Viața Nouă, iulie-septembrie 1969 (Anul 25, nr. 7635-7713)

1969-09-12 / nr. 7698

li i V JL. i 1 *­• CENTRALĂ U: ■» M­­­­AOC­AR/» M» EMINESCU* iar i Proletari din toate țările, unifi-văi Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI — Nr. 7698 VINERI 12 SEPTEMBRIE 1969 4 PAGINI — 30 BANI Sarcinile multiple din actuala campanie agricolă cer o mobilizare deplină a tuturor forțelor din agricultură Filele din calendarul lunii septembrie cad una cîte una, iar cu fiecare zi scurtă ritmul lucrărilor agricole ve­de toamnă crește într-un ritm ra­pid. Dacă cu cîteva zile în urmă vorbeam numai de si­nele lucrări agricole, între care locul central îl recoltatul florii-soarelui, ocupa a­­cum, nominalizate, lucrările ce trebuie executate sînt mult mai multe și într-un volum foarte mare. In asemenea condiții, cînd la floarea-soarelui trebuie ter­minat recoltatul într-un timp cît mai scurt, cînd porumbul din hibrizii timpurii este ne­cesar să ajungă cit mai re­pede în pătule, iar cocenii în gropile de siloz, cînd strugurii au acumulat zahărul necesar și pot fi vinificați, iar însămînță­­rile de toamnă bat la ușă,fieca­re om, fiecare atelaj sau mijloc de transport auto trebuie să aibă sarcini precise, să folo­sească în modul cel mai pro­ductiv fiecare oră bună de lucru. Se impune deci ca pla­nurile operative de campanie să fie strict urmărite și în­deplinite. Pentru ca toate muncile agricole de toamnă să se execute la timp și la un nivel calitativ superior, con­siliile de conducere, comitete­le de partid și toți comuniștii din agricultură au să se situeze în fruntea datoria ma­selor de țărani cooperatori și prin exemplul lor să-i condu­că spre reușita deplină a ac­tualei campanii agricole. Este adevărat că sînt uni­tăți unde acest mod de muncă a fost de mult însușit.­­ De exemplu cooperatorii din Suceveni au terminat cu do­uă zile în urmă recoltatul florii-soarelui de pe 250 ha, au tăiat bețele de pe aproape întreaga suprafață, iar acum se lucrează cu cîte 350-400 de cooperatori zilnic la recolta­tul porumbului, la tăiatul co­cenilor și la însilozatul aces­tora în amestec cu porumb siloz din cultura dublă. Ieri, bunăoară, conducerea coope­rativei, președinte Vasile Stai­­cu, la indicația agronomului, ing. Vasile Budăi, a trimis struguri la analiză, în vede­rea declanșării culesului la vii, acțiune ce este pregăti­tă pînă în cele mai mici a­­mănunte. Așa că, la Suceveni, ca și la Tulucești, unde de a­­semenea floarea soarelui s-a recoltat de pe 270 ha (au mai rămas de recoltat 30 ha, unde cultura este mai tîrzie) s-a declanșat din plin recoltatul porumbului, lucrările agrico­le au fost bine organizate, ele desfășurîndu-se într-un ritm normal. Sînt însă și unități unde lucrările nu se desfășoară la nivelul la care ar fi trebuit.. Și aceasta din cauză că au fost începute cu întîrziere iar munca nu este organizată încă la nivelul actualelor ce­rințe. O astfel de situație am întîlnit la C.A.P. Roșcani, președinte Ion Gorovei și in­giner agronom Nicolae Cili­­biu. La această unitate, unde recoltatul florii-soarelui a în­ceput cu numai două zile în urmă, și nu cu toate forțele, abia se recoltaseră pînă ieri 25 ha. din cele 130 ha cultivate. Atît președintele cit și ingine­rul au motivat slaba mobili­zare a oamenilor la lucru cu existența altor lucrări (la re­coltatul cartofilor, de exem­plu), dar care după părerea noastră nu justifică neajunsu­rile organizatorice. Recoltatul porumbului și însilozarea cocenilor, de a­­semenea, abia s-au început cu un efectiv mic de oameni. Tot pînă ieri se recoltaseră numai 10 ha, deși unitatea tre­ M. CREȚEANU (Continuare în pag. a II-a) " ■/" La C.A.P. Șerbănești se lucrează intens la însilozatul porumbului. Cercul intim al actului creator Cultivat din timpuri imemo­rabile, actul creației elementul esențial de rămîne refe­rință al istoriei. El este permanentă expresie a civili­o­zației materiale și spirituale. In circuitul universal, locui­torii pămîntului românesc au adus din vechime esența mi­rifică a unor idealuri care țin de omenie și de bunăstare, de civilizație. In anii socialismului, dezi­deratele creatoare ale poporu­lui și-au aflat împlinirile cele mai profunde. La recentele lucrări ale Congresului X-lea al partidului s-a subli­ni­niat că obiectivele de bază și liniile directoare ale dezvoltă­rii viitoare economice și so­­cial-culturale a României sunt componente ale unei intense opere constructive. „Efortul pentru însușirea noilor cuce­riri ale minții omenești — arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu — pentru ridicarea nivelului de pregătire științi­fică și de cultură generală este astăzi una din trăsături­le distinctive ale omului îna­intat, expresia adevăratului spirit de civilizație". In făurirea culturii sale materiale și sprituale poporul nostru reprezintă o pildă de continuitate și perseverență. Citiți cronicile Moldovei și veți găsi în ele, dincolo de limbajul specific acelor se­cole de demult, o claritate și o înțelepciune unică. Albas­trul de Voroneț, roata olaru­lui din Hurez, furca de tors sau iconografia pe sticlă, sunt VIRGIL ȚIGĂNUȘ (Continuare în pag. a II-a) Numeroși gălățeni la EREN’69 Expoziția realizărilor e­­conomiei naționale - EREN 69 - continuă să fie vizitată zilnic de mii de cetățeni de pe întreg cu­prinsul patriei noastre. Printre aceștia se află și numeroși oameni ai muncii din întreprinderi, instituții și din agricultura județului Galați. De la deschidere și pînă în prezent. Expozi­ția EREN 69 din Bucu­rești a fost vizitată de nu­meroși oameni ai muncii din județul nostru care și-au exprimat admirația față de această frescă a țării care reprezintă în mic mărețele victorii dobîndite de harnicul nostru popor sub conducerea înțeleaptă a partidului. Cu deosebit interes au admirat vizitatorii miile de mostre cu care județul Ga­lați este prezent la cea mai mare expoziție a țării. Amintim cu acest prilej că pentru vizitarea „Expo­ziției realizărilor economi­ei naționale - România 1969" — la sediul O.N.T. Agenția județeană Galați se pot procura pînă la data de 9 noiembrie a.c. bilete C.F.R. dus-întors cu reducere de 25 la sută pentru vizitatorii individuali și 50 la sută pentru gru­puri de la 15 persoane în sus. In atenția participanților la traficul rutier în în scopul desfășurării condiții de de­plină siguranță, a cir­culației, în zilele de sîm­­bătă 13 și duminică 14 septembrie a.c., pe dru­murile publice din ju­dețul nostru, lucrătorii din cadrul Inspectoratu­lui județean de miliție Galați în colaborare cu organele de control ale D.R.T.A., avînd sprijinul a numeroși șoferi volun­tari, vor participa la o acțiune pentru depista­rea acelora care încalcă regulile de circulație. VIZITA­­ N ROMANIA A PREȘEDINTELUI FEDERAL AL REPUBLICII AUSTRIA, FRANZ IONAS La invitația președintelui Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceaușescu, joi dimineața a sosit în Capitală președintele federal al Republicii Austria, Franz Jo­nas, care va face o vizită oficia­lă în țara noastră. In întîmpinarea președintelui federal, pe aeroportul Băneasa se aflau președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, Ilie Verdeț, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, vicepreședinte al Con­siliului de Stat, Dumitru Popa, primarul general al Capitalei, Mihai Marinescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corne­­liu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat și ai guvernului, condu­cători de instituții centrale, oa­meni de știință și cultură, ge­nerali și ofițeri superiori, precum și numeroși ziariști români și austrieci, corespondenți și tri­miși speciali ai presei străine. Erau prezenți dr. Eduar Tschop, ambasadorul Austriei la Bucu­rești, membri ai ambasadei aus­triece, șefi ai misiunilor diploma­tice, atașați militari și alți mem­bri ai corpului diplomatic acre­ditați la București. Pe clădirea aeroportului Bă­neasa erau arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Austria. Pe frontispiciul clădirii centrale a aeroportului se aflau portretele președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu și președintelui federal, Franz Jonas, precum și ură­rile : „Bun venit Excelenței sale președintelui blicii Austria, federal al Repu­Franz Jonas", „Trăiască prietenia dintre popoa­rele român și austriac". " La ora­ 11, avionul oficial, es­cortat de la intrarea în spațiul­ aerian al României de avioane cu reacție ale­­ forțelor noastre armate, aterizează pe aeroportul Băneasa. La coborîrea din avion, pre­ședintele federal Franz Jonas este salutat cordial de președin­tele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu. înaltul oaspete este însoțit de dr. Kurt Waldheim, ministrul fe­deral al afacerilor externe, dr. Karl Trescher, director de ca­binet al președintelui federal, dr. Laus Winterstein, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar, șeful protocolului Ministerului fe­deral al Afacerilor Externe dr.­­Georg Schlumberger, trimis ex­traordinar și ministru plenipoten­țiar în Ministerul federal al Afa­­cerilor Externe, colonel Raimund Truxa, aghiotant al președintelui federal, dr. Josef Bandion ,consi­lier de cabinet, dr. Kurt Skalnik, consilier, referent de presă al Cancelariei președinției. Președintele Nicolae Ceaușescu prezintă persoanele oficiale ve­nite în întâmpinare. Comandantul gărzii de onoare aliniată pe aeroport prezintă o­­norul. În timp ce se intonează imnurile de stat ale celor două țări, se trag, în semn de salut, 21 de salve de artilerie. Cei doi conducători de state trec apoi în revistă garda de onoa­re. După ce salută drapelul gărzii, președintele Franz Jonas se opreș­te în fața militarilor rostind în limba română : „Bună ziua os­tași". Președintelui federal îi sunt prezentați apoi șefii misiunilor diplomatice și celelalte persoane oficiale române venite în întîm­­pinare. De pe podiumul instalat pe aeroport, președintele Consiliu­lui de Stat, Nicolae Ceaușescu, rostește un cuvînt de bun venit. Răspunde președintele federal, Franz Jonas. Cei doi conducători își string mîinile călduros. Numeroși bucureșteni, veniți pe aeroport pentru a aduce oaspeților urarea poporului român de „bun sosit", aplaudă cu căl­dură, flutură stegulețe. Un grup de tinere în costume naționale oferă oaspeților Austriei buchete de flori. Primirea deosebit de căldu­­­roasă pe care a făcut-o popu­lația Capitalei președintelui fe­deral Franz Jonas constituie o expresie a sentimentelor de prietenie și stimă ale poporului nostru față de poporul austriac. Vizita președintelui Republicii Austria în România se înscrie ca un moment important în is­toria bunelor relații de priete­nie și colaborare în continuă dezvoltare dintre cele două țări și popoare, o contribuție la pro­movarea principiilor de bună ve­­cinătate și cooperare multilate­rală între popoarele europene — indiferent de orînduirea lor socială și politică, la consolida­rea securității și păcii în Europa și în întreaga lume. Președintele Nicolae Ceaușescu și președintele Franz Jonas iau loc apoi într-o mașină deschisă, es­cortată de motocicliști, și se în­dreaptă spre reședința rezervată oaspeților. De-a lungul traseului, pavoa­zat cu drapele de stat ale Româ­niei și Austriei, un mare număr de cetățeni ai Capitalei au făcut o călduroasă și entuziastă ma­nifestare de „bun sosit" primului președinte al Republicii Austria, care face o vizită oficială în țara noastră, au aclamat pentru prie­tenia româno-austriacă. Cei doi președinți răspund cu cordialitate entuziastei manifes­tări de simpatie făcută de popu­lația Capitalei. Festivitatea sosirii la București a președintelui federal Franz Janos a fost transmisă în direct de posturile noastre de radio și televiziune și radio-televiziunea austriacă. (Agerpres) Sosirea în Capitală CUVÎNTAREA PREȘEDINTELUI NICOLAE CEAUȘESCU Stimate domnule președinte. Este deosebit de plăcut pentru mine să vă adresez, la sosirea în România, un cor­dial salut din partea Consi­liului de Stat, a guvernului și a întregului popor român. Cetățenii Capitalei noastre vă primesc astăzi­ cu­ ospitalitate și prietenie pe dumneavoas­tră, primul președinte al Re­publicii Austria care face o vizită oficială în România, vă întîmpină ca pe solul cel mai înalt al­­ unei țări europe­ne iubitoare de pace și pro­gres, față de care poporul român nutrește sentimente de stimă și prietenie. (Aplauze). Intre România și Austria țări legate atît prin apropie­rea lor geografică, cît și prin înseși destinele continentului nostru — s-au statornicit, în perioada postbelică, relații tot mai strînse, prietenești, sti­mulate continuu de năzuin­ța comună de pace și coope­rare care animă cele două țări și popoare. Este un fapt evident că legăturile de prie­tenie și colaborare româno­­austriece urmează o cale as­cendentă, în folosul ambelor popoare, al cauzei păcii securității în Europa și în ru­și­me. In zilele ce vor urma, veți avea prilejul să vizitați țara și să cunoașteți nemijlocit viața și preocupările poporu­lui român, eforturile lui pe calea progresului și civiliza­ției, aspirațiile sale de con­lucrare și înțelegere cu toate popoarele lumii. Sîntem în­credințați că vizita dumnea­voastră va contribui la adîn­­cirea prieteniei dintre cele două țări, la dezvoltarea tot mai rodnică a relațiilor r­omâno-austriece. In condițiile de azi, cînd în diferite zone ale planetei noastre se mențin încă surse de încordare și conflicte mi­litare, cînd asigurarea păcii și securității preocupă pro­fund popoarele lumii, consi­derăm că este o îndatorire fundamentală pentru toate statele de a contribui la îm­bunătățirea climatului inter­național, la promovarea unor relații normale între țări popoare — întemeiate pe res­us­pectarea independenței și suve­ranității naționale, pe depli­na egalitate în drepturi avantaj reciproc, pe respecta­­i­rea dreptului fiecărui popor de a hotărî singur asupra destinelor sale. Avem convin­gerea că, în cadrul convorbi­rilor ce le vom purta, vom putea face un fructuos schimb de opinii cu privire la pro­blemele care constituie as­tăzi preocupări majore și le­gitime ale popoarelor conti­nentului nostru, ale omenirii contemporane. Cu dorința de a vă simți cît mai bine în țara noastră, dați-mi voie, stimate domnu­le președinte și stimați oas­peți, să vă urez tradiționalul „Bun venit“ pe pămîntul Ro­mâniei­­ (Aplauze îndelunga­te). IE3E BALCANIADA DE BOX - GALATI 1969 CASA BĂTĂIOȘILOR Prima gală a actualei edi­ții a Jocurilor Balcanice de box poate fi caracterizată, fără exagerare, o gală a bătăioșilor. Să fi fost „de vi­nă" ambiția și dorința de a­­firmare a protagoniștilor ? Poate. In tot cazul, deși sub raport tehnic s-a văzut mai puțin box, partidele au plă­cut prin dîrzenia cu care au fost disputate, boxerii - fă­ră excepție - făcînd o ade­vărată risipă de energie. In atari condiții, au învins, fireș­te, cei mai rezistenți, care au dovedit un plus de calm și luciditate în momentele decisive și care bineînțeles, au lovit mai mult și mai tare. Dacă ar fi să remar­căm totuși cîteva întîlniri, trebuie să amintim neapărat victoria clară, categorică a lui Paul Dobrescu, care în reprizele a il-a și a lll-a a entuziasmat publicul, punîn­­du-l net în inferioritate, cu serii repetate la corp și la figură, pe tehnicul boxer iu­goslav Risto Gazepov, com­plet epuizat la sfîrșitul par­tidei. O victorie grea, după un meci viu disputat, în ca­re s-au schimbat lovituri ex­trem de dure, a obținut bul­garul Metodi Simionov în fa­ța iugoslavului Dimitrie Sto­­ianovici. Boxer tehnic, cu lo­vituri deosebit de puternice, bulgarul și-a pus deseori în dificultate adversarul, ciști­­gînd o partidă în care cal­mul său, tehnica și lucidita­tea, și-au spus cuvintul. Am fi dorit, firește partide spectaculoase și sub rapor­tul valorii tehnice. Cu atît mai mult cu cît boxul amator poate și trebuie să ofere așa ceva numeroșilor săi devo­tați, mai ales din rîndul tine­retului. Din păcate, seara trecută ne-a satisfăcut mai puțin din acest punct de ve­dere. Sperăm ca următoarele gale (odată „tracul" debu­tului trecut) să le aminteas­că protagoniștilor că știu mai multă tehnică și că vic­toria, oricît ar fi de rîvnită, e mai dulce parcă dacă cel care o obține demonstrează și frumusețea acestui sport bărbătesc. Le-o dorim din toată inima ! S. SAVIN în prima zi, trei români s-au calificat pentru finala : NEDILCEA, DOBRESCU $1 SIMAN Prima reuniune din cadrul actualei ediții a Jocurilor Bal­atice de box, desfășurată a­­seară, a fost urmărită cu interes de peste 3 000 de spectatori care au populat tribunele arenei „Dunărea“, cu dorința vădită de a urmări evoluția celor mai buni pugiliști din Balcani. Gala inaugurală s-a bucurat, sub toate aspectele, de o reușită deplină. Intîlni­­rile au fost deosebit de disputate și de un bun nivel tehnic, arbitrajele — spre satisfac­ția tuturora — exprimând în final situația reală din ring ; de asemenea, atitudinea pu­blicului s-a caracterizat prin sportivitate și foarte mult entuziasm. Organizatorii au trecut cu succes acest di­ficil examen reușind să asigure întrecerilor un cadru optim de desfășurare. Acest lucru a fost subliniat ca pozitiv de toți oaspeții străini prezenți la Galați, iar noi consemnăm cu plăcere aceste aprecieri care atestă încă S. DUMITRU GH. ARSENIE (Continuare în pag. a II-a) După un meci spectaculos, Paul Dobrescu este declarat învingător la puncte. Foto : F. POPA CUVÎNTAREA PREȘEDINTELUI FRANZ JONAS Domnule președinte. Vă mulțumesc pentru cu­vintele amicale de salut cu care mă întîmpinați atît pe mine, cît și pe cei care mă însoțesc. Am acceptat cu bucurie in­vitația de a efectua o Vizită în Republica Socialistă Ro­mânia, deoarece aceasta ne oferă posibilitatea să afir­măm din nou dorința noastră comună de a extinde în con­tinuări relațiile de prietenie între țările noastre. Austria, ca țară neutră în inima Europei, se străduiește tot mai mult să întrețină re­lații din cele mai bune cu toate statele, indiferent de deosebirile dintre sistemele lor sociale și economice. Ne preocupăm însă în mod deosebit de adîncirea relații­lor cu statele din această re­giune, de care ne simțim u­­niți prin tradiții culturale și prin istoria țării noastre. De aceea, acordăm, în același timp, o mare importanță dez­voltării relațiilor cu țara dumneavoastră. Mulțumită străduințelor noastre reci­proce, relațiile dintre Repu­blica Austria și Republica So­cialistă România s-au dezvolta în ultimii ani putut în­tr-un mod îmbucurător. In­­tîlnirile personale dintre oa­menii de stat din țările noas­tre au contribuit în mod esen­țial la evoluția acestor rela­ții. In acest sens privesc cu mult interes vizita pe care o fac în țara dumneavoastră, fiind convins că discuțiile pe care le vom avea vor duce la extinderea in continuare relațiilor de prietenie stator­n­­icite între țările noastre. Sîntem încredințați că ast­fel servim nu numai intere­sele națiunilor noastre, ci ne aducem contribuția și la în­țelegerea popoarelor din re­giunea în care trăim, și prin această la asigurarea păcii. Domnule președinte. Vă rog să-mi permiteți să vă transmit salutul meu per­sonal și al poporului austriac Dumneavoastră și poporului român. (Aplauze îndelungate). Vizită protocolară la președintele Consiliului de Stat Joi după-amiază, președin­tele federal al Republicii A­­ustria, Franz Jonas, a făcut o vizită protocolară președinte­lui Republicii Socialiste Ro­mânia, Nicolae Ceaușescu. La sosirea înaltului oaspe­te la Palatul Consiliului de Stat, o gardă militară a pre­zentat onorul. Intre președintele Consiliu­lui de Stat, Nicolae Ceaușescu și președintele federal, Franz Jonas, a avut loc o convorbire cordială. La întrevedere au partici­pat Ilie Verdeț, prim-vicepre­­ședinte al Consiliului de Mi­niștri, Manea Mănescu, vice­președinte al Consiliului de Stat, Constantin Stătescu se­cretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe și Gheorghe Pele, ambasadorul României la Viena. Președintele Austriei a fost însoțit de Kurt Waldheim, ministrul federal al afaceri­lor externe, Eduard Tschop, ambasadorul Austriei la Bu­curești, Karl Trescher, direc­tor de cabinet al președinte­lui federal, și Claus Winter­stein, ambasador, șeful proto­colului Ministerului Federal al Afacerilor Externe. După convorbire, președin­tele Consiliului de Stat a în­­mînat președintelui Franz Jo­nas ordinul „Steaua Republi­cii Socialiste România" cla­sa 1. Felicitînd călduros pe pre­ședintele federal al Austriei pentru înalta distincție confe­rită, președintele Consiliului de Stat a spus : „Vă ofer a­­ceastă înaltă distincție ca semn de prețuire a contribu­ției dv. la dezvoltarea relații­lor dintre România și Austria și a relațiilor prietenești din­tre popoarele noastre". „Vă mulțumesc din inimă, a răspuns președintele Austriei. Mă bucur in mod deo­sebit că primesc această înaltă distincție a Republicii Socialiste România din mina dv. Voi păstra această deco­rație ca un semn al priete­niei care există între poporul român și poporul austriac". Președintele federal Franz Jonas a înmînat apoi preșe­dintelui Consiliului de Stat, Nicolae­­ Ceaușescu „Marea Stea a Ordinului pentru Me­rite al Republicii Austria". „Vă rog, domnule președinte să-mi permiteți ca în­semn al bunelor legături și al priete­niei dintre țara dv. și Repu­blica Austria, dintre popoare­le noastre să vă înmînez. Ex­celență această înaltă distinc­ție, a spus președintele Aus­triei, în același timp, vă rog să primiți și cele mai bune urări pentru noi succese în dezvoltarea Republicii Socia­liste România. Mulțum­ind cu căldură, pre­ședintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, a subliniat: „Consider această decorație ca un simbol al prieteniei din­tre popoarele noastre, a] do­rinței de dezvoltare în conti­nuare a prieteniei și colabo­rării în interesul popoarelor noastre, pentru cauza păcii și securității în Europa". (Agerpres) Dineu oficial Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a oferit, joi seara, la Palatul Consiliului de Stat, un dineu oficial în onoarea președinte­lui federal al Republicii Aus­tria, Franz Jonas. Au participat Gheorghe Pa­nă, Gheorghe Rădulescu, Vir­gil Trofin, Ilie Verdeț, Flo­rian Dănălache, Emil Drăgă­­nescu, Manea Mănescu, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Ion Iliescu, Dumitru Popa, pre­(Continuare în pag. a IV-a)

Next