Viața Nouă, iulie-septembrie 1969 (Anul 25, nr. 7635-7713)
1969-09-12 / nr. 7698
li i V JL. i 1 *• CENTRALĂ U: ■» MAOCAR/» M» EMINESCU* iar i Proletari din toate țările, unifi-văi Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI — Nr. 7698 VINERI 12 SEPTEMBRIE 1969 4 PAGINI — 30 BANI Sarcinile multiple din actuala campanie agricolă cer o mobilizare deplină a tuturor forțelor din agricultură Filele din calendarul lunii septembrie cad una cîte una, iar cu fiecare zi scurtă ritmul lucrărilor agricole vede toamnă crește într-un ritm rapid. Dacă cu cîteva zile în urmă vorbeam numai de sinele lucrări agricole, între care locul central îl recoltatul florii-soarelui, ocupa acum, nominalizate, lucrările ce trebuie executate sînt mult mai multe și într-un volum foarte mare. In asemenea condiții, cînd la floarea-soarelui trebuie terminat recoltatul într-un timp cît mai scurt, cînd porumbul din hibrizii timpurii este necesar să ajungă cit mai repede în pătule, iar cocenii în gropile de siloz, cînd strugurii au acumulat zahărul necesar și pot fi vinificați, iar însămînțările de toamnă bat la ușă,fiecare om, fiecare atelaj sau mijloc de transport auto trebuie să aibă sarcini precise, să folosească în modul cel mai productiv fiecare oră bună de lucru. Se impune deci ca planurile operative de campanie să fie strict urmărite și îndeplinite. Pentru ca toate muncile agricole de toamnă să se execute la timp și la un nivel calitativ superior, consiliile de conducere, comitetele de partid și toți comuniștii din agricultură au să se situeze în fruntea datoria maselor de țărani cooperatori și prin exemplul lor să-i conducă spre reușita deplină a actualei campanii agricole. Este adevărat că sînt unități unde acest mod de muncă a fost de mult însușit. De exemplu cooperatorii din Suceveni au terminat cu două zile în urmă recoltatul florii-soarelui de pe 250 ha, au tăiat bețele de pe aproape întreaga suprafață, iar acum se lucrează cu cîte 350-400 de cooperatori zilnic la recoltatul porumbului, la tăiatul cocenilor și la însilozatul acestora în amestec cu porumb siloz din cultura dublă. Ieri, bunăoară, conducerea cooperativei, președinte Vasile Staicu, la indicația agronomului, ing. Vasile Budăi, a trimis struguri la analiză, în vederea declanșării culesului la vii, acțiune ce este pregătită pînă în cele mai mici amănunte. Așa că, la Suceveni, ca și la Tulucești, unde de asemenea floarea soarelui s-a recoltat de pe 270 ha (au mai rămas de recoltat 30 ha, unde cultura este mai tîrzie) s-a declanșat din plin recoltatul porumbului, lucrările agricole au fost bine organizate, ele desfășurîndu-se într-un ritm normal. Sînt însă și unități unde lucrările nu se desfășoară la nivelul la care ar fi trebuit.. Și aceasta din cauză că au fost începute cu întîrziere iar munca nu este organizată încă la nivelul actualelor cerințe. O astfel de situație am întîlnit la C.A.P. Roșcani, președinte Ion Gorovei și inginer agronom Nicolae Cilibiu. La această unitate, unde recoltatul florii-soarelui a început cu numai două zile în urmă, și nu cu toate forțele, abia se recoltaseră pînă ieri 25 ha. din cele 130 ha cultivate. Atît președintele cit și inginerul au motivat slaba mobilizare a oamenilor la lucru cu existența altor lucrări (la recoltatul cartofilor, de exemplu), dar care după părerea noastră nu justifică neajunsurile organizatorice. Recoltatul porumbului și însilozarea cocenilor, de asemenea, abia s-au început cu un efectiv mic de oameni. Tot pînă ieri se recoltaseră numai 10 ha, deși unitatea tre M. CREȚEANU (Continuare în pag. a II-a) " ■/" La C.A.P. Șerbănești se lucrează intens la însilozatul porumbului. Cercul intim al actului creator Cultivat din timpuri imemorabile, actul creației elementul esențial de rămîne referință al istoriei. El este permanentă expresie a civiliozației materiale și spirituale. In circuitul universal, locuitorii pămîntului românesc au adus din vechime esența mirifică a unor idealuri care țin de omenie și de bunăstare, de civilizație. In anii socialismului, dezideratele creatoare ale poporului și-au aflat împlinirile cele mai profunde. La recentele lucrări ale Congresului X-lea al partidului s-a sublininiat că obiectivele de bază și liniile directoare ale dezvoltării viitoare economice și social-culturale a României sunt componente ale unei intense opere constructive. „Efortul pentru însușirea noilor cuceriri ale minții omenești — arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu — pentru ridicarea nivelului de pregătire științifică și de cultură generală este astăzi una din trăsăturile distinctive ale omului înaintat, expresia adevăratului spirit de civilizație". In făurirea culturii sale materiale și sprituale poporul nostru reprezintă o pildă de continuitate și perseverență. Citiți cronicile Moldovei și veți găsi în ele, dincolo de limbajul specific acelor secole de demult, o claritate și o înțelepciune unică. Albastrul de Voroneț, roata olarului din Hurez, furca de tors sau iconografia pe sticlă, sunt VIRGIL ȚIGĂNUȘ (Continuare în pag. a II-a) Numeroși gălățeni la EREN’69 Expoziția realizărilor economiei naționale - EREN 69 - continuă să fie vizitată zilnic de mii de cetățeni de pe întreg cuprinsul patriei noastre. Printre aceștia se află și numeroși oameni ai muncii din întreprinderi, instituții și din agricultura județului Galați. De la deschidere și pînă în prezent. Expoziția EREN 69 din București a fost vizitată de numeroși oameni ai muncii din județul nostru care și-au exprimat admirația față de această frescă a țării care reprezintă în mic mărețele victorii dobîndite de harnicul nostru popor sub conducerea înțeleaptă a partidului. Cu deosebit interes au admirat vizitatorii miile de mostre cu care județul Galați este prezent la cea mai mare expoziție a țării. Amintim cu acest prilej că pentru vizitarea „Expoziției realizărilor economiei naționale - România 1969" — la sediul O.N.T. Agenția județeană Galați se pot procura pînă la data de 9 noiembrie a.c. bilete C.F.R. dus-întors cu reducere de 25 la sută pentru vizitatorii individuali și 50 la sută pentru grupuri de la 15 persoane în sus. In atenția participanților la traficul rutier în în scopul desfășurării condiții de deplină siguranță, a circulației, în zilele de sîmbătă 13 și duminică 14 septembrie a.c., pe drumurile publice din județul nostru, lucrătorii din cadrul Inspectoratului județean de miliție Galați în colaborare cu organele de control ale D.R.T.A., avînd sprijinul a numeroși șoferi voluntari, vor participa la o acțiune pentru depistarea acelora care încalcă regulile de circulație. VIZITA N ROMANIA A PREȘEDINTELUI FEDERAL AL REPUBLICII AUSTRIA, FRANZ IONAS La invitația președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, joi dimineața a sosit în Capitală președintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, care va face o vizită oficială în țara noastră. In întîmpinarea președintelui federal, pe aeroportul Băneasa se aflau președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, Ilie Verdeț, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, primarul general al Capitalei, Mihai Marinescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători de instituții centrale, oameni de știință și cultură, generali și ofițeri superiori, precum și numeroși ziariști români și austrieci, corespondenți și trimiși speciali ai presei străine. Erau prezenți dr. Eduar Tschop, ambasadorul Austriei la București, membri ai ambasadei austriece, șefi ai misiunilor diplomatice, atașați militari și alți membri ai corpului diplomatic acreditați la București. Pe clădirea aeroportului Băneasa erau arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Austria. Pe frontispiciul clădirii centrale a aeroportului se aflau portretele președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu și președintelui federal, Franz Jonas, precum și urările : „Bun venit Excelenței sale președintelui blicii Austria, federal al RepuFranz Jonas", „Trăiască prietenia dintre popoarele român și austriac". " La ora 11, avionul oficial, escortat de la intrarea în spațiul aerian al României de avioane cu reacție ale forțelor noastre armate, aterizează pe aeroportul Băneasa. La coborîrea din avion, președintele federal Franz Jonas este salutat cordial de președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu. înaltul oaspete este însoțit de dr. Kurt Waldheim, ministrul federal al afacerilor externe, dr. Karl Trescher, director de cabinet al președintelui federal, dr. Laus Winterstein, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar, șeful protocolului Ministerului federal al Afacerilor Externe dr.Georg Schlumberger, trimis extraordinar și ministru plenipotențiar în Ministerul federal al Afacerilor Externe, colonel Raimund Truxa, aghiotant al președintelui federal, dr. Josef Bandion ,consilier de cabinet, dr. Kurt Skalnik, consilier, referent de presă al Cancelariei președinției. Președintele Nicolae Ceaușescu prezintă persoanele oficiale venite în întâmpinare. Comandantul gărzii de onoare aliniată pe aeroport prezintă onorul. În timp ce se intonează imnurile de stat ale celor două țări, se trag, în semn de salut, 21 de salve de artilerie. Cei doi conducători de state trec apoi în revistă garda de onoare. După ce salută drapelul gărzii, președintele Franz Jonas se oprește în fața militarilor rostind în limba română : „Bună ziua ostași". Președintelui federal îi sunt prezentați apoi șefii misiunilor diplomatice și celelalte persoane oficiale române venite în întîmpinare. De pe podiumul instalat pe aeroport, președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, rostește un cuvînt de bun venit. Răspunde președintele federal, Franz Jonas. Cei doi conducători își string mîinile călduros. Numeroși bucureșteni, veniți pe aeroport pentru a aduce oaspeților urarea poporului român de „bun sosit", aplaudă cu căldură, flutură stegulețe. Un grup de tinere în costume naționale oferă oaspeților Austriei buchete de flori. Primirea deosebit de călduroasă pe care a făcut-o populația Capitalei președintelui federal Franz Jonas constituie o expresie a sentimentelor de prietenie și stimă ale poporului nostru față de poporul austriac. Vizita președintelui Republicii Austria în România se înscrie ca un moment important în istoria bunelor relații de prietenie și colaborare în continuă dezvoltare dintre cele două țări și popoare, o contribuție la promovarea principiilor de bună vecinătate și cooperare multilaterală între popoarele europene — indiferent de orînduirea lor socială și politică, la consolidarea securității și păcii în Europa și în întreaga lume. Președintele Nicolae Ceaușescu și președintele Franz Jonas iau loc apoi într-o mașină deschisă, escortată de motocicliști, și se îndreaptă spre reședința rezervată oaspeților. De-a lungul traseului, pavoazat cu drapele de stat ale României și Austriei, un mare număr de cetățeni ai Capitalei au făcut o călduroasă și entuziastă manifestare de „bun sosit" primului președinte al Republicii Austria, care face o vizită oficială în țara noastră, au aclamat pentru prietenia româno-austriacă. Cei doi președinți răspund cu cordialitate entuziastei manifestări de simpatie făcută de populația Capitalei. Festivitatea sosirii la București a președintelui federal Franz Janos a fost transmisă în direct de posturile noastre de radio și televiziune și radio-televiziunea austriacă. (Agerpres) Sosirea în Capitală CUVÎNTAREA PREȘEDINTELUI NICOLAE CEAUȘESCU Stimate domnule președinte. Este deosebit de plăcut pentru mine să vă adresez, la sosirea în România, un cordial salut din partea Consiliului de Stat, a guvernului și a întregului popor român. Cetățenii Capitalei noastre vă primesc astăzi cu ospitalitate și prietenie pe dumneavoastră, primul președinte al Republicii Austria care face o vizită oficială în România, vă întîmpină ca pe solul cel mai înalt al unei țări europene iubitoare de pace și progres, față de care poporul român nutrește sentimente de stimă și prietenie. (Aplauze). Intre România și Austria țări legate atît prin apropierea lor geografică, cît și prin înseși destinele continentului nostru — s-au statornicit, în perioada postbelică, relații tot mai strînse, prietenești, stimulate continuu de năzuința comună de pace și cooperare care animă cele două țări și popoare. Este un fapt evident că legăturile de prietenie și colaborare românoaustriece urmează o cale ascendentă, în folosul ambelor popoare, al cauzei păcii securității în Europa și în rușime. In zilele ce vor urma, veți avea prilejul să vizitați țara și să cunoașteți nemijlocit viața și preocupările poporului român, eforturile lui pe calea progresului și civilizației, aspirațiile sale de conlucrare și înțelegere cu toate popoarele lumii. Sîntem încredințați că vizita dumneavoastră va contribui la adîncirea prieteniei dintre cele două țări, la dezvoltarea tot mai rodnică a relațiilor româno-austriece. In condițiile de azi, cînd în diferite zone ale planetei noastre se mențin încă surse de încordare și conflicte militare, cînd asigurarea păcii și securității preocupă profund popoarele lumii, considerăm că este o îndatorire fundamentală pentru toate statele de a contribui la îmbunătățirea climatului internațional, la promovarea unor relații normale între țări popoare — întemeiate pe resuspectarea independenței și suveranității naționale, pe deplina egalitate în drepturi avantaj reciproc, pe respectairea dreptului fiecărui popor de a hotărî singur asupra destinelor sale. Avem convingerea că, în cadrul convorbirilor ce le vom purta, vom putea face un fructuos schimb de opinii cu privire la problemele care constituie astăzi preocupări majore și legitime ale popoarelor continentului nostru, ale omenirii contemporane. Cu dorința de a vă simți cît mai bine în țara noastră, dați-mi voie, stimate domnule președinte și stimați oaspeți, să vă urez tradiționalul „Bun venit“ pe pămîntul României (Aplauze îndelungate). IE3E BALCANIADA DE BOX - GALATI 1969 CASA BĂTĂIOȘILOR Prima gală a actualei ediții a Jocurilor Balcanice de box poate fi caracterizată, fără exagerare, o gală a bătăioșilor. Să fi fost „de vină" ambiția și dorința de afirmare a protagoniștilor ? Poate. In tot cazul, deși sub raport tehnic s-a văzut mai puțin box, partidele au plăcut prin dîrzenia cu care au fost disputate, boxerii - fără excepție - făcînd o adevărată risipă de energie. In atari condiții, au învins, firește, cei mai rezistenți, care au dovedit un plus de calm și luciditate în momentele decisive și care bineînțeles, au lovit mai mult și mai tare. Dacă ar fi să remarcăm totuși cîteva întîlniri, trebuie să amintim neapărat victoria clară, categorică a lui Paul Dobrescu, care în reprizele a il-a și a lll-a a entuziasmat publicul, punîndu-l net în inferioritate, cu serii repetate la corp și la figură, pe tehnicul boxer iugoslav Risto Gazepov, complet epuizat la sfîrșitul partidei. O victorie grea, după un meci viu disputat, în care s-au schimbat lovituri extrem de dure, a obținut bulgarul Metodi Simionov în fața iugoslavului Dimitrie Stoianovici. Boxer tehnic, cu lovituri deosebit de puternice, bulgarul și-a pus deseori în dificultate adversarul, ciștigînd o partidă în care calmul său, tehnica și luciditatea, și-au spus cuvintul. Am fi dorit, firește partide spectaculoase și sub raportul valorii tehnice. Cu atît mai mult cu cît boxul amator poate și trebuie să ofere așa ceva numeroșilor săi devotați, mai ales din rîndul tineretului. Din păcate, seara trecută ne-a satisfăcut mai puțin din acest punct de vedere. Sperăm ca următoarele gale (odată „tracul" debutului trecut) să le amintească protagoniștilor că știu mai multă tehnică și că victoria, oricît ar fi de rîvnită, e mai dulce parcă dacă cel care o obține demonstrează și frumusețea acestui sport bărbătesc. Le-o dorim din toată inima ! S. SAVIN în prima zi, trei români s-au calificat pentru finala : NEDILCEA, DOBRESCU $1 SIMAN Prima reuniune din cadrul actualei ediții a Jocurilor Balatice de box, desfășurată aseară, a fost urmărită cu interes de peste 3 000 de spectatori care au populat tribunele arenei „Dunărea“, cu dorința vădită de a urmări evoluția celor mai buni pugiliști din Balcani. Gala inaugurală s-a bucurat, sub toate aspectele, de o reușită deplină. Intîlnirile au fost deosebit de disputate și de un bun nivel tehnic, arbitrajele — spre satisfacția tuturora — exprimând în final situația reală din ring ; de asemenea, atitudinea publicului s-a caracterizat prin sportivitate și foarte mult entuziasm. Organizatorii au trecut cu succes acest dificil examen reușind să asigure întrecerilor un cadru optim de desfășurare. Acest lucru a fost subliniat ca pozitiv de toți oaspeții străini prezenți la Galați, iar noi consemnăm cu plăcere aceste aprecieri care atestă încă S. DUMITRU GH. ARSENIE (Continuare în pag. a II-a) După un meci spectaculos, Paul Dobrescu este declarat învingător la puncte. Foto : F. POPA CUVÎNTAREA PREȘEDINTELUI FRANZ JONAS Domnule președinte. Vă mulțumesc pentru cuvintele amicale de salut cu care mă întîmpinați atît pe mine, cît și pe cei care mă însoțesc. Am acceptat cu bucurie invitația de a efectua o Vizită în Republica Socialistă România, deoarece aceasta ne oferă posibilitatea să afirmăm din nou dorința noastră comună de a extinde în continuări relațiile de prietenie între țările noastre. Austria, ca țară neutră în inima Europei, se străduiește tot mai mult să întrețină relații din cele mai bune cu toate statele, indiferent de deosebirile dintre sistemele lor sociale și economice. Ne preocupăm însă în mod deosebit de adîncirea relațiilor cu statele din această regiune, de care ne simțim uniți prin tradiții culturale și prin istoria țării noastre. De aceea, acordăm, în același timp, o mare importanță dezvoltării relațiilor cu țara dumneavoastră. Mulțumită străduințelor noastre reciproce, relațiile dintre Republica Austria și Republica Socialistă România s-au dezvolta în ultimii ani putut într-un mod îmbucurător. Intîlnirile personale dintre oamenii de stat din țările noastre au contribuit în mod esențial la evoluția acestor relații. In acest sens privesc cu mult interes vizita pe care o fac în țara dumneavoastră, fiind convins că discuțiile pe care le vom avea vor duce la extinderea in continuare relațiilor de prietenie statornicite între țările noastre. Sîntem încredințați că astfel servim nu numai interesele națiunilor noastre, ci ne aducem contribuția și la înțelegerea popoarelor din regiunea în care trăim, și prin această la asigurarea păcii. Domnule președinte. Vă rog să-mi permiteți să vă transmit salutul meu personal și al poporului austriac Dumneavoastră și poporului român. (Aplauze îndelungate). Vizită protocolară la președintele Consiliului de Stat Joi după-amiază, președintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, a făcut o vizită protocolară președintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu. La sosirea înaltului oaspete la Palatul Consiliului de Stat, o gardă militară a prezentat onorul. Intre președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu și președintele federal, Franz Jonas, a avut loc o convorbire cordială. La întrevedere au participat Ilie Verdeț, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Constantin Stătescu secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe și Gheorghe Pele, ambasadorul României la Viena. Președintele Austriei a fost însoțit de Kurt Waldheim, ministrul federal al afacerilor externe, Eduard Tschop, ambasadorul Austriei la București, Karl Trescher, director de cabinet al președintelui federal, și Claus Winterstein, ambasador, șeful protocolului Ministerului Federal al Afacerilor Externe. După convorbire, președintele Consiliului de Stat a înmînat președintelui Franz Jonas ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa 1. Felicitînd călduros pe președintele federal al Austriei pentru înalta distincție conferită, președintele Consiliului de Stat a spus : „Vă ofer această înaltă distincție ca semn de prețuire a contribuției dv. la dezvoltarea relațiilor dintre România și Austria și a relațiilor prietenești dintre popoarele noastre". „Vă mulțumesc din inimă, a răspuns președintele Austriei. Mă bucur in mod deosebit că primesc această înaltă distincție a Republicii Socialiste România din mina dv. Voi păstra această decorație ca un semn al prieteniei care există între poporul român și poporul austriac". Președintele federal Franz Jonas a înmînat apoi președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu „Marea Stea a Ordinului pentru Merite al Republicii Austria". „Vă rog, domnule președinte să-mi permiteți ca însemn al bunelor legături și al prieteniei dintre țara dv. și Republica Austria, dintre popoarele noastre să vă înmînez. Excelență această înaltă distincție, a spus președintele Austriei, în același timp, vă rog să primiți și cele mai bune urări pentru noi succese în dezvoltarea Republicii Socialiste România. Mulțumind cu căldură, președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, a subliniat: „Consider această decorație ca un simbol al prieteniei dintre popoarele noastre, a] dorinței de dezvoltare în continuare a prieteniei și colaborării în interesul popoarelor noastre, pentru cauza păcii și securității în Europa". (Agerpres) Dineu oficial Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a oferit, joi seara, la Palatul Consiliului de Stat, un dineu oficial în onoarea președintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas. Au participat Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Manea Mănescu, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Ion Iliescu, Dumitru Popa, pre(Continuare în pag. a IV-a)