Viața Nouă, ianuarie-martie 1966 (Anul 22, nr. 6552-6627)

1966-02-23 / nr. 6596

PROLETARI DIN TOATE ȚARILE, UNIȚI­VA! Organ al Comitetului regional Galați al P.C.R. și al Sfatului popular regional ANUL XXII Nr. 6596 MIERCURI 23 FEBRUARIE 1966 4 PAGINI — 25 BANI A­Z­I vă informăm despre : Nave moderne în construcție Pe paturile de asamblat din imensa hală de asam­blaj — montaj de la Șan­tierul naval Galați au fost montate primele piese la o nouă serie vorba despre de nave. Este cargourile modernizate tot cherestea. de transpor­Seria este formată din 22 de nave de tipul amintit mai sus. Aceste vase se construiesc prin noua metodă de Pa­saj fotooptic, care condu­ce la scurtarea ciclului de fabricație prin debitarea materialelor la mașini au­tomate, care taie metalul oxiacetilenic. Intîlniri cu scriitorii Cu prilejul „Lunii cărții la sate", au sosit în regiu­nea noastră scriitorii Oc­­tav Pancu-lași și Florian Grecea. Intre scriitori și cititorii din comunele Ivești și Foltești, din raio­nul Galați au și avut loc primele intîlniri. Scriitorii Octav Pancu-lași și Florian Grecea au întreținut inte­resante discuții cu țăranii cooperatori despre operele lor, despre proiectele li­terare de viitor. „Studio ’66“ Pe lingă Teatrul de stat din Galați, s-a înfi­ințat nu de mult un stu­dio al tinerilor actori. Sîmbătă 19 februarie stu­dioul și-a deschis porți­le pentru publicul larg, cu recitalul din literatu­ra umoristică a lumii in­titulat „Eu rîd, tu plîngi, el cască". Scena acestui studio, căruia i s-a asociat ci­­fra'66 ca semn distinct al anului de... al numărului naștere și de locuri de care dispune, va fi fo­losită pregătirii numai în scopul și prezentării unor spectacole experi­mentale. Mașină automată pentru călcatul confecțiilor Cu 5 zile în urmă, la Fa­brica de confecții Brăila, a intrat în funcțiune o mo­dernă mașină automată de călcat lenjerie, care poate călca 2 000 bucăți confec­ții în 8 ore. Noua mașină, pe lângă că lucrează cu o productivitate ridicată, poate, datorită construc­ției ei speciale să realize­ze un finisaj superior, îm­bunătățind aspectul comer­cial al confecțiilor. GHEORGHE TANASE inspector comercial (informație primită in ca­drul concursului ziarului) Sudorul Traian Cristea de la Șantierul naval Ga­lați lucrând la sudarea unei piese pentru car­goul de 10—12 000 tone. Foto : GH. BERCOV Citiți în pag. o lll-a « Școala serala economică și viata raionului ■i Un titan al sculpturii universale CONSTANTIN BRÂNCUȘI­mm în centrul activității — problemele majore ale producției In cadrul lucrărilor pentru extinderea secției de electroliză a Combinatului de celu­loză și hirtie din Brăila, se montează o nouă celulă de­ electroliză. Foto : P. POPA Cîmp larg de cercetare științifică — ȘANTIERUL Construcția Combinatului siderurgic „Gheorghe Gheorghiu- Dej"-Galați, prin amploarea și importanța lucrărilor sale oferă un larg cîmp de cercetare tehnico-științifică. Pentru proiectanții Filialei IPROMET, care execută cea mai mare parte din docu­mentația tehnică de execuție, șantierele au devenit adevărate laboratoare de studiu. Rezultatele obținute în domeniul am­plasării construcțiilor pe terenuri macropolice (loess) sunt consemnate în articolul de față pe care l-am solicitat tovară­șului ing. Vasile Grosu, directorul Filialei IPROMET Galați. A­mploarea și importanța lucrărilor de la cel mai important­dustrial — obiectiv in­Combinatul siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ Galați — au pus în fața hialei IPROMET, colectivului Fi­o serie de probleme noi, legate de pro­iectarea capacităților optime și de alegerea celor mai judicioa­se amplasamente și soluții con­structive de execuție. In decursul anilor, nivelul tehnic al tinerelor noastre ca­dre a crescut, atît prin mijloa­cele moderne de documentare și cercetare științifică, cît și prin antrenarea la elaborarea pro­iectelor a unor cadre de spe­cialiști, dornice să ia parte ac­tivă la proiectarea gigantului de oțel. Astfel, de la înființare (1960), IPROMET a predat do­cumentații tehnice în volum de peste 5 milioane ore, asi­gurând la timp fronturile de lucru pentru constructori, în deplină corelare cu planul de punere în funcțiune a obiecti­velor. Dintre proiectele im­portante, elaborate de filiala noastră cităm : baza de con­strucții și grupurile ei aferen­te, sectorul de întreținere, piața preazinală nord, fabrica de aglomerare și diverse lu­crări in cadrul sectoarelor Hi­drotehnic, electroenergetic, o­­telărie și furnale. La elabora­rea proiectelor de execuție, noi am ținut seama de intro­ducerea elementelor de tehnică nouă, specifice lucrărilor în domeniul siderurgiei pe plan mondial. In felul acesta, reușit să proiectăm utilaje am echipamente cu parametre teh­­i­nice superioare (mașina de a­­glomerare de 156 m.p., răcito­­rul liniar de 150 m.p., tobe de amestec pe pneuri), care ating indici înalți în exploatare. Desigur, o caracteristică cercetării științifice moderne o a constituie faptul că ea se du­ce cu puternice mijloace de investigații. In cazul pentru experimentarea nostru, diferi­telor metode noi de execuție am întreprins studii și cerce­tări pe­ viu, indicînd la fața lo­cului, de comun acord cu con­structorul, soluțiile optime de lucru. Așa am procedat la in­stalațiile : automatizarea acțio­nărilor electrice cu reglare zo­nală, centralizarea comenzilor și controlul desfășurării proce­sului tehnologic pe panouri sinoptice de semnalizare și in­troducerea tensiunilor înalte, care au fost aplicate în proiect după o perioadă în­deungată de investigații în do­meniul siderurgiei moderne privind automatizarea. Preocuparea permanentă pen­tru descoperirea și introduce­rea noului manifestată de co­lectivul nostru, este legată de realizarea proiectelor de exe­cuție la un înalt nivel calita­tiv, nu numai ca concepție ci și ca execuție. Dintre proiecte­le elaborate de Filiala IPRO­MET Galați în perioada 1961— 1965, un procent de 67 la su­tă dintre ele au fost avizate cu calificativul de „bine" și „foar­te bine". Pentru continua îm­bunătățire a calității proiecte­lor, în scopul aplicării celor mai noi cuceriri ale științei, o deosebită atenție am acordat-o documentării tehnice, verifi­cării tehnologiilor și instalați­ilor similare în siderurgia mondială și schimburilor de experiență la institutele de cercetări din țară și străinăta­te, de unde am preluat și in­trodus în proiectele elabora­te de noi tot ce este mai a­­vantaj­os din punct de vedere tehnico-economic. In unele domenii însă, docu­mentarea asupra lucrărilor exis­tente, nu ne-a putut furniza indici, performanțe și soluții corespunzătoare lucrărilor ca­re trebuiau proiectate pentru combinatul siderurgic. Pentru rezolvarea acestora, colectivul Filialei IPROMET Galați, a în­treprins o serie de studii și cercetări care s-au deosebit de fructuoase, dovedit Astfel, pornind geotehnice de la caracteristicile ale amplasamentu­lui — teren macropolic, sensi­bil la înmuiere și cu grad ri­dicat de seismicitate — s-a a­­juns la concluzia că stabilirea soluțiilor de fundare și justifi­carea lor tehnico-economică, nu se poate face decît pe ba­za rezultatelor unor lucrări de cercetare și experimentare practică. Aceste lucrări au fost programate și realizate în mai multe etape în deplină con­cordanță cu evoluția cunoștin­țelor în ceea ce privește fun­dațiile pe loess. Campania de studii și cerce­tări întreprinse de către filiala Ing. VASILE GROSU, directorul filialei IPROMET Galați (Continuare în pag. a II-a) Obiective însuflețitoare. Hașuri precise pentru îndeplinirea lor Planul de producție la coope­rativa agricolă din Băleni pre­vede, la majoritatea culturilor și în­­ zootehnie, sporuri însem­nate față de realizările medii ale ultimilor 3 ani. Cu toate a­­cestea, cunnoscînd posibilitățile existente, oamenii s-au angajat, cu prilejul adunării generale, să realizeze mai mult. Semnifi­cativ în această direcție este angajamentul viticultorilor care prevede că vor obține 7 000 kg struguri la hectar, în loc de 6 000 kg cit s-a planificat, al lucrătorilor din zootehnie și chiar al celor din brigăzile de cîmp. Brigadierul Gheorghe Ivan, de pildă, are în primire com­plexul vacilor cu lapte care nu­mără 200 capete. In plan este prevăzut să se obțină, de la ce­le 450 vaci furajate, o produc­ție medie Complexul de 1 700 litri lapte­ are in primire modern pe care-l Gheorghe Ivan asigură condiții de cazare și a­­dăpare bune, vacile sunt între­ținute și hrănite rațional fiind animale de mare productivita­te. El s-a angajat să realizeze cel puțin 2 200 litri lapte în me­die de la fiecare vacă (de la întregul lot care numără 200 capete). Țăranii cooperatori din brigăzile de cîmp s-au anga­jat să realizeze cîte 1600 kg grîu la hectar, 3 000 kg porumb boabe, 17 000 kg sfeclă de za­hăr etc. îndeplinirea producțiilor pla­nificate, a obligațiilor contrac­tuale presupune luarea unor măsuri deosebite, față de anii precedenți. Acestea au fost pre­văzute in planul de măsuri teh­nico-organizatorice în care sunt stabilite concret ce lucrări se vor efectua în fiecare sector, termenele de execuție și răs­punderile precise pe fiecare membru din consiliu, brigadier etc. Care sunt principalele măsuri care vor duce la îndeplinirea obiectivelor planificate, a anga­jamentelor luate ? La întrebarea pusă de noi to­varășul ALECU CRĂCIUN președintele cooperativei agri­cole din Băleni ne-a relatat ur­mătoarele : — Obținerea producțiilor pla­nificate și a celor din angaja­mente temeinică depind de organizarea a muncii, începînd cu consiliul și pînă la echipă și de aplicarea unor măsuri agro­zootehnice avansate care să contribuie în măsură mai mare la realizarea sporurilor propuse. In privința organizării consi­der că am făcut lucruri impor­tante. Pe baza recomandărilor noului proiect de statut al co­operativei agricole, am lărgit consiliul de conducere, repar­­tizînd fiecărui membru sarcini precise pe care le poate duce la îndeplinire în bune condi­­țiuni. Am făcut o mai bună pla­nificare a muncii și repartiza­re a sarcinilor pînă la echipe în brigăzile de cîmp, și la îngriji­tor în cele zootehnice. In afara acțiunilor organiza­torice propuse sau întreprinse, am stabilit măsuri importante pentru sporirea rodniciei ogoa­relor și a creșterii productivi­tății animalelor. La grîu, de exemplu, ținînd seama că sporul planificat față de producția medie a ultimilor 3 ani este de circa 400 kg la hectar, am aplicat, pe 100 hec­tare cîte 20 tone gunoi de grajd și 170 kg superfosfat în medie la hectar o dată cu exe­cutarea arăturii de toamnă. Acum am mai administrat pe această suprafață cîte 120 kg azotat de amoniu și continuăm la întreaga suprafață de 900 ha să aplicăm cîte 70 kg azotat la hectar. Măsuri precise am stabilit și la porumb. In primul rîn­d în­treaga suprafață de 1 560 de hectare a fost ogorîtă din toam­nă. Vom prinde și folosi mo­mentul optim pentru pregătirea terenului și semănat. Sămînța întrebuințată va fi din hibrizii dubli generația I 311, 409 și 206 care au dat cele mai bune rezultate în condițiile noastre. Densitatea de plante cultivabile va fi de 26 000—28 000, iar pe parcelele care sînt mai bine fer­tilizate vom asigura 30 000 plan­te la hectar. La vița de vie de pe terase vom încorpora (la butuc) 5 500 G. PERFILOV (Continuare în pag. a II-a) La Cooperativa agricolă de producție din Băleni Consfătuire cu organizațiile de transporturi din regiune Ieri, la Galați, a avut loc o consfătuire de lucru cu orga­nizațiile de transporturi din re­giunea noastră. La această consfătuire, orga­nizată­ din indicația Biroului Comitetului regional Galați P.C.R., au participat conducă­t­­tori ai întreprinderilor de transporturi auto, navale și de la principalele stații de cale ferată din­­ regiune, secretari ai organizațiilor de partid și pre­ședinți de sindicat din unită­țile de transport. La consfătuire au luat parte tovarășul Leonard Stoian, se­cretar al Comitetului regional Galați al P.C.R., cadre de con­ducere din Ministerul Trans­porturilor Auto, Navale și Ae­riene, din Ministerul Căilor Ferate, secretari ai comitetelor raionale și orășenești de partid. Atît materialul prezentat­ în consfătuire cît și discuțiile pur­tate au scos la iveală căile prin care activitatea de trans­porturi pe șantierele de con­strucții, cea de deservire a în­treprinderilor industriale și de transport în comun pot fi îm­bunătățite, în așa fel încît să corespundă sarcinilor actuale. Impiegatul de mișcare Vasile Davidescu și șeful de tură Constantin Decu­­seară, dirijînd cu ajutorul blocului de comandă e­­lectrodinamică mișcarea trenurilor în stația C.F.R. Mărășești. „Secretul" celor 83000 de cărți citite Atunci cind descinzi in­tr-un oraș și vrei să-ti faci o idee despre nivelul său cultural, nu este greșit să te oprești mai întii la bi­bliotecă. Iată, de exemplu, care este cartea de vizită a bibliotecii raionale din Te­cuci: 25 556 de volume. Și aici ca in toate activitățile ce au drept scop culturaliza­rea maselor largi de con­structori ai socialismului, există un plan de muncă, se luptă pentru depășirea lui. Și intr-adevăr, pentru 1965 se prevăzuseră 70 000 de vo­lume pentru tate. Au fost a fi împrumu­împrumutate însă 83 000, adică cu 13 000 mai mult. Numai in luna ianuarie numărul citi­torilor a sporit cu 1201, față de anul trecut. Cifrele spun foarte multe. Pe lingă imaginea îmbucu­rătoare a unui public cititor constant și cuprinzător, a­­ceste cifre sunt și expresia unei munci susținute din partea tuturor bibliotecarilor,­ care au folosit variate me­tode pentru îndeplinirea în­datoririlor lor, spre a sti­mula dragostea pentru carte, pentru cunoaștere. Din dis­cuția cu directoarea bibliote­cii, tovarășa Mitrița Olaru, ne-am putut face o imagine de ansamblu asupra muncii cu cartea de pe Întreg în­tinsul raionului Tecuci. Am aflat aici că îndrumarea me­todică a activității bibliote­cilor începe­­ de la controlul planului de muncă. Pentru țăranul cooperator este foar­te important ca ceea ce ci­tește să privească și viața lui și munca sa de zi cu zi. Procesul de educare prin lec­tură trebuie din această cau­ză să fie dirijat de oameni competenți, prin acțiuni com­petente. Bibliotecarii sunt a­­jutați și de instructo­rii de la raion, care urmăresc ca planul de mun­că trimestrial să cuprindă acțiuni de popularizare cărților prețioase pentru în­a­săși producția cooperativei. Seminariile raionale, la care participă sînt deosebit toți bibliotecarii, de importante mai ales prin faptul că ele preconizează schimbul de ex­periență, generalizează me­todele care au dat rezultate­le cele mai bune. Pentru răspîndirea cărții teh­nice a fost luată spre exem­plu chiar biblioteca raională din Tecuci. Este vorba de „scrisorile de recomandație". Prin ele, muncitori și intelec­tuali, strungari, tîmplari, tehnicieni, doctori sau in­gineri sunt puși la curent cu ultimele apariții, își pot com­pleta la timp cunoștințele în ramura de producție în care lucrează. La sate, ca, de exemplu, în Țepu, Umbrărești, Corod, bibliotecarii au adop­tat o formă similară­ de recomandări pentru lista bri­gadieri. Ca urmare a instructaje­lor și a scrisorilor metodice, bibliotecarii organizează a­­proape săptămînal, în cadrul căminului, manifestări cultu­rale, care popularizarea au în vedere documentelor de partid, a cărților agrozo­otehnice, prin expuneri sau expoziții tematice. Este in­teresantă, în acest sens, ex­periența bibliotecarilor din Buciumeni, Nicorești, Corod, care, participînd la adunările generale ale cooperativelor agricole de producție și-au întocmit un plan de muncă adecvat necesităților satului.. Serile de calcul, expozițiile tematice, împrumutarea unor cărți care priveau acele ra­muri ale producției agrare mai slab dezvoltate în numele lor, au făcut ca ca­în bună măsură lucrurile să se îndrepte, au sprijinit campa­niile agricole la timp și cu eficacitate. Prezența acestor bibliotecare la adunările co­operativelor agricole de pro­ducție are ca scop și popu­larizarea cărților noi apăru­te din domeniul beletristic sau științific. Este poate cea mai bună metodă de atra­gere a cooperatorilor în sala bibliotecii, prezentările in­tr-un limbaj pe înțelesul tu­turor, trezind de cele mai multe ori interesul. Este și „secretul" pentru care biblioteca din Buciu­meni a înregistrat in ianuarie un număr de luna 385 de cititori cu 947 de­­ volu­me împrumutate, cea din Ni­corești 400 cititori cu 1472 de cărți împrumutate, la Co­rod 457 cititori, cu 1Î4Î cărți împrumutate. Toate ac­țiunile din aceste comune au fost judicios întocmite, frumos organizate și atracti­ve. Recenziile, simpozioanele literare, medalioanele, ținute cu prilejul aniversării ma­rilor scriitori români, serile de poezie, toate la un prezentate într-o formă loc, a­­trăgătoare, au contribuit la procesul de educare, la tre­zirea gustului pentru citit. In raionul Tecuci însă nu RADU MACOVEI (Continuare în pag. a ll-a) In centrul orașului Galați SĂRBĂTORIREA FRUNTAȘILOR IN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ DIN ORAȘUL GALAȚI Ieri, orașul Galați a trăit clipe de sinceră emoție . Intr-un cadru festiv, in fața unui public entuziast au fost sărbătoriți cei 5 200 de frun­tași din întreprinderile, fabri­­cile și șantierele bătrinului, dar tot mai intineritului port dunărean. Sărbătorirea frunta­șilor în orașul Calați a deve­nit de mai mulți ani o fru­moasă tradiție. In deschidere,­ tov. Ioan Popescu, președintele Consi­liului local al sindicatelor Ca­lați, a adresat o caldă felici­tare fruntașilor în întrecerea socialistă, care și-au adus contribuție de seamă la suc­­­cesele însemnate obținute în realizarea și depășirea sarcini­lor de plan pe anul 1965 și pe luna ianuarie 1966. Ca semn al înaltei prețuiri, în a­­dunări entuziaste ale grupelor sindicale din luna februarie a.c. au fost acordate titlul și insigna de „Fruntaș în între­cerea socialistă“ pe anul 1965 la 5 200 muncitori, maiștri, ingineri și tehnicieni. Unui număr de 412 brigăzi și echi­pe li s-au acordat diploma de echipă sau brigadă fruntașă. Titlul de fruntaș s-a mai de­cernat la 69 secții și șantiere și la 8 întreprinderi. Este demn de remarcat faptul că 1­043 dintre fruntașii în întrecere primesc acest titlu pentru a treia oară. Vorbitorul a mai arătat, printre altele, că întreprinde­rile din orașul Galați, sub conducerea Comitetului oră­șenesc Galați al P. C. R., au realizat planul la producția globală industrială în procent de 105 la sută ; productivita­tea muncii a crescut pe an­samblul industriei cu peste 11,8 la sută, față de 1964, iar la prețul de cost s-au obținut economii peste plan în valoa­re de peste 19 milioane lei. Aceste succese sînt rodul stră­duinței pline de abnegație a oamenilor muncii, a inițiativei lor creatoare. In continuare a urmat un bogat program artistic intitu­lat „Fruntașii țării“, compus sunt primăvara din­ scenete, dansuri populare, lucrări de muzică populară și ușoară in­terpretate de formațiile artis­tice de amatori din orașul Galați.

Next