Viața Nouă, octombrie-decembrie 1969 (Anul 26, nr. 7714-7792)

1969-11-21 / nr. 7758

Proletari din toate țările, uniți-vă­ Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI — Nr. 7758 VINERI 21 NOIEMBRIE 19694 PAGINI — 30 BANI I.C.S.I.M. GALAȚI, UN ȘANTIER SCĂPAT DE SUB CONTROLUL ORGANULUI SĂU TUTELAR! Prin profilul său, întreprin­derea de construcții speciale, industriale și montaje (I.C.S.I.M.) București, o prin­­­­cipală unitate de construcții Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini, are șantiere răspîndite în toată țara, între altele în județul nostru, unde se exe­cută lucrări de investiții la Șantierul naval, Stația de sortare a minereului etc. Față de activitatea speci­fică a acestei întreprinderi și față de răspîndirea loturi­lor de lucru, se impune cu pregnanță o îndrumare per­manentă, calificată vizînd, bineînțeles, realizarea indi­catorilor de plan tehnico-e­­conomici, ridicarea eficien­ței economice în general. Și totuși, dintr-o recentă ana­liză , se dovedește că cel pu­țin în cazul șantierului de la Galați, lucrurile nu stau așa. Dacă analizăm, de exem­plu, corelația indicatorilor de muncă și­­ salarii pe care-i ra­portează această unitate, du­pă 10 luni din acest an, re­zultă că de fapt șantierul practică sistemul de a rapor­ta realizarea planului de pro­­­ducție pe căi care nu sunt de­loc recomandabile. O pri­mă cale este aceea de a menține pe șantiere un nu­măr mai mare de muncitori decît proporția realizării pla­nului de producție, ceea ce, bineînțeles, a condus la nere­­alizarea indicatorului de pro­ductivitate a muncii. Bunăoară, numai în trimes­trul III a.c. au fost menți­nuți în plus, peste numărul mediu scriptic planificat mai bine de 100 muncitori ceea ce a influențat negativ produc­tivitatea muncii. Dar la nerealizarea acestui indicator a mai contribuit și organizarea necorespunzătoare a formațiilor de lucru și deci a procesului de producție, extinderea insuficientă muncii în acord, gradul scă­a­zut de calificare a forței de muncă, nefolosirea integrală a timpului de lucru. După Cum lesne se poate vedea, e vorba de o serie întreagă de neajunsuri care vizează un domeniu concret : organiza­rea muncii și a producției. Adîncind problema organi­zării necorespunzătoare procesului de producție a re­a­zultat că în timp ce în tri­mestrul III a.c. procentul de realizare a normelor a fost de 126 la sută, productivi­tatea muncii nu s-a realizat decît în proporție de 84 la sută față de plan. La depă­șirea normelor de plată a muncii, cu mult peste procen­tul de realizare a producti­­vtății, a contribuit îndeosebi plata unor articole și can­tități de lucrări necontrola­bile, fără corespondent în si­tuațiile de lucrări și chiar plata unor lucrări neexecu­tate. Numai în luna septem­brie a. c. la loturile Șantierul naval, Uzina de la me­canică și Stația de sortare minereului s-a plătit, ca fiind preparat, cu 45 la sută mai mult decît betonul turnat efectiv la lucrări. Prin foile de parcurs ale autobasculan­telor ce deservesc stația de betoane s-a confirmat de pes­te două ori cantitatea reală transportată, iar prin foile de lucru în acord s-a plătit de peste două ori mai mult ba­last manipulat, ceea ce a fă­cut să se cheltuiască în plus 20 000 lei. Fără îndoială că de aceste deficiențe trebuie să răspun­dă cei care semnează cu u­­șurință docu­mente nereale. Se pune însă, întrebarea fi­rească : cum îndrumă și con­trolează activitatea șantierului conducerea și serviciile func­ționale I.C.S.I.M. București ? Din relatările șefului de șantier (tov. Pitaru Pintilie) rezultat că uneori primeș­te telefoane de la organul tu­telar pentru a raporta pro- DUMITRU BICHIR, șef serviciu. Banca de Investiții Galati (Continuare in pag. a ll-a) în cercul filateliștilor MARGINALII Nu rețin exact autorul sau împrejurările in care a intrat in circulație maxima: „Marile pasiuni nu cunosc limite de virstă Cert este că via­ta demonstrează cu prisosință marele adevăr pe care-1 cuprind aceste cuvin­te. Intîlnești, bunăoară pe stradă preșcolari, pionieri, adolescenți, oameni maturi, ajunși la virsta înțelepciu­nii purtînd sub braț o vioa­ră, o mandelă sau un alt instrument. Pe to­ț­ii lumi­nează văpăile aceleiași mari pasiuni — muzica. In cele mai îndepărtate sate, în orașe și municipii, ță­rani cooperatori, munci­tori, elevi și studenți frecventează bibliotecile sorbind cu nesaț din izvorul cu apă vie al cultu­rii universale. Fără deose­bire de virstă sau profesiu­ne mii de contemporani — ca să nu mai amintim pa­sionații altor vremuri — făuresc, cu o strădanie grea colecții­ de descris, minunate Duminică am vizitat, in cadrul Casei municipale de cultură „Filatelie-Club“-ul gălătean. Pe mese și bănci, in cele două încăperi colec­ționarii de mărci poștale studiau revistele de specia­litate, listele de preturi, ca­taloagele de ordonantare a seriilor emise in străinăta­te sau in România, admirau clasoarele completate cu migală ani de-a rindul. Am ascultat dialogurile cu plăcere, aici, de specialitate purtate între copii care abia V. PÂRLOG (Continuare în pag. a H-a) Citiți in pag. a 1]/~a — REUNIUNEA CON­SILIULUI O.I.M. In­tervenția reprezen­tantului român. — Un comunicat al Co­misiei pentru anche­tarea crimelor comi­se de americani în Vietnam. — BUDAPESTA. Confe­rința internațională pentru drepturile co­pilului. — „Apollo—12" a depă­șit punctul culmi­nant al misiunii sale. TOVARĂȘII PAUL N­­CULESCU-MIZIL ȘI VIZITĂ DL LUCRU LA GALAȚI Tovarășul Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Per­manent, secretar al C.C. al P.C.R., a făcut o vizită de lu­cru în județul Galați în zilele de 19 și 20 noiembrie a.c. Cu acest prilej tovarășul Paul Niculescu-Mizil s-a întîlnit cu secretari și membri ai birou­lui Comitetului județean de partid, conducători ai organi­zațiilor de masă și obștești, ai unor întreprinderi indus­triale, cooperative agricole de producție, instituții de învăță­­mînt și cultură din județ. Pe platforma Combinatului side­rurgic, oaspetele a­ vizitat cel de-al doilea furnal de 1700 m­c, intrat anul acesta în func­­țiune, oțelăria și centrul de calcul, precum și șantierele la­­minoarelor de benzi la rece și la cald, interesîndu-se în­deaproape de procesele tehno­logice de elaborare a fontei și oțelului, de modul de funcțio­nare a utilajelor, stadiul înde­plinirii planului de producție pe acest an și a mersului lu­crărilor de construcții-montaj. La Șantierul naval, tovară­șul Paul Niculescu-Mizil s-a întreținut îndelung cu cadre de conducere din Centrala in­dustrială de construcții navale și conducerea șantierului, pri­mind explicații asupra noilor tipuri de nave Galați. In cadrul construire­­a discuțiilor s-a insistat asupra unor pro­bleme legate de îmbunătăți­rea calității lucrărilor și spo­rirea eficienței activității eco­nomice,­­ asupra rezervelor existente în acest sens. Ieri dimineață, tovarășul Paul Niculescu-Mizil s-a întîl­nit cu membrii senatului uni­versitar al Institutului poli­tehnic, cu care a discutat pe larg probleme legate de dez­voltarea și modernizarea pro­cesului instructiv-educativ. A vizitat aula Institutului poli­tehnic, laboratoarele de elec­tronică și automatică, de fizi­că, electrotehnică, mașini și instalații navale, precum și una din realizările cele mai însemnate ale politehniștilor gălățeni: bazinul de încercare a navomodelelor, unde s-au realizat și cîteva probe prac­tice. Luînd cunoștință de re­zultatele bune înregistrate aici în domeniul învățămîntu­­lui și al cercetării științifice, tovarășul Paul Niculescu-Mizil a insistat asupra cerinței în­tăririi legăturii dintre teorie și practică, dintre lucrările efectuate în laboratoarele in­stitutului și producție, a sub­liniat necesitatea îmbinării culturii de specialitate cu cea umanistă, a eforturilor în­dreptate spre educarea unor generații de ingineri din ce in ce mai bine pregătiți. In continuare, au fost vizi­tate cooperativa agricolă de producție, școala generală și căminul cultural din comuna Grivița. Aici, tovarășul Paul Niculescu-Mizil a discutat cu membrii consiliului de condu­cere al cooperativei agricole, ai comitetului comunal de partid, cu intelectuali ai co­munei și, apreciind rezultatele obținute în ultimii ani de a­­ceastă cooperativă, a arătat că țăranii cooperatori, specialiștii din comună, trebuie să-și du­bleze eforturile în viitor pen­tru a contribui și mai mult la dezvoltarea agriculturii socia­liste. Există posibilități de creștere a producției agricole, de îmbunătățire a muncii în sectorul zootehnic și legumi­col, cheia succeselor stînd în activitatea conștientă, în mun­ca plină de dăruire a tuturor cooperatorilor. In discuțiile cu cadrele di­dactice din comună, s-au re­levat avantajele extinderii în­­vățămîntului general de 10 ani, precum și necesitatea su­dării colectivului de intelec­tuali ai comunei, a participă­rii lor mai active la dezvolta­rea vieții spirituale a satului. Programul vizitei a cuprins, de asemenea, Casa de cultură a sindicatelor, Muzeul de artă românească modernă și con­temporană, cartiere de locu­ințe și obiective comerciale din municipiul Galați. Unitațile comerciale pentru Deși se mai desparte mai bine de o lună pină la sosirea Anului nou 1970, pregătirile pentru acest e­­veniment se fac simțite tot mai mult în vitrinele unităților comerciale din municipiul Galați. In aceste zile trecînd prin fața vitrinelor unită­ților de lenjerie bărbați, parfumerie, magazinul co­piilor și „Romarta“, apar­­ținînd O.C.L. Produse In­dustriale Galați, rămîi plă­cut impresionat de inge­niozitatea cu care sînt ex­puse variatele articole spe­cifice de sezon. In scopul procurării u­­nor articole de sezon, fost organizată o expozi­­­ție de jucării la parterul blocului H, unde, atît pă­rinții cit și cei mai mici cumpărători își pot procu­ra „darurile“ dorite. Pen­tru satisfacerea celor mai exigente gusturi ale cum­părătorilor expoziția a fost aprovizionată cu jucării și articole de podoabă pen­tru pomul de iarnă în va­loare de peste 130 000 lei. Pe măsură ce stocurile sunt „epuizate“ ele sunt completate cu altele. In același timp unitățile de specialitate ale O.C.L. Produse Industriale au fost aprovizionate cu jucării și podoabe pentru pomul de iarnă, în valoare de peste 350 000 lei. Și în unitățile Centrului de librării Galați au apă­rut diverse articole de podoabă tradiționale po­mului de iarnă. Am fost informați că cele 16 libră­rii ale municipiului au fost aprovizionate cu peste 100 000 diverse articole specifice acestor sărbători cum ar fi : globuri, seturi de iluminat, brazi, figuri­ne de alabastru, beteală, lanț lucios, precum și du o gamă variată de cadouri cum ar fi stilouri, mape și serviete, aparate foto, discuri, reproduceri , de artă. In următoarele zile, la dispoziția cumpărătorilor va fi pusă în continuare o gamă largă de articole de acest fel, precum și pa­chete de cadouri pream­­balate, au pregătit Revelion „darurile“ MUNCA COLECTIVA -deziderat major în activitatea consiliului de conducere al C. A. P.­ ­ Sunt multe cooperative agri­cole de producție ale căror re­zultate în continuă ascensiune ne dau satisfacția dezvoltării ne­încetate a agriculturii noastre so­cialiste. In rindul acestor C.A.P.­­uri, cea din Băleni, ale cărei succese sînt de mult cunoscute în tot, județul, ocupă un loc de frunte. Anul acesta, bunăoară, în condiții climaterice nu atît de favorabile, cooperatorii din Băleni au obținut în toate ra­murile de producție, rezultate superioare celor planificate. In sectorul vegetal, unde so­cotelile s-au încheiat, s-au realizat : 2 600 kg grîu la hectar, față de 2 000 kg planificat, de pe suprafața de 800 ha, 2 900 kg porumb boabe, față de 2 700 kg, în medie de pe cele 1 680 ha, 1 300 kg floa­­rea-soarelui, mai mult cu peste 100 kg față de prevederi, de pe 300 ha, iar la struguri o pro­ducție de 10 700 kg, față de 7 000 kg planificat la hectar, de pe cele 333 ha vii pe rod, pro­ducție care constituie recordul anului la această cultură în competiția viticultorilor județului nostru. Producția marfă după calcu­lele preliminare, va aduce uni­tății un venit total de peste 19 milioane lei, față de 15 milioane cit se prevăzuse la începutul a­­nului. Numai producția de stru­gurii, unde planul producției marfă a fost depășit cu 1 360 tone, a adus un venit de aproa­pe 12 mill­ioane lei. Căror factori se datoresc re­zultatele cooperatorilor din Bă­leni ? Care sunt formele și meto­dele de muncă adoptate de consiliul de conducere (preșe­dinte Alecu Crăciun), și comite­tul de partid (secretar Dumitra­­che Dinu) ? La aceste întrebări ne-am propus succintă să răspundem printr-o relatare a experienței acumulate în conducerea acti­vității de producție și economi­­co-financiare. Este cunoscut că consiliul de conducere din C.A.P. este organul executiv al adunării generale, care condu­ce activitatea de producție și e­­conomico-financiară între adu­nările generale, desfășurîndu-și întreaga muncă operativă pe baza principiului muncii colec­tive. Hotărîriile adoptate și mă­surile luate de consiliu în orice domeniu al muncii trebuie să fie rodul examinării atente a păre­rilor și propunerilor făcute de toți membrii consiliului, de bri­gadieri, țărani cooperatori, ca­re trebuie să fie consultați în cet mai multe domenii ale gos­podăririi și dezvoltării averii colective. Din constatările făcute și lec­­turînd planurile de muncă și procesele-verbale ale ședințelor de consiliu, cit și din discuțiile cu membrii consiliului, aceste principii ale democrației coope­ratiste înscrise în Statutul C.A.P. au devenit de mulți ani conduită etică a activității consiliului de conducere. Aici, fiecare din cei 15 membri ai consiliului are sarcini precise, de care răspunde fie pe întregul an de producție, fie pe anumite perioade, iar alții chiar de mai mulți ani. De exemplu, de în­treaga activitate a sectorului de creștere a animalelor răspunde vicepreședintele Ilie Mocanu, a­­jutat de membrii consiliului, Ilie Dumitrache și Pavel Spinu, care primesc diverse sarcini privind ajutorarea brigadierilor în orga­nizarea muncii, în asigurarea, buna gospodărire și folosire ra­țională a bazei furajere, alimen­tarea cu apă, păstrarea în per­manență a adăposturilor în per­fectă stare de exploatare etc. Zoița Crăciun, membră a consi­liului și care lucrează în secto­rul avicol, răspunde în fața consiliului de întreaga activitate a creșterii păsărilor, cât și de reparațiile curente ale clădiri­lor exploatate în acest sector. Acești tovarăși raportează con­siliului de conducere, în ședințe­le în care se analizează rezulta­tele sectoarelor respective, des­pre felul cum s-au preocupat de realizarea planului, vin cu pro­puneri concrete pentru îmbună­tățirea muncii într-un domeniu sau altul sau pentru înlăturarea unor neajunsuri ce mai apar in perioadele dintre ședințele con­siliului de conducere. Alți membri ai consiliului au răspunderi în sectorul vegetal. De exemplu, Vasile N. Hamza se ocupă de problema arături­lor, însămînțărilor și a fertiliză­rii. Astfel, între consiliul de con­ducere și secția de mecanizare există o legătură permanentă. Tovarășul Vasile N. Hamza răs­punde în fața consiliului de ca­litatea lucrărilor de arat, semă­nat și de fertilizarea terenului, el fiind acela care atrage aten­­­ția comisiei de recepție a lucră­rilor agricole în cazul cînd sesi­zează o calitate necorespunză­toare sau consiliului de condu­cere cînd la o brigadă nu se realizează fertilizarea solului po­trivit plonului de fertilizare. Dar acești oameni nu au numai ro­lul de a informa consiliul de conducere asupra unor neajun­suri, ci sînt împuterniciți să ia măsuri pe loc pentru îndrepta­rea lucrurilor, solicitînd ajutorul consiliului doar în cazul cînd se ivesc probleme care le depășesc puterea de rezolvare. Înainte de a relata și alte aspecte din experiența consiliu­lui de conducere de la Băleni, este cazul să amintim despre răspunderile altor membri din consiliu, pentru că ni se pare destul de interesant felul de re­partizare a răspunderilor pe oa­meni. De exemplu, Ion C. L. Pin­­tilie răspunde de înmagazina­­rea, conservarea, selectarea și tratarea fondului de semințe al unității. In această calitate, cu sprijinul specialistuluui unității el se îngrijește de trimiterea probelor de semințe la labora­tor, conduce, muncind efectiv, activitatea de selecționare a se­mințelor, de tratare a lor împo­triva bolilor și dăunătorilor, atît în timpul păstrării, cit și înainte de semănat. Ținind seama de faptul că u­­nitatea are o producție marfă care acul acesta va depăși 19 milioane, consiliul de conduce­re a trasat ca sarcină unui membru al său — Nicolae Tudo­se — care, împreună cu valori­­ficatorul Viorel Stavăr, să răs­pundă în fața consiliului de li­vra­rea către stat a tuturor can­tităților de produse agroalimen­­tare contractate sau care de­curg din alte obligații, in acest aa, de exemplu, cei doi coope­ratori s-au ocupat de valorifica­rea, pe bază de contract, a 440 tone grîu, față de 328 tone pla­nificat, 1 630 tone porumb, cu M. CREȚEANU (Continuare în pag. a II-a) Călătoriile pe mare ispitesc, chea­mă și cind se înfăptuiesc, cînd le trăiești la propriu, găsind la chei fantezia — pasagerul din cărțile co­pilăriei —, cind pornești către ori­zontul fără margini ,cu dorința de a vedea totul, de a merge mai depar­te și mai departe; ele, că­lătoriile, se înscriu ca ce­va deosebit, minunat. Nu că acolo un larg te întimpină neprevăzutul, nu că acolo pe valuri te legem­ nu­mai în frumuseți neînchipuite, ci, pentru că acolo, departe de țărm, in­tre cer și apă, cei care venim și sun­tem­ în trecere luăm act de atribute­le majore impuse oamenilor de la bord. Ne-am obișnuit ca un anume Zim­bet cald, prietenos, sincer, aș zice, cu un zîmbet fascinant, dar in același timp și enigmatic al marinarilor. Cred că el se șlefuiește, își ia aura since­rității din încleștarea aspră cu ma­rea, căci marinăria se află plasată la latitudinea bărbăției. Cine a fost și cine n-a fost pe mare și-a glosat serie de fapte neobișnuite. Peste ani o rămine întimplarea, împrejurarea ca atare. Oamenii care au trăit-o, care au infăptuit-o își pierd identitatea. Ne amintim vag de numele lor, presu­punem că ar fi fost cutare sau cuta­re. De aceea Încerc să-i văd acum pe toți citi am și concomitent, să fost acolo pe mare reconstitui așa cum s-au rindu­it momentele esenția­le. Am fost 7 zile marinar. Așa zic și­­ nu la ideea aceasta. Mult, puțin atît cit a fost am strîns și port în mine o imagine autentică, vie, de ceea ce înseamnă viata de zi cu zi la bord. N-am intrat în porturi. Am tot mers cu­ să facem aproape trei dru­muri dus-întors Constanta — Istam­bul, sau am stat la ancoră fie in larg fie în avanport la Constanta. Cursa a fost, In felul ei, deosebită. Am fost pe un cargou de 4 500 tone și încă un prototip construit la Șan­tierul naval din Galați. Am fost al... 66-lea. Ceilalți — au fost marinarii, au fost constructorii, au fost proiectanții. Pe unii, atu­­cut ne-a permis timpul, i-am cunoscut și o să-i cunoașteți, căci a sosit mo­mentul să deschid jurnalul meu de bord. 12 și 13 noiembrie, constelația conștiinței La ora 14 nu știam că plec. Două ore mai tîrziu eram îmbarcat. Ca la orice plecare mereu se mai găsește cite ceva de făcut, de adus, de a­­ranjat, de căutat. Oricum, la căderea înserării, suntem­ gata. Lipsește co­mandantul. Vine ultimul, după cum, pricind nu numai în situația de for­ță majoră, părăsește ultimul puntea de comandă. E ora 22,40. Timpul la bord se măsoară numai în minute și ore, se scurge între carturi și se adună in zile, luni... Se virează ancora și nu ajungem mai departe de mijlocul Dunării ! Ca o măsură de siguranță, noaptea, cargourile nu circulă pe fluviu. Stăm la ancoră pină dimineața la ora 6,15. tea Cobor în cabină. E undeva la pun­suprastructură orientată spre prova. Cind stăm, puternicele lumini de lucru de pe coloane desenează vag pe podea conturul hublourilor. Georgică, tovarășul de cabină e sus, la telegraf, împreună cu ing. Cornel Constantinescu predă stația. ÎNSEMNĂRI DE REPORTER ȘI cu care mă pregătisem pentru o discuție serioasă, chiar moralizatoa­re ! Georgică are trei ani de zile de cind lucrează în șantier la atelierul radio. S-a calificat la locul de mun­că. A venit de peste Dunăre, de la Garvăn. E nelipsit de la probe. Oa­menii l-au învățat cu zîmbetul lui și cred că mai to­t îl știu numai de Georgică și atît. E slăbiciunea ingi­nerului. Poate Georgică a simțit și a luat-o mai ușor cu meseria. Asta vroiam să-i spun. Dar am tot lăsat-o pentru altă seară. Georgică a venit tirziu de tot Orașul mai clipea prin miile de lumini cind am urcat la comanda cu­fundată in întuneric. Am spus „bună dimineața“ căci aici întotdeauna tre­buie să fie cineva — timonierul și ofiterul de cart. Parcă mi-au răspuns patru voci, pe lingă a timonierului, a comandantului Pîrvulescu, a căpi­tanului Gheorghiu, pilotul de la SNG și a profesorului Atanasiu, ofițerul I. In sfîrșit plecăm. La ora 6,30 se comandă la mașini „Toată După 20 de minute suntem­ viteza“, travers Cotul Pisicii. Drumul Dunării străjuit pe ultimele 80 de mile de aurul ru­giniu al frunzelor triste, îi cheamă pe toți oamenii pe pasarelă și pe pun­tea etalon. Mai toți se cunosc. Au încă timp să discute. Probele încep abia după­­amiază cind ieșim în larg. Zîmbetul cald, înțelegător al soarelui de toam­nă îngăduitoare, ca lumina unui re­flector ce mai proiectează încă sce­na pe care a rămas un singur, dar splendid decor­ă frunzele, le încăl­zește inimile. Privirea e pe decorul de toamnă, auzul însă e încolo, la bătaia motorului. Sus pe puntea etalon medicul pă­trunde pe cărările mirifice ale Del­tei. Are lingă el un expert in călă­torii acvatice, pe inginerul Ovidiu Ivanov de la ICEPRONAV. Circulă multe anecdote pe seama ingineru­lui. Cert este că mai tofi îl acredi­tează ca pe un veritabil pescar și ii caută compania. E de ajuns să arunci acolo, drept nadă, o vorbă despre pește, că te saturi de frumoase a­­duceri aminte nostime sau pipărate. Rămine să alegi ce-ți convine. Dar CORNELIU MIHAILESCU (Continuare in pag. a ll­ a) AM FOST 7 ZILE ’’> La întîlnirea cu marea. VWWWVWVWWWVWWWWWWVWVWWWV VVVVVVVWWVrtAAAAAANAAA/VVVWWVWWVWWWWWVVWVVVVVW Timpul care se înăsprește reclamă urgentarea lucrărilor din VII Mulțumită aplicării la timpul optim și de bun nivel calita­tiv a întregului complex de lucrări agrotehnice, majorita­tea unităților agricole de stat și cooperatiste din județul nos­tru, deținătoare de plantații viticole, au obținut producții mari de struguri și, implicit, venituri superioare celor pla­nificate. Se știe că făuritorii recoltelor bogate se străduiesc ca de la un an la altul să ob­țină rezultate mai bune. Din păcate, însă, raidul în­treprins miercuri prin cîteva unități ne-a permis să consta­tăm că peste imperativul : „Toamna se hotărăște produc­ția viticolă !" s-a așternut în­tr-un strat gros ... nepăsarea. Dintre unitățile vizitate cu două zile în urmă aratul fer­tilizatul și îngropatul de vie, doar la I.A.S. Berești director ing. Jean Grecu — au fost încheiate. In restul unităților cuprinse în cadrul acestui raid aceste lucrări sînt mult răma­se în urmă. Dar să le luăm pe rînd : La C.A.P. Vlădești — pre­ședinte Costică Ariton — în perioada actuală se lucrea­ză după un stil deosebit. Ță­ranii cooperatori din toate brigăzile vegetale au fost an­trenați la eliberarea terenului de coconi. Nu spunem că asi­gurarea unui cîmp larg de lucru la executarea grabnică a arăturilor de toamnă nu-i o acțiune de sezon și de o im­portanță deosebită. Insă, con­siderăm necesar să amintim că factorii de răspundere din această unitate trebuie să or­ganizeze în așa lol munca încît toate lucrările să se efec­tueze într-un ritm susținut înainte de sosirea iernii. Am făcut această precizare pentru că, pînă în seara zilei de 19 noiembrie, din cele 170 hectare vie se araseră doar 50 hectare, iar îngropatul și mușuroitul nu se aplicaseră nici măcar unui singur butuc. Situația lucrărilor de toam­nă la vița de vie se prezenta, miercuri seara, la C.A.P. Oan­­cea — președinte Hristudor Munteanu — astfel, arătura de toamnă, pe rînduri s-a aplicat pe 28 hectare, din cele 172 hectare cît însumează în­treaga plantație, cu o „viteză" de ... 8 hectare în perioada 21 octombrie — 19 noiembrie ; îngropatul s-a executat pe numai trei hectare, iar ferti­lizarea încă nu a început. De­sigur, realizarea unor venituri de 20 602 lei de pe fiecare hectare de vie pe rod i-a bucurat pe țăranii cooperatori din Oancea. S-ar putea însă — dacă cei aleși să coordone­ze activitatea unității nu iau măsuri eficiente — ca în toamna anului viitor bucuria să fie înlocuită cu ... regretul, întrucît pentru a obține o re­coltă bogată de struguri via trebuie bine îngrijită din toam­nă pînă la cules. Executarea lucrărilor din campania agricolă de toamnă la C.A.P. Gănești — președin­te Constantin Roman — ne-a determinat să întrebăm: Cu ce se îndeletnicesc țăranii coo­peratori de aici în această perioadă ? La eliberarea tere­nului de resturi vegetale, în vederea executării arăturilor nu participă. Dovada , în 20 de zile s-au tăiat și transpor­tat cocenii doar de pe 212 hectare. La fertilizarea plan­tațiilor viticole lucrează numai cîțiva oameni, care în aceeași perioadă de timp au adminis­trat 4 000 kg îngrășăminte chimice pe 20 hectare și 140 tone gunoi pe alte 7 hectare. La descurcatul corzilor și în­gropat se lucrează cam cu ace­eași viteză: 5 hectare în două zile, pînă miercuri seara pu­­nîndu-se la adăpost de gerul iernii doar butucii de pe 60 de hectare. Dar via acoperă la Gănești 150 hectare. Dacă și în viitor în această unitate lucrările de toamnă în plan­tațiile viticole se vor executa cu aceeași intensitate, cu sigu­ranță că, mai ales îngropatul îl va face iarna dar cu zăpada nu cu pămînt. In acest caz, ce­le 8­72 kg struguri la hectar, obținute de pe via pe rod de 100 hectare vor deveni în anul viitor o ... frumoasă aducere aminte. Măsurile ce trebuie înfăp­tuite pentru realizarea unor producții mari de struguri în anul viitor se cunosc în fie­care unitate. Deci, alte comen­tarii sunt de prisos. P. VICTOR

Next