Viața Nouă, octombrie-decembrie 1969 (Anul 26, nr. 7714-7792)
1969-10-18 / nr. 7729
f i f r > 4 —- --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Proletari din toate țările, unifi-vă Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI — Nr. 7729 SIMBATA 18 OCTOMBRIE 1969 1 * PAGINI — 30 BANI VIZITA TOVARĂȘILOR NICOLAE CEAUȘESCU ȘI ION GHEORGHE MAURER IN IIDIA BANGALORE 17. —mișii speciali Agerpres, TriNicolae Ionescu și Ion Putineiu, transmit: Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, Elena Ceaușescu, președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soția, Elena Maurer, și persoanele oficiale române care îi însoțesc, au vizitat vineri dimineața localitatea Mysore și împrejurimile sale. Străbătând principalele artere ale orașului, oaspeții români au fost salutați cu căldură de mii de locuitori. Vestigiile trecutului se înfruntă astăzi în orașul Mysore cu numeroase construcții moderne — mărturii ale dinamismului înaintării Indiei pe drumul progresului. Astfel, alături de monumentalele palate Lalitha Mahal sau Lokaranjan Mahal, care răsfrîng asupra orașului o undă din strălucirea secolelor Mysore se mîndrește cu trecute, impunătoarele edificii ale Institutului de cercetări în domeniul industriei alimentare, spitalului Krishnarajendra, pavilionului central de expoziții, și cu multe alte realizări contemporane. Oprindu-se în dreptul unui magazin de artizanat, oaspeții români au prilejul să admire îndemînarea meșterilor-artizani anonimi care, din lemn sau fildeș, din pai de orez sau frunze de palmier realizează adevărate opere de artă. Varietatea și ingeniozitatea obiectelor expuse în acest magazin atestă convingător talentul artistic al poporului indian. Coloana mașinilor oficiale se îndreaptă, apoi, spre colina Chamundi, dominată de templul Chamundeswari. De aici poate fi văzut întregul oraș care se întinde, la poalele colinei, pe o suprafață de 20 km pătrați. In continuare, oaspeții români vizitează grădina zoologică din Mysore, considerată printre cele mai mari din India. Ea excelează în special în exemplare rare de reptile și de animale sălbatice. Apoi, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și ceilalți oaspeți români părăsesc localitatea Mysore, înapoindu-se la Bangalore. Șoseaua care leagă două localități străbate cele un peisaj încîntâtor, fascinant. Natura Indiei se dezvăluie privirilor în toată grandoarea ei. Vegetația luxuriantă alternează cu podișuri sterpe, pietroase, lanurile geometrice, de orez sînt întrerupte de păduri de palmieri. Orizontul este înlănțuit de masive muntoase golașe, cu contururi bizare. Prezența omului, efortul de a smulge naturii spații cit mai vaste sînt atestate nu numai de suprafața întinsă a terenurilor cultivate întîlnite în drum, ci și de numeroasele instalații moderne de irigare care pot fi găsite foarte des pe aceste ogoare. De-a lungul șoselei, cocotieri uriași se clatină sub povara fructelor lor. La un moment dat, coloana mașinilor oficiale se oprește, și oaspeții români sunt invitați să guste din sucul răcoros al nucilor de cocos. Șoseaua străbate numeroase așezări rurale. Locuitorii acestor sate, adunați de cele două părți ale drumului, fac o primire călduroasă oaspeților români. Vineri seara, guvernatorul statului Mysore, Samanath Lyer, a oferit în saloanele palatului „Raj Bhavan" din Bangalore, un dineu în cinstea președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale, Elena Ceaușescu. La dineu au luat parte președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, cu soții, Corneliu ministrul afacerilor Mănescu, externe, Cornel Burtică, ministrul comerțului exterior, Petre Tănăsie, ambasadorul României la Delhi, și alte persoane oficiale. Au participat, de asemenea, primul ministru al guvernului statului Mysore, Paul Vcerendra, oficialități ale municipalității din Bangalore, deputați, oameni de știință și cultură. In timpul dineului, furat într-o atmosferă desfăcordială, prietenească, președintele Nicolae Ceaușescu și guvernatorul statului Mysore au toastat pentru dezvoltarea continuă a relațiilor dintre cele două țări, pentru prietenia dintre poporul român și indian. După dineu a fost prezentat un spectacol de cîntece și dansuri populare indiene care s-a bucurat de aprecierea oaspeților români. Pentru o mai bună coordonare a activității comisiilor permanente Legea de organizare și funcționare a consiliilor populare stabilește, printre altele, cadrul adecvat prin care deșiputații participă direct la îndeplinirea atribuțiilor consiliului popular din care fac parte. Astfel, comisiile permanente organizate pe principalele ramuri și domenii de activitate, potrivit specificului și nevoilor locale antrenează în activitatea lor un însemnat număr dintre deputați. Pentru găsirea celor mai bune modalități de sprijinire și coordonare a activității lor. Comitetul executiv al Consiliului popular județean a întreprins numeroase acțiuni care au atât darul de a orienta preocuparea către problemele majore ale activității Consiliului popular județean, nncit acestea să constituie obiect de studiu și control al comisiilor permanente. Pe linia acestor măsuri se înscrie și consfătuirea de lucru ce a avut loc zilele trecute la Consiliul popular județean, la care au luat parte președinții, vicepreședinții secretarii comisiilor permanenși te. Cu acest prilej a avut loc un util schimb de experiență axat pe stilul de lucru al unor comisii permanente. In acest sens deputații Nicolae Osanu, președintele comisiei permanente pentru comerț și cooperație, Elias Zissu, președintele comisiei permanente de gospodărie comunală, construcții și drumuri și Teodor Oprică, președintele (Continuare în pag. a Hla) IN FOTOGRAFIE: Noul cămin dat de curînd în folosință pentru muncitorii de la S.N.G. t 1 O rL £ C & BV\t mIVER 31 TARACENTRALA U vS.Și M EMINEj^U _ Ștend pentru probe gravitaționale Recent, în cadrul Uzinei mecanice navale Galați, a fost construit și dat în folosință un ștend de efectuat probe gravitaționale, la care se vor executa unele încercări ale agregatelor navale care se construiesc aici. Acest ștend are turnul înalt de 22 m și poate executa probe (ridicare de greutăți) între 10—16 tone la diverse înălțimi, în funcție de schema tehnologică. De asemenea, el are un pupitru de comandă, fiind dotat cu aparatura de control a vitezei de manevrare a cablului. La construcția acestei lucrări, și-au adus contribuția lăcătușii : Dumitru V. Gheorghe, Nicolae ,Apostol, Ionel Bărbieru, sudorul Eftimie Samoilă, electricianul Ion Cocoș și maistrul Horațiu Lepădatu care a condus întreaga lucrare. N. BOGHIAN, lăcătuș La C. S. G. O nouă capacitate de apă industrială Recent ,șoseaua Galați-Brăila a fost secționată lângă podul de la punctul Bărboși, pentru a face loc traversării unei conducte de aducțiune a apei de la priza de apă Siret, a Combinatului siderurgic Galați, in balta Cătușa. Aceasta face parte dintr-un complex de lucrări - in valoare de cca 45 milioane lei - legat de sporirea debitului de apă industrială a Combinatului siderurgic cu incă 1,7 mc de apă pe secundă . In cadrul acestui complex de lucrări intră între altele o stație de pompe de joasă conducta de aducțiune presiune, Cătușa, stația de pompe Sir etapă industrială Cătușa, un baraj de pămînt cu toate lucrările sale, precum și amenajarea văii Cătușa. Respectarea planului de dare în folosință a apartamentelor impune accelerarea ritmului de execuție Pînă la sfârșitul acestui an, a mai rămas o perioadă de timp relativ scurtă și, legat de aceasta, sarcinile care stau în fața Șantierului nr. 2 locuințe al Trustului de construcții Galați vor constitui, fără îndoială, un serios examen pentru întregul colectiv de muncă, tocmai prin faptul că în această perioadă vor trebui date în folosință un număr apreciabil de apartamente și concomitent, vor trebui atacate o serie de lucrări în vederea creării frontului de lucru pentru anotimpul ce urmează. In aceste împrejurări este și normal să ne punem fireasca întrebare : sînt create toate condițiile pentru darea în folosință a apartamentelor planificate pînă la sfîrșitul anului ? Stadiile fizice atinse în momentul de față corespund graficelor de execuție ? Răspunsul la aceste întrebări s-am putut afla cu ocazia raidului întreprins recent pe acest șantier, raid care ne-a permis să formulăm unele concluzii în legătură cu perspectivele de îndeplinire integrală a numărului de apartamente planificat pentru acest an. Mai întâi, se impune atent Pe șantierul micro 19 „Dunărea“ țrei faptul, că pînă la sfîrșitul anului constructorul va trebui să predea beneficiarului un număr de 1910 apartamente, ceea ce nu este deloc ușor dacă avem în vedere timpul relativ scurt care a mai rămas și condițiile de desfășurare a activității în acest anotimp. De nea, trebuie arătat că asemedin cele 1 910 apartamente, ,1070 trebuia deja predate la sfîrșitul trimestrului III. Or, conform stadiilor actuale precum și în baza discuțiilor purtate cu conducerea șantierului și cu o serie de maiștri responsabili de lucrări, aceste apartamente vor putea predate abia la sfîrșitul luinii octombrie, ceea ce reprezintă o întârziere de o lună de zile, afectând planul de 840 apartamente aferent trimestrului IVac. Astfel stînd lucrurile, am căutat să aflăm cauzele ce au condus la aceste rămîneri în urmă și totodată măsurile preconizate de conducerea șantierului pentru realizarea, în perioada care a mai rămas, a numărului de apartamente planificat. Deși au existat condiții de timp optime pentru înregistrarea unui ritm superior de execuție, ne spune tovarășul ing. Ion Diaconu, șeful șantierului ,nu am putut realII. SUPOAE (Continuare în pag. a II-a) In locul „condițiilor obiective“ - organizare judicioasă a forței de muncă și a timpului de lucru . Din ce în ce mai scurte zilele toamnei reclamă intensificarea ritmului în care se desfășoară ultimele lucrări agricole ale sezonului, recoltatul strugurilor, culesul și depozitatul porumbului, eliberarea terenului de coceni, efectuarea arăturilor etc. Din datele centralizate ieri soară la Direcția agricolă județeană a reieșit clar că buna organizare a întregii campanii de recoltare, utilizarea judicioasă a timpului de lucru atît la nivelul C.A.P.-urilor cât și la nivelul secțiilor mecanice ale I.M.A., s-a materializat în rezultate concludente. 10 unități agricole cooperatiste au terminat de dules porumbul de pe întreaga suprafață și alte 18 cooperative agricole de producție, mărind viteza zilnică la recoltat, culeg în prezent știuleții de pe ultimele sole cultivate cu această plantă. Dacă interesul pentru soarta producției de porumb este probat prin exemplul unităților sus-citate, nu putem consemna același lucru cu privire la o serie de cooperative agricole care, în ciuda condițiilor optime oferite pînă în prezent de sezon, se mențin într-o „expectativă penibilă“. La această oră există posibilități de organizare superioară a forței de muncă și deci de mărire a vitezei de lucru în toate unitățile agricole cooperatiste. Se pare însă că lipsesc bunăvoința și interesul major pentru soarta recoltei de porumb, pentru transportarea grabnică a acesteia din cîmp la bazele de recepție și pătule. Și timpul care oricînd poate oferi surprize nu-i va păsui pe întârziați. Consemnăm numele acestora în cele ce urmează : C.A.P. „9 Mai" — și „Scînteia" — Barcea — președinte Nicolae Druță și respectiv Ilie Avram , C.A.P. Furceni — președinte Călin Tănăsache, C.A.P. Movileni — președinte — Ioniță C.A.P. — Poiana ■— Iordache, președinte Anton Bălan, C.A.P. Oancea — președinte Hristudor Munteanu, C.A.P. Vlădești — președinte Costică Anton, C.A.P. Brăhășești — președinte Toader Burciu, C.A.P. Gohor — președinte Costache Sîrghie, C.A.P. Ciorăști — președinte Eugen Petcu, C.A.P. „Calea spre socialism“ și „16 Februarie" Munteni — președinte Toader Manea și Vasile Marin, C.A.P. Negrilești președinte — Gheorghe Mareș, C. A. P. Priponești — președinte Mihai Mărgărit, C.A.P. „Al VlII-lea Congres“ și „Zorile socialismului" — Cudalbi, președinte Palade Mistreanu și Gheorghe Porojan, C.A.P. „Valea Mărului" — președinte Nicu Sfrose etc. In zilele care urmează „condițiile obiective" de rămînere în urmă trebuie să cu desăvîrșire de pe dispară agenda de lucru a consiliilor de conducere din cooperativele agricole sus-citate, pentru ca porumbul să ajungă grabnic și fără pierderi în hambarele statului și pătulele unităților. SPECIALISTUL—UN OM AL ACTIVITĂȚII PRACTICE, CREATOARE CONTRACTUL CU UN ACT FACULTATIV? M-am găsit zilele trecute cu o veche cunoștință, cu locul de baștină intr-un sat de la marginile județului. Nu ne mai văzusem de mult și ne-am bucurat. Bucurie pe care o umbrește însă o întrebare de-a mea: „Ce-ți mai face băiatul ?" îi zic. „Dă examene la facultăți și nu izbutește“, mi se Rămîn consternat, răspunde: „Cum examene ? Dar a terminat, știu precis, filologia" ... „Da. Și a fost repartizat într-un sat la mama dracului și, cum era să se ducă ? Zi și Așa că vrea să dumneata ! facă ... electronica. Și nu reușește !“ Omul era, realmente, necăjit. Din nefericire pentru el, nu puteam cipa la acest necaz, parțiErau lucruri exacte, poate dacă le-aș fi exprimat ar fi sunat dur, care mă opreau să-i acord interlocutorului dramul de înțelegere omenească de care, în diverse împrejurări, avem nevoie fiecare. Satul din care este cunoștința mea se află, drept, departe de oraș. Nu e trece pe acolo nici trenul, nici asfaltul. Dar, fără să țină seama de aceste,întârzieri" ale civilizației, învățători și profesori inimoși, animați de responsabilitatea profesiei, au venit acolo, s-au statornicit, i-au învățat carte pe copiii din sat după ce mai întâi îi învățaseră pe mulți din acei care în urmă cu un sfert de veac se iscăleau cu buricul degetului. Și-au făcut datoria acești dascăli cu severitate și severitatea asta a stat la temelia zborului mulți fii ai satului, pentru Zbor împlinit la licee, la școlile de meserii, la facultăți. Iată însă că unul din cei care „a urcat" de aici refuză să-și aducă aminte de unde a plecat. fură înainte de toate desacrificiul, dăruirea inimoșilor dascăli ce i-au pus creionul în mină și l-au învățat să vîslească cu aripile. Refuză dreptul la fructificare a muncit acestor oameni anonimi dar înnobilați de un înalt patriotism, care în ani și ani de n-au știut profesie decit marea, imensa bucurie ce ți-o dă conștiința că prin efortul modest ești util, nu te risipești în van. Ce l-au învățat dascălii din liceu, din facultate pe proaspătul discipol refuzat al lui Hyppocrat ? Se pare că puțin, puțin. E posibil ca foarte pînă la urmă, tânărul despre care este vorba să vrea să intre la medicină. Dar dacă el a avut șansa să aibă încă la „demarajul" în lumea învățăturii oameni dăruiți nobilei lor misiuni, el, prin atitudinea retrograda, demnă doar de oprobiu, creează premisele neșansei copiilor pe care trebuia să-i învețe de a izbuti la rîndul lor ca și el. Aici operează, deja, un fenomen de inechitate și gestul dezertării apare cu atît mai reprobabil. E foarte probabil ca individul despre care e vorba să devină medic. Dar, va veni iar momentul acela al adevărului . REPARTIȚIA. O comună undeva, pe harta țării, își va disputa privilegiul de a-l avea acolo, de a-i oferi condițiile pentru ocrotirea sănătății. Și atunci, ce... facultatea ILIE TANASACHE (Continuare în pag. a II-a) SA SE URGENTEZE ELIBERAREA TERENURILOR SI EXECUTAREA ARĂTURII DN . Deși toamna oferă, în continuare, lucrătorilor de pe ogoare condiții bune de lucru, unele acțiuni șchiopătează. Bunăoară, la executarea arăturilor de toamnă nici în cursul zilei de 17 octombrie nu s-a realizat viteza medie planificată. De ce ? Pentru că în unele cooperative agricole de producție sarcina principală de a se lucra, perioada actuală, „zi și noapînte“ nu este dusă la îndeplinire. In astfel de unități — după cum rezulta din datele centralizate la Direcția agricolă județeană,— deși porumbul s-a recoltat de pe mari suprafețe, eliberarea terenului întîrzie, tractoriștii pierzînd vremea cu alte lucrări în loc să fertilizeze și să are solele ce se vor însămînța în primăvara anului viitor. Din această cauză mecanizatorii din secțiile de tractoare ce deservesc cooperativelegricole : Cănești — președinte Constantin Roman ; Vădeni — președinte Iacob Zamfirache ; Băleni — președinte Alec Crăciun ; Chiraftei — președinte Ștefan Teodorașcu ; Blînzi — președinte Gheorghe Stoica; Duca — președinte Gheorghe Grivița — președinte Ștefan, Radu Ignat nu au putut lucra ieri din plin la fertilizări și arături. Datorită acestor stagnări I.M.A. Pechea nu și-a realizat viteza la arături cu 183 ha, I.M.A. Chiraftei cu 140 ha, I.M.A. Nănești cu 100 ha, I.M.A. Berbeci cu 100 ha și I.M.A. Cudalbi cu 30 ha. Situația arăturilor de toamnă pe întreprinderi mecanizarea agriculturii pentru se prezenta aseară astfel : (Continuare în pag. a II-a) JUBILEUL INSTITUTULUI PEDAGOGIC DIN GALAȚI Colocvii despre viață In aceste zile de octombrie înviorat de trecutele poeme ale verii, cu ocazia jubileului de zece ani al Institutului pedagogic din Galați, cercetînd cuvintele de mulțumire ale foștilor absolvenți adresate dascălilor lor, ascultindu-le mărturisirile, nu lipsite de candoare și de stîngăcie, dar ,mai ales, fiind în preajma acelora care tind să-și definitiveze pregătirea sub „culorile" prestigioasei școli superioare, este lesne de înțeles că pe toți acești oameni, tineri sau vîrstnici îi unește o unică, o mare pasiune pentru știință și cultură, pentru creșterea și educarea vlăstarelor patriei. Timp de cîteva zile cadre didactice universitare, studenți, profesori de liceu au desfășurat îndelungi colocvii despre viață, despre viitoarea meserie cu virtualii absolvenți ai liceului. La Tudor Vladimirescu, Tecuci, Tg. Bujor, Berești sau Galați își desfășoară activitatea și numeroși absolvenți ai Institutului pedagogic înființat acum un deceniu în cel mai mare port al Moldovei. Alături de ei se află sute de tineri profesori care au solicitat să muncească în locurile cele mai îndepărtate, să ducă acolo, pentru toți copiii, lumina cărții și adevărurile științei. Aceștia sunt oamenii pe care mulți dintre liceenii dintr-a Xll-a și i-au ales ca exemplu. La întîlnirile sărbătorești care au avut loc, vorbitorii au arătat pe larg condițiile deosebite de învățătură ,odihnă și destindere ce sunt asigurate studenților Institutului pedagogic din Galați, toate izvorîte din grija partidului și statului nostru. La ceas de îndreptățită bucurie universitară, elevi, studenți, profesori au hotărît să depună întreaga lor strădanie și pricepere în scopul creșterii prestigiului școlii superioare pedagogice gălățene pentru a răspunde în chip strălucit chemării la o activitate intensă, densă, legată de viață, pe care a adresat-o plenar Partidul Comunist la cel de al X-lea Congres. VIRGIL ȚIGĂNUȘ Sesiunea științifică a studenților Ieri s-a deschis la Institutul pedagogic din Galați o sesiune științifică studențească, prilejuită de jubileul împlinirii unui deceniu de existență a cunoscutei instituții de învățămînt superior. S-au prezentat cu acest prilej, comunicări și referate pe secțiunile : matematică, fizică, chimie, botanică, zoologie, limba și literatura română, pedagogie etc. Numeroși studenți din Galați au omagiat sărbătoarea Institutului pedagogic cu rezultatele muncii depusă în laboratoare, biblioteci, amfiteatre. Gînduri la o aniversare Toamnă nouă, toamnă bogată, plină de aur, de vise, de rod, de chemări tainice plină și de nostalgii, toamnă ca și aceea de acum zece ani cînd primii 300 de studenți pășeau pe culoarele proaspătului Institut pedagogic, veniți să-și împlinească aici chemarea acelui tainic destin de slujitori ai școlii. Ca și aceea e toamna dar e alta acum fiindcă de fapt toți cei de atunci sunt alții, sunt profesori, directori de școli, cercetători științifici, și toate aceste trepte urcate, tot acest zbor și-a primit începutul aici pe culoarele acestui institut peste care teii își cern acum frunza lor arămie. E ceas de aduceri aminte. De o parte și de alta a biroului tovarășul decan Ion Brezeanu și tovarășa conferențiară Maria Petică răsfoiesc un teanc respectabil de scrisori primite de la absolvenții institutului ce-și fac ucenicia profesiei prin diferite colțuri de țară, pricepuți și dîrzi, neobosiți în setea continuă de învățătură și pentru care perfecționarea lor din institut profesorii modele și sfătuitori rămîn de nădejde. „Cind viața ne pune probleme mai mult sau mai puțin delicate — scrie profesorul Dumitru Surdu dintr-o comună de Lângă Rimnicu Sărat — ne adunăm de pe cărările ei și împreuna cu dascălii noștri de altădată ținem sfat, înțelept. Și nu arareori dumneavoastră ne întăriți pașii șovăielnici, și nu arareori cunoștințele revărsate în noi de dărnicia minților luminate MIRCEA IONESCU (Continuare în pag. a ll-a)