trebuie ca în aceste zile cînd vremea se menține frumoasă odată cu recoltatul porumbului și semănatul griului munca să fie în așa fel organizată incit să se repartizeze brațe de muncă și la culesul viilor. Raioanele Focșani și Panciu cu pondere viticolă mare mai au de cules suprafețe importante de vii. O situație primită de la Consiliul agricol regional ne arată că în raionul Focșani s-au cules 3 920 hectare din 9.707 ha vie, iar în raionul Panciu se culesesc doar 2.795 hectare din 7.164 hectare de vie existente în gospodăriile colective. In ultimii ani s-au plantat suprafețe cu vii și în raioanele Brăila, Făurei și Galați, care în acest an au dat producții mari de struguri. Cu toate acestea la unele gospodării colective din aceste raioane nu se iau nici un fel de măsuri pentru recoltatul strugurilor. Faptul că pe total regiune s-au cules pînă acum 22.699 hectare din 37.440 hectare existente în gospodăriile agricole colective ne arată că mai sînt încă suprafețe mari de cules. Acest lucru trebuie să dea de gîndit consiliilor de conducere ale gospodăriilor colective să-șî organizeze în așa fel munca încît culesul viilor să nu sufere. Comitetele raionale de partid, comitetele executive ale sfaturilor populare raionale trebuie să îndrume în așa fel munca încît și această importantă lucrare să fie terminată cît mai repede. E bogat rodul viilor la G.A.C. „3 Februarie“ din comuna Nicorești, raionul Tecuci. IN FOTOGRAFIE : colectivistele lucrînd la culesul strugurilor pentru vinificatie. Pentru buna aprovizionare a piețelor Anul acesta, cooperativele de consum din regiunea noastră au contractat cu gospodăriile agricole colective cantități sporite de legume și fructe. Printr-o strînsă colaborare cu gospodăriile colective cooperativele de consum au preluat de la aceste unități în baza contractelor încheiate — o cantitate de peste 5300 tone legume și zarzavaturi dintre care 800 tone cartofi, 2200 tone roșii, 1200 tone rădăcinoase și altele. Paralel cu desfacerile masive de legume și fructe în orașele și centrele muncitorești, comerțul cu legume a fost extins simțitor și în localitățile rurale. In acest an, de exemplu, comerțul cu legume s-a extins în mai mult de 10 de localități din zona de deal și munte. Numai în raionul Focșani, sînt 27 asemenea unități. ♦ [UNK] [UNK] [UNK]= Instalații de apă în G.A.C. De câtva timp la G.A.C. „Octombrie roșu“, din comuna Galbenu, raionul Făurei, se lucrează la construirea unui castel pentru instalația de apă necesară aprovizionării fermelor, de animale. Colectiviștii, au captat apa unui izvor de pe Valea Budui, care are un debit de 6—8 metri cubi pe oră. Asemenea instalații au fost de album realizate la G.A.C. din Cîineni, și la cealaltă gospodărie colectivă din comuna Galbenu. Articole noi de artizanat Nu de mult. In cadrul secției textile-flori artificiale, a întreprinderii de industrie locală „I.C. Frimu" din Brăila, au fost realizate alte 5 modele noi de artizanat. ION V. MARIN tehnician Să grăbim însămințatul griului De la Pechea și Independența, raionul Galați, din Zăvoaia, raionul Făurei, însurăței, raionul Brăila, Slobozia Ciorăști, raionul Focșani, de pretutindeni ne sosesc vești din care rezultă că in ultimele zile ritmul insămințărilor a fost intensificat ca urmare a unei mai bune folosiri a marinilor. Aceasta a permis ca pînă in seara zilei de 8 octombrie să se insămințeze 160.463 hectare (68.5 la sută din plan), din care 132.097 ha cu griu. La Brăila, datorită măsurilor luate de comitetul raional de partid, viteza zilnică este permanent depășită. Ca urmare, gospodăriile colective din acest raion însă ființaseră 84,9 la sută din plan. Și în raionul Făurei se lucrează bine la semănat. Aici planul a fost îndeplinit în proporție de 76 la satáin schimb în raioanele Panciu, Focșani, Galați și Tecuci, semănatul griului se desfășoară foarte anevoios. Dovadă sunt suprafețele destul de mari, în raport cu timpul înaintat, care n-au fost încă însămînțate. In raionul Galați, de exemplu, mai trebuie semănate cu griu aproape 12.000 ha. Măsuri eficace țise cer luate, de asemenea, în ce privește urgentari rea însămînțărilor, în gospodăriile de stat- Dacă d in cadrul Trustului Gostat Brăila, sunt unități ca A .-A.S. Baldovinești și Pisc care au terminat în JJ sămînțările, nu același lucru se poate spune despre Trustul Gostat Galați (director Iov. V. .í. Buțincu) care din cele 14.500 ha planificate ar fi însămînțate cu griu, a realizat doar 6.400 if hectare• </2 In zilele următoare trebuie intensificată munca de însămînțări. Procentul de numai 65,2 la sută si realizat pe regiune la grîu nu este satisfăcător !) și nu reflectă condițiile optime existente. i|ț Una din preocuprile de seamă ale mecanizatorilor de la G. A. S. Vameș e însămințatul griului. Ei cunosc că numai insămînțatul la timpul optim și la un înalt nivel agrotehnic poate aduce sporuri mari de recoltă. IN FOTOGRAFIE : mecanizatorul fruntaș Vasile și mînuitorul de agregate Cărăuș Ion I. Suruianu în semănatul griului. Prin buna folosire a timpului ei depășesc zilnic norma cu 4 hectare. Organizare temeinică La gospodăria colectivă „Drumul belșugului“, din comuna Corbu, raionul Brăila, lucrările agricole de toamnă se desfășoară intens. Pînă zilele trecute, au fost însămînțate cu griu 445 ha din suprafața de 650 ha destinată acestei culturi. De asemenea, s-a recoltat porumbul de pe 243 ha, reprezentind 52 la sută din plan. Rezultatele arătate mai sus se datoresc bunei organizări a muncii. In fiecare seară, la ședințele in care se planifică lucrările pentru a doua zi, (ln care in aceste zile pe lingă brigadieri iau parte și șefii de echipe), se stabilește cum vor fi folosite forțele pentru urgentarea lucrărilor agricole de toamnă. Acest lucru permite ca a doua zi munca să se poată începe dis-de-dimineață. DEFECȚIUNI CE TREBUIE LICHIDATE Dacă cumva nu cunoști situația de pe teren din raza de activitate S.M.T.-ului Cudalbi, și întrebi conduc cerea cum funcționează tractoarele îți răspunde prompt: lucrează toate tractoarele. Nici unul nu este nefolosit. Te bucuri auzind așa ceva și iți poți face pentru un moment o părere bună despre calitatea reviziilor și reparațiilor făcute înainte de campanie întregului utilaj agricol. Dar care este adevărata situație în teren? Zilele trecute am vizitat brigada nr. 13 de mecanizatori de la S.M.T. Cudalbi, care deservește gospodăria colectivă „Calea nouă“ din Matca. Era ora 12 cînd am poposit la această brigadă. 5 tractoare încă nu intraseră în brazdă sau la semănat. Cauza? Defecte. Cum se poate ca 5 tractoare sa se defecteze deodată ? am întrebat noi. Păi să vedeți, ne explică șeful brigăzii, Dumitru Capotă. La unul s-a defectat pompa de injecție, la unul fuzeta, unul nu are conductă de motorină ș.a.m.d. Tot la această brigadă am văzut un tractor KD pe care se și depozitase un strat de rugină deoarece stă nefolosit din cauză că-i lipsesc unele părți din radiator. Constatind această defecțiune îți pui întrebarea : oare mecanicii, lăcătușii, întregul colectiv, au executat reparația de calitate la tractoare? S-au achitat cu cinste de această sarcină de mare răspundere? Ce-a făcut conducerea stațiunii (director Marin Corodeanu) și organizația de partid în continuare in pau. a il-a) In raionul Făurei Peste 28.000 hectare însămințate cu griîu In ultimele zile, pe ogoarele raionului Făurei, tractoarele au lucrat mai intens la pregătirea terenului și la executarea însămînțărilor. Mecanizatorii din cele 6 stațiuni de mașini tractoare existente în raion sînt antreșinați într-o entuziastă întrecere. Ei lucrează cu sportiva la semănat și pregătirea terenului iar în schimbul de noapte, la arături în porumbiște. In acest fel, s-a reușit ca pină în seara zilei de 8 octombrie în G.A.C.-urile din raionul Făurei să se însămînțeze 31.795 ha. Din această suprafață peste 28.000 au fost însămînțate , cu griu, 5 gospodării colective, printre care cele din Largu, Perișori, și Bălteni, au terminat complet însămințările. Totodată, cu mult avînt se desfășoară acțiunea de recoltare a porumbului și eliberarea terenului de coceni. La 8 octombrie fusese cules porumbul de pe 26.013 ha. à