Viața Nouă, octombrie-decembrie 1969 (Anul 26, nr. 7714-7792)

1969-10-18 / nr. 7729

f i f r > 4 —- ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------­ Proletari din toate țările, unifi-vă Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI — Nr. 7729 SIMBATA 18 OCTOMBRIE 1969 1 * PAGINI — 30 BANI VIZITA TOVARĂȘILOR NICOLAE CEAUȘESCU ȘI ION GHEORGHE MAURER IN IIDIA BANGALORE 17. —­mișii speciali Agerpres, Tri­Ni­­colae Ionescu și Ion Putineiu, transmit: Președintele Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, Elena Ceaușescu, președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soția, Elena Maurer, și persoanele oficiale române care îi însoțesc, au vizitat vi­neri dimineața localitatea My­sore și împrejurimile sale. Străbătând principalele ar­tere ale orașului, oaspeții ro­mâni au fost salutați cu căl­dură de mii de locuitori. Ves­tigiile trecutului se înfruntă astăzi în orașul Mysore cu nu­meroase construcții moder­ne — mărturii ale dinamis­mului înaintării Indiei pe dru­mul progresului. Astfel, ală­turi de monumentalele palate Lalitha Mahal sau Lokaran­­jan Mahal, care răsfrîng a­­supra orașului o undă din strălucirea secolelor Mysore se mîndrește cu trecute, im­punătoarele edificii ale In­stitutului de cercetări în do­meniul industriei alimentare, spitalului Krishnarajendra, pavilionului central de expo­ziții, și cu multe alte reali­zări contemporane. Oprindu-se în dreptul unui magazin de artizanat, oaspeții români au prilejul să admire îndemînarea meșterilor-arti­­zani anonimi care, din lemn sau fildeș, din pai de orez sau frunze de palmier realizează adevărate opere de artă. Va­rietatea și ingeniozitatea o­­biectelor expuse în acest ma­gazin atestă convingător ta­lentul artistic al poporului in­dian. Coloana mașinilor oficiale se îndreaptă, apoi, spre colina Chamundi, dominată de tem­plul Chamundeswari. De aici poate fi văzut întregul oraș care se întinde, la poalele co­linei, pe o suprafață de 20 km pătrați. In continuare, oaspeții ro­mâni vizitează grădina zoolo­gică din Mysore, considerată printre cele mai mari din In­dia. Ea excelează în special în exemplare rare de reptile și de animale sălbatice. Apoi, președintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, președintele Con­siliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și ceilalți oaspeți români părăsesc loca­litatea Mysore, înapoindu-se la Bangalore. Șoseaua care leagă două localități străbate cele un peisaj încîntâtor, fascinant. Natura Indiei se dezvăluie privirilor în toată grandoarea ei. Vegetația luxuriantă alter­nează cu podișuri sterpe, pie­troase, lanurile geometrice, de orez sînt întrerupte de păduri de palmieri. Orizontul este înlănțuit de masive muntoa­se golașe, cu contururi biza­re. Prezența omului, efortul de a smulge naturii spații cit mai vaste sînt atestate nu numai de suprafața întinsă a terenurilor cultivate întîlnite în drum, ci și de numeroase­le instalații moderne de iri­gare care pot fi găsite foarte des pe aceste ogoare. De-a lungul șoselei, coco­­tieri uriași se clatină sub po­vara fructelor lor. La un mo­ment dat, coloana mașinilor oficiale se oprește, și oaspe­ții români sunt invitați să guste din sucul răcoros al nucilor de cocos. Șoseaua străbate numeroa­se așezări rurale. Locuitorii acestor sate, adunați de cele două părți ale drumului, fac o primire călduroasă oaspeți­lor români. Vineri seara, guvernatorul statului Mysore, Samanath Lyer, a oferit în saloanele pa­latului „Raj Bhavan" din Ban­galore, un dineu în cinstea președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale, Elena Ceaușescu. La dineu au luat parte pre­ședintele Consiliului de Mi­niștri, Ion Gheorghe Maurer, cu soții, Corneliu ministrul afacerilor Mănescu, externe, Cornel Burtică, ministrul co­merțului exterior, Petre Tă­­năsie, ambasadorul României la Delhi, și alte persoane o­­ficiale. Au participat, de asemenea, primul ministru al guvernului statului Mysore, Pau­l Vceren­­dra, oficialități ale municipa­lității din Bangalore, depu­tați, oameni de știință și­ cul­tură. In timpul dineului, furat într-o atmosferă desfă­cor­dială, prietenească, președin­tele Nicolae Ceaușescu și gu­vernatorul statului Mysore au toastat pentru dezvoltarea continuă a relațiilor dintre cele două țări, pentru priete­nia dintre poporul român și indian. După dineu a fost prezentat un spectacol de cîntece și dansuri populare indiene care s-a bucurat de aprecierea oaspeților români. Pentru o mai bună coordonare a activității comisiilor permanente Legea de organizare și func­ționare a consiliilor populare stabilește, printre altele, cadrul adecvat prin care de­și­putații participă direct la îndeplinirea atribuțiilor consiliului popular din care fac parte. Astfel, comisiile permanente organizate pe prin­cipalele ramuri și domenii de activitate, potrivit specificului și nevoilor locale antrenează în activitatea lor un însemnat număr dintre deputați. Pen­tru găsirea celor mai bune mo­dalități de sprijinire și coor­donare a activității lor. Comi­tetul executiv al Consiliului popular județean a întreprins numeroase acțiuni care au a­­tâ­t darul de a orienta preo­cuparea către problemele ma­jore ale activității Consiliului­ popular județean, nncit acestea să constituie obiect de studiu și control al comisiilor per­manente. Pe linia acestor măsuri se înscrie și consfătuirea de lu­cru ce a avut loc zilele tre­cute la Consiliul popular ju­dețean, la care au luat parte președinții, vicepreședinții secretarii comisiilor permanen­și te. Cu acest prilej a avut loc un util schimb de experiență axat pe stilul de lucru al u­­nor comisii permanente. In acest sens deputații­­ Nicolae Osanu, președintele comisiei permanente pentru comerț și cooperație, Elias Zi­­ssu, președintele comisiei per­manente de gospodărie comu­nală, construcții și drumuri și Teodor Oprică, președintele (Continuare în pag. a Hl­a) IN FOTOGRAFIE: Noul cămin dat de curînd în fo­losință pentru muncitorii de la S.N.G. t 1 O rL £ C & B­V\t­ mIVER 31 TARA­CENTRALA U vS.Și M EMINEj^U _ Ștend pentru probe gravitaționale Recent, în cadrul Uzinei mecanice navale Galați, a fost construit și dat în folosință un ștend de efectuat probe gravitaționale, la care se vor executa unele încercări ale agregatelor navale care se construiesc aici. Acest ștend are turnul înalt de 22 m și poate executa probe (ridicare de greutăți) între 10—16 tone la diverse înălțimi, în funcție de sche­ma tehnologică. De asemenea, el are un pupitru de coman­dă, fiind dotat cu aparatura de control a vitezei de mane­vrare a cablului. La construc­ția acestei lucrări, și-au adus contribuția lăcătușii : Dumi­tru V. Gheorghe, Nicolae ,A­­postol, Ionel Bărbieru­, sudo­rul Eftimie Samoilă, electri­cianul Ion Cocoș și maistrul Horațiu Lepădatu care a con­dus întreaga lucrare. N. BOGHIAN, lăcătuș La C. S. G. O nouă capacitate de apă industrială Recent ,șoseaua Galați-Brăila a fost secționată lângă podul de la punctul Bărboși, pentru a face loc traversării unei con­ducte de aducțiune a apei de la priza de apă Siret, a Combi­natului siderurgic Galați, in balta Cătușa. Aceasta face par­te dintr-un complex de lucrări - in valoare de cca 45 milioane lei - legat de sporirea debitu­lui de apă industrială a Combi­natului siderurgic cu incă 1,7 mc de apă pe secundă . In cadrul acestui complex de lucrări intră între altele o stație de pompe de joasă conducta de aducțiune presiune, Cătușa, stația de pompe Sir et­­apă industrială Cătușa, un baraj de pămînt cu toate lucrările sale, precum și amenajarea văii Că­tușa. Respectarea planului de dare în folosință a apartamentelor impune accelerarea ritmului de execuție Pînă la sfârșitul acestui an, a mai rămas o perioadă de timp relativ scurtă și, legat de aceasta, sarcinile care stau în fața Șantierului nr. 2 lo­cuințe al Trustului de con­strucții Galați vor constitui, fără îndoială, un serios exa­men pentru întregul co­lectiv de muncă, tocmai prin faptul că în această perioadă vor trebui date în folosință un număr apreciabil de a­­partamente și concomitent, vor trebui atacate o serie de lucrări în vederea creării frontului de lucru pentru­ a­­notimpul ce urmează. In aceste împrejurări este și normal să ne punem fi­reasca întrebare : sînt crea­te toate condițiile pentru da­rea în folosință a apartamen­telor planificate pînă la sfîr­­șitul anului ? Stadiile fizice atinse în momentul de față corespund graficelor de exe­cuție ? Răspunsul la aceste întrebări s-am putut afla cu ocazia raidului întreprins re­cent pe acest șantier, raid care ne-a permis să formu­lăm unele concluzii în legă­tură cu perspectivele de în­deplinire integrală a numă­­­rului de apartamente plani­ficat pentru acest an. Mai întâi, se impune atent Pe șantierul micro 19 „Dunărea“ țrei faptul, că pînă la sfîrșitul anului constructorul va tre­bui să predea beneficiarului un număr de 1910 aparta­mente, ceea ce nu este de­loc­­ ușor dacă avem în vedere timpul relativ scurt care a mai rămas și condițiile de desfășurare a activității în acest anotimp. De nea, trebuie arătat că aseme­din cele 1 910 apartamente, ,1­070­ trebuia deja predate la sfîrșitul trimestrului III. Or, conform stadiilor actuale precum și în baza discuțiilor purtate cu conducerea șanti­erului și cu o serie de maiștri responsabili de lucrări, aceste apartamente vor putea predate abia la sfîrșitul lu­­i­nii octombrie, ceea ce repre­zintă o întârziere de o lună de zile, afectând planul de 840 apartamente aferent trimestrului IV­­a­c. Astfel stînd lucrurile, am căutat să aflăm cauzele ce au condus la aceste rămîneri în urmă și totodată măsurile preconizate de conducerea șantierului pentru realizarea, în perioada care a mai rămas, a numărului de apartamente planificat.­­ Deși au existat condiții de timp optime pentru înre­gistrarea unui ritm superior de execuție, ne spune tovară­șul ing. Ion Diaconu, șeful șantierului ,nu am putut rea­lII. SUPOAE (Continuare în pag. a II-a) In locul „condițiilor obiective“ - organizare judicioasă a forței de muncă și a timpului de lucru . Din ce în ce mai scurte zi­lele toamnei reclamă intensi­ficarea ritmului în care se desfășoară ultimele lucrări a­­gricole ale sezonului, recol­tatul strugurilor, culesul și depozitatul porumbului, eli­berarea terenului de coceni, efectuarea arăturilor etc. Din datele centralizate ieri soară la Direcția agricolă județeană a reieșit clar că buna organi­zare a întregii campanii de recoltare, utilizarea judicioasă a timpului de lucru atît la nivelul C.A.P.-urilor cât și la nivelul secțiilor mecanice ale I.M.A., s-a materializat în re­zultate concludente. 10 unități agricole cooperatiste au ter­minat de dules porumbul de pe întreaga suprafață și alte 18 cooperative agricole de producție, mărind viteza zil­nică la recoltat, culeg în pre­zent știuleții de pe ultimele sole cultivate cu această plantă. Dacă interesul pentru soarta producției de porumb este probat prin exemplul unități­lor sus-citate, nu putem con­semna același lucru cu privi­re la o serie de cooperative agricole care, în ciuda condi­țiilor optime oferite pînă în prezent de sezon, se mențin într-o „expectativă penibilă“. La această oră există posibi­lități de organizare superioa­ră a forței de muncă și deci de mărire a vitezei de lucru în toate unitățile agricole cooperatiste. Se pare însă că lipsesc bunăvoința și intere­sul­­ major pentru soarta re­coltei de porumb, pentru transportarea grabnică a a­­cesteia din cîmp la bazele de recepție și pătule. Și timpul care oricînd poate oferi sur­prize nu-i va păsui pe în­târziați. Consemnăm numele acestora în cele ce urmează : C.A.P. „9 Mai" — și „Scînte­­ia" — Barcea — președinte Nicolae Druță și respectiv Ilie Avram , C.A.P. Furceni — președinte Călin Tănăsa­­che, C.A.P. Movileni — pre­ședinte — Ioniță C.A.P. — Poiana ■— Iordache, preșe­dinte Anton Bălan, C.A.P. Oancea — președinte Hristu­­dor Munteanu, C.A.P. Vlă­­dești — președinte Costică Anton, C.A.P. Brăhășești — președinte Toader Burciu, C.A.P. Gohor — președinte Costache Sîrghie, C.A.P. Cio­­răști — președinte Eugen Pet­­cu, C.A.P. „Calea spre socia­lism“ și „16 Februarie" Mun­teni — președinte Toader Manea și Vasile Marin, C.A.P. Negrilești președinte — Gheorghe Mareș, C. A. P. Priponești — președinte Mihai Mărgărit, C.A.P. „Al VlII-lea Congres“ și „Zorile socialismului" — Cudalbi, președinte Palade Mistreanu și Gheorghe Porojan, C.A.P. „Valea Mărului" — președin­te Nicu Sfrose etc. In zilele care urmează „con­dițiile obiective" de rămînere în urmă trebuie să cu desăvîrșire de pe dispară agenda de lucru a consiliilor de con­ducere din cooperativele a­­gricole sus-citate, pentru ca porumbul să ajungă grabnic și fără pierderi în hambare­le statului și pătulele unită­ților. SPECIALISTUL—UN OM AL ACTIVITĂȚII PRACTICE, CREATOARE CONTRACTUL CU UN ACT FACULTATIV? M-am găsit zilele trecu­te cu o veche cunoștință, cu locul de baștină intr-un sat de la marginile jude­țului. Nu ne mai văzusem de mult și ne-am bucurat. Bucurie pe care o umbrește însă o întrebare de-a mea: „Ce-ți mai face bă­iatul ?" îi zic. „Dă exame­ne la facultăți și nu izbu­tește“, mi se Rămîn consternat, răspunde: „Cum examene ? Dar a terminat, știu precis­­, filologia" ... „Da. Și a fost repartizat într-un sat la mama dra­cului și, cum era să se ducă ? Zi și Așa că vrea să dumneata ! facă ... electronica. Și nu reușește !“ Omul era, realmente, necăjit. Din nefericire pen­tru el, nu puteam cipa la acest necaz, parți­Erau lucruri exacte, poate dacă le-aș fi exprimat ar fi sunat dur, care mă opreau să-i acord interlocutorului dramul de înțelegere ome­nească de care, în diver­se împrejurări, avem ne­voie fiecare. Satul din care este cu­noștința mea se află, drept, departe de oraș. Nu e trece pe acolo nici trenul, nici asfaltul. Dar, fără să țină seama de aceste­­,în­târzieri" ale civilizației, în­vățători și profesori ini­moși, animați de respon­sabilitatea profesiei, au venit acolo, s-au statorni­cit, i-au învățat carte pe copiii din sat după ce mai întâi îi învățaseră pe mulți din acei care în urmă cu un sfert de veac se iscă­leau cu buricul degetului. Și-au făcut datoria acești dascăli cu severitate și se­veritatea asta a stat la temelia zborului mulți fii ai satului, pentru Zbor împlinit la licee, la școli­le de meserii, la facultăți. Iată însă că unul din cei care „a urcat" de aici refuză să-și aducă amin­te de unde a plecat. fură înainte de toate de­sa­crificiul, dăruirea inimoși­lor dascăli ce i-au pus creionul în mină și l-au învățat să vîslească cu a­­ripile. Refuză dreptul la fructificare a muncit a­­cestor oameni anonimi dar înnobilați de un înalt pa­triotism, care în ani și ani de n-au știut profesie decit marea, imensa bu­curie ce ți-o dă conștiința că prin efortul modest ești util, nu te risipești în van. Ce l-au învățat das­călii din liceu, din facul­­tate pe proaspătul discipol refuzat al lui Hyppocrat ? Se pare că puțin, puțin. E posibil ca foarte pînă la urmă, tânărul despre care este vorba să vrea să intre la medicină. Dar dacă el a avut șansa să aibă încă la „demarajul" în lumea învățăturii oameni dăruiți nobilei lor misiuni, el, prin atitudinea retrogra­da, demnă doar de opro­biu, creează premisele ne­șansei copiilor pe care tre­buia să-i învețe de a izbu­ti la rîndul lor ca și el. Aici operează, deja, un fe­no­men de inechitate și ges­tul dezertării apare cu a­­tît mai reprobabil. E foar­te probabil ca individul despre care e vorba să devină medic. Dar, va ve­ni iar momentul acela al adevărului . REPARTIȚIA. O comună undeva, pe har­ta țării, își va disputa pri­vilegiul de a-l avea acolo, de a-i oferi condițiile pen­tru ocrotirea sănătății. Și atunci, ce... facultate­­a ILIE TANASACHE (Continuare în pag. a II-a) SA SE URGENTEZE ELIBERAREA TERENURILOR SI EXECUTAREA ARĂTURII DN­ . Deși toamna oferă, în con­tinuare, lucrătorilor de pe o­­goare condiții bune de lucru, unele acțiuni șchiopătează. Bunăoară, la executarea ară­turilor de toamnă nici în cursul zilei de 17 octombrie nu s-a realizat viteza medie planificată. De ce ? Pentru că în unele cooperative agri­cole de producție sarcina principală de a se lucra, perioada actuală, „zi și noap­în­te“ nu este dusă la îndeplini­re. In astfel de unități — după cum rezulta din datele centralizate la Direcția agri­colă județeană,— deși porum­bul s-a recoltat de pe mari suprafețe, eliberarea terenu­lui întîrzie, tractoriștii pier­­zînd vremea cu alte lucrări în loc să fertilizeze și să are solele ce se vor însămînța în primăvara anului viitor. Din această cauză mecanizatorii din secțiile de tractoare ce deservesc cooperativele­gricole : Cănești — președin­­­­te Constantin Roman ; Vă­­deni — președinte Iacob Zamfirache ; Băleni — preșe­dinte Alec Crăciun ; Chiraf­­tei —­ președinte Ștefan Teo­­dorașcu ; Blînzi — președinte Gheorghe Stoica; Duca — pre­ședinte Gheorghe Grivița — președinte Ștefan, Radu Ignat nu au putut lucra ieri din plin la fertilizări și ară­turi. Datorită acestor stagnări I.M.A. Pechea nu și-a reali­zat viteza la arături cu 183 ha, I.M.A. Chiraftei cu 140 ha, I.M.A. Nănești cu 100 ha, I.M.A. Berbeci cu 100 ha și I.M.A. Cudalbi cu 30 ha. Situația arăturilor de toam­nă pe întreprinderi mecanizarea agriculturii pentru se prezenta aseară astfel : (Continuare în pag. a II-a) JUBILEUL INSTITUTULUI PEDAGOGIC DIN GALAȚI Colocvii despre viață In aceste zile de octombrie înviorat de trecutele poeme ale verii, cu ocazia jubileului de zece ani al Institutului pedago­gic din Galați, cercetînd cuvin­tele de mulțumire ale foștilor absolvenți adresate dascălilor lor, ascultindu-le mărturisirile, nu lipsite de candoare și de stîn­­găcie, dar ,mai ales, fiind în preajma acelora care tind să-și definitiveze pregătirea sub „cu­lorile" prestigioasei școli supe­rioare, este lesne de înțeles că pe toți acești oameni, tineri sau vîrstnici îi unește o unică, o mare pasiune pentru știință și cultură, pentru creșterea și e­­ducarea vlăstarelor patriei. Timp de cîteva zile cadre di­dactice universitare, studenți, profesori de liceu au desfășurat îndelungi colocvii despre viață, despre viitoarea meserie cu vir­tualii absolvenți ai liceului. La­­ Tudor Vladimirescu, Tecuci, Tg. Bujor, Berești sau Galați își des­fășoară activitatea și numeroși absolvenți ai Institutului peda­gogic înființat acum un deceniu în cel mai mare port al Moldo­vei. Alături de ei se află sute de tineri profesori care au so­licitat să muncească în locurile cele mai îndepărtate, să ducă acolo, pentru toți copiii, lumina cărții și adevărurile științei. A­­ceștia sunt oamenii pe care mulți dintre liceenii dintr-a Xll-a și i-au ales ca exemplu. La în­­tîlnirile sărbătorești care au a­­vut loc, vorbitorii au arătat pe larg condițiile deosebite de în­vățătură ,odihnă și destindere ce­ sunt asigurate studenților In­stitutului pedagogic din Galați, toate izvorîte din grija partidu­lui și statului nostru. La ceas de îndreptățită bucu­rie universitară, elevi, studenți, profesori au hotărît să depună întreaga lor strădanie și price­pere în scopul creșterii presti­giului școlii superioare pedago­gice gălățene pentru a răspun­de în chip strălucit chemării la o activitate intensă, densă, le­gată de viață, pe care a adre­sat-o plenar Partidul Comunist la cel de al X-lea Congres. VIRGIL ȚIGĂNUȘ Sesiunea științifică a studenților Ieri s-a deschis la Institutul pedagogic din Galați o sesiune științifică studențească, prilejui­tă de jubileul împlinirii unui deceniu de existență a cunos­cutei instituții de învățămînt su­perior. S-au prezentat cu acest prilej, comunicări și referate pe sec­țiunile : matematică, fizică, chi­mie, botanică, zoologie, limba și literatura română, pedagogie etc. Numeroși studenți din Ga­lați au omagiat sărbătoarea In­stitutului pedagogic cu rezulta­tele muncii depusă în labora­toare, biblioteci, amfiteatre. Gînduri la o aniversare Toamnă nouă, toam­nă bogată, plină de aur, de vise, de rod, de chemări tainice plină și de nostalgii, toamnă ca și aceea de acum zece ani cînd primii 300 de studenți pășeau pe cu­loarele proaspătului In­stitut pedagogic, veniți să-și împlinească aici chemarea acelui tainic destin de slujitori ai școlii. Ca și aceea e toamna dar e alta acum fiindcă de fapt toți cei de a­­tunci sunt alții, sunt pro­­fesori, directori de școli, cercetători științifici, și toate aceste trepte ur­cate, tot acest zbor și-a primit începutul aici pe culoarele acestui institut peste care teii își cern acum frunza lor arămie. E ceas de aduceri a­­minte. De o parte și de alta a biroului tovarășul decan Ion Brezeanu și tovarășa conferențiară Maria Petică răsfoiesc un teanc respectabil de scrisori primite de la absolvenții institutului ce-și fac ucenicia pro­­fesiei prin diferite col­țuri de țară, pricepuți și dîrzi, neobosiți în setea continuă de învă­țătură și pentru care perfecționarea lor din institut profesorii modele și sfătuitori rămîn de nădejde. „Cind viața ne pune probleme mai mult sau mai puțin delicate — scrie profesorul Dumitru Surdu dintr-o comună de Lângă Rimnicu Sărat — ne adunăm de pe că­rările ei și împreuna cu dascălii noștri de al­tădată ținem sfat, înțe­lept. Și nu arareori dumneavoastră ne întă­riți pașii șovăielnici, și nu arareori cunoștințele revărsate în noi de dăr­nicia minților luminate MIRCEA IONESCU (Continuare în pag. a ll-a)

Next