Viața Nouă, octombrie-decembrie 1969 (Anul 26, nr. 7714-7792)
1969-11-21 / nr. 7758
Proletari din toate țările, uniți-vă Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI — Nr. 7758 VINERI 21 NOIEMBRIE 19694 PAGINI — 30 BANI I.C.S.I.M. GALAȚI, UN ȘANTIER SCĂPAT DE SUB CONTROLUL ORGANULUI SĂU TUTELAR! Prin profilul său, întreprinderea de construcții speciale, industriale și montaje (I.C.S.I.M.) București, o principală unitate de construcții Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini, are șantiere răspîndite în toată țara, între altele în județul nostru, unde se execută lucrări de investiții la Șantierul naval, Stația de sortare a minereului etc. Față de activitatea specifică a acestei întreprinderi și față de răspîndirea loturilor de lucru, se impune cu pregnanță o îndrumare permanentă, calificată vizînd, bineînțeles, realizarea indicatorilor de plan tehnico-economici, ridicarea eficienței economice în general. Și totuși, dintr-o recentă analiză , se dovedește că cel puțin în cazul șantierului de la Galați, lucrurile nu stau așa. Dacă analizăm, de exemplu, corelația indicatorilor de muncă și salarii pe care-i raportează această unitate, după 10 luni din acest an, rezultă că de fapt șantierul practică sistemul de a raporta realizarea planului de producție pe căi care nu sunt deloc recomandabile. O primă cale este aceea de a menține pe șantiere un număr mai mare de muncitori decît proporția realizării planului de producție, ceea ce, bineînțeles, a condus la nerealizarea indicatorului de productivitate a muncii. Bunăoară, numai în trimestrul III a.c. au fost menținuți în plus, peste numărul mediu scriptic planificat mai bine de 100 muncitori ceea ce a influențat negativ productivitatea muncii. Dar la nerealizarea acestui indicator a mai contribuit și organizarea necorespunzătoare a formațiilor de lucru și deci a procesului de producție, extinderea insuficientă muncii în acord, gradul scăazut de calificare a forței de muncă, nefolosirea integrală a timpului de lucru. După Cum lesne se poate vedea, e vorba de o serie întreagă de neajunsuri care vizează un domeniu concret : organizarea muncii și a producției. Adîncind problema organizării necorespunzătoare procesului de producție a reazultat că în timp ce în trimestrul III a.c. procentul de realizare a normelor a fost de 126 la sută, productivitatea muncii nu s-a realizat decît în proporție de 84 la sută față de plan. La depășirea normelor de plată a muncii, cu mult peste procentul de realizare a productivtății, a contribuit îndeosebi plata unor articole și cantități de lucrări necontrolabile, fără corespondent în situațiile de lucrări și chiar plata unor lucrări neexecutate. Numai în luna septembrie a. c. la loturile Șantierul naval, Uzina de la mecanică și Stația de sortare minereului s-a plătit, ca fiind preparat, cu 45 la sută mai mult decît betonul turnat efectiv la lucrări. Prin foile de parcurs ale autobasculantelor ce deservesc stația de betoane s-a confirmat de peste două ori cantitatea reală transportată, iar prin foile de lucru în acord s-a plătit de peste două ori mai mult balast manipulat, ceea ce a făcut să se cheltuiască în plus 20 000 lei. Fără îndoială că de aceste deficiențe trebuie să răspundă cei care semnează cu ușurință documente nereale. Se pune însă, întrebarea firească : cum îndrumă și controlează activitatea șantierului conducerea și serviciile funcționale I.C.S.I.M. București ? Din relatările șefului de șantier (tov. Pitaru Pintilie) rezultat că uneori primește telefoane de la organul tutelar pentru a raporta pro- DUMITRU BICHIR, șef serviciu. Banca de Investiții Galati (Continuare in pag. a ll-a) în cercul filateliștilor MARGINALII Nu rețin exact autorul sau împrejurările in care a intrat in circulație maxima: „Marile pasiuni nu cunosc limite de virstă Cert este că viata demonstrează cu prisosință marele adevăr pe care-1 cuprind aceste cuvinte. Intîlnești, bunăoară pe stradă preșcolari, pionieri, adolescenți, oameni maturi, ajunși la virsta înțelepciunii purtînd sub braț o vioară, o mandelă sau un alt instrument. Pe toții luminează văpăile aceleiași mari pasiuni — muzica. In cele mai îndepărtate sate, în orașe și municipii, țărani cooperatori, muncitori, elevi și studenți frecventează bibliotecile sorbind cu nesaț din izvorul cu apă vie al culturii universale. Fără deosebire de virstă sau profesiune mii de contemporani — ca să nu mai amintim pasionații altor vremuri — făuresc, cu o strădanie grea colecții de descris, minunate Duminică am vizitat, in cadrul Casei municipale de cultură „Filatelie-Club“-ul gălătean. Pe mese și bănci, in cele două încăperi colecționarii de mărci poștale studiau revistele de specialitate, listele de preturi, cataloagele de ordonantare a seriilor emise in străinătate sau in România, admirau clasoarele completate cu migală ani de-a rindul. Am ascultat dialogurile cu plăcere, aici, de specialitate purtate între copii care abia V. PÂRLOG (Continuare în pag. a H-a) Citiți in pag. a 1]/~a — REUNIUNEA CONSILIULUI O.I.M. Intervenția reprezentantului român. — Un comunicat al Comisiei pentru anchetarea crimelor comise de americani în Vietnam. — BUDAPESTA. Conferința internațională pentru drepturile copilului. — „Apollo—12" a depășit punctul culminant al misiunii sale. TOVARĂȘII PAUL NCULESCU-MIZIL ȘI VIZITĂ DL LUCRU LA GALAȚI Tovarășul Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., a făcut o vizită de lucru în județul Galați în zilele de 19 și 20 noiembrie a.c. Cu acest prilej tovarășul Paul Niculescu-Mizil s-a întîlnit cu secretari și membri ai biroului Comitetului județean de partid, conducători ai organizațiilor de masă și obștești, ai unor întreprinderi industriale, cooperative agricole de producție, instituții de învățămînt și cultură din județ. Pe platforma Combinatului siderurgic, oaspetele a vizitat cel de-al doilea furnal de 1700 mc, intrat anul acesta în funcțiune, oțelăria și centrul de calcul, precum și șantierele laminoarelor de benzi la rece și la cald, interesîndu-se îndeaproape de procesele tehnologice de elaborare a fontei și oțelului, de modul de funcționare a utilajelor, stadiul îndeplinirii planului de producție pe acest an și a mersului lucrărilor de construcții-montaj. La Șantierul naval, tovarășul Paul Niculescu-Mizil s-a întreținut îndelung cu cadre de conducere din Centrala industrială de construcții navale și conducerea șantierului, primind explicații asupra noilor tipuri de nave Galați. In cadrul construirea discuțiilor s-a insistat asupra unor probleme legate de îmbunătățirea calității lucrărilor și sporirea eficienței activității economice, asupra rezervelor existente în acest sens. Ieri dimineață, tovarășul Paul Niculescu-Mizil s-a întîlnit cu membrii senatului universitar al Institutului politehnic, cu care a discutat pe larg probleme legate de dezvoltarea și modernizarea procesului instructiv-educativ. A vizitat aula Institutului politehnic, laboratoarele de electronică și automatică, de fizică, electrotehnică, mașini și instalații navale, precum și una din realizările cele mai însemnate ale politehniștilor gălățeni: bazinul de încercare a navomodelelor, unde s-au realizat și cîteva probe practice. Luînd cunoștință de rezultatele bune înregistrate aici în domeniul învățămîntului și al cercetării științifice, tovarășul Paul Niculescu-Mizil a insistat asupra cerinței întăririi legăturii dintre teorie și practică, dintre lucrările efectuate în laboratoarele institutului și producție, a subliniat necesitatea îmbinării culturii de specialitate cu cea umanistă, a eforturilor îndreptate spre educarea unor generații de ingineri din ce in ce mai bine pregătiți. In continuare, au fost vizitate cooperativa agricolă de producție, școala generală și căminul cultural din comuna Grivița. Aici, tovarășul Paul Niculescu-Mizil a discutat cu membrii consiliului de conducere al cooperativei agricole, ai comitetului comunal de partid, cu intelectuali ai comunei și, apreciind rezultatele obținute în ultimii ani de această cooperativă, a arătat că țăranii cooperatori, specialiștii din comună, trebuie să-și dubleze eforturile în viitor pentru a contribui și mai mult la dezvoltarea agriculturii socialiste. Există posibilități de creștere a producției agricole, de îmbunătățire a muncii în sectorul zootehnic și legumicol, cheia succeselor stînd în activitatea conștientă, în munca plină de dăruire a tuturor cooperatorilor. In discuțiile cu cadrele didactice din comună, s-au relevat avantajele extinderii învățămîntului general de 10 ani, precum și necesitatea sudării colectivului de intelectuali ai comunei, a participării lor mai active la dezvoltarea vieții spirituale a satului. Programul vizitei a cuprins, de asemenea, Casa de cultură a sindicatelor, Muzeul de artă românească modernă și contemporană, cartiere de locuințe și obiective comerciale din municipiul Galați. Unitațile comerciale pentru Deși se mai desparte mai bine de o lună pină la sosirea Anului nou 1970, pregătirile pentru acest eveniment se fac simțite tot mai mult în vitrinele unităților comerciale din municipiul Galați. In aceste zile trecînd prin fața vitrinelor unităților de lenjerie bărbați, parfumerie, magazinul copiilor și „Romarta“, aparținînd O.C.L. Produse Industriale Galați, rămîi plăcut impresionat de ingeniozitatea cu care sînt expuse variatele articole specifice de sezon. In scopul procurării unor articole de sezon, fost organizată o expoziție de jucării la parterul blocului H, unde, atît părinții cit și cei mai mici cumpărători își pot procura „darurile“ dorite. Pentru satisfacerea celor mai exigente gusturi ale cumpărătorilor expoziția a fost aprovizionată cu jucării și articole de podoabă pentru pomul de iarnă în valoare de peste 130 000 lei. Pe măsură ce stocurile sunt „epuizate“ ele sunt completate cu altele. In același timp unitățile de specialitate ale O.C.L. Produse Industriale au fost aprovizionate cu jucării și podoabe pentru pomul de iarnă, în valoare de peste 350 000 lei. Și în unitățile Centrului de librării Galați au apărut diverse articole de podoabă tradiționale pomului de iarnă. Am fost informați că cele 16 librării ale municipiului au fost aprovizionate cu peste 100 000 diverse articole specifice acestor sărbători cum ar fi : globuri, seturi de iluminat, brazi, figurine de alabastru, beteală, lanț lucios, precum și du o gamă variată de cadouri cum ar fi stilouri, mape și serviete, aparate foto, discuri, reproduceri , de artă. In următoarele zile, la dispoziția cumpărătorilor va fi pusă în continuare o gamă largă de articole de acest fel, precum și pachete de cadouri preambalate, au pregătit Revelion „darurile“ MUNCA COLECTIVA -deziderat major în activitatea consiliului de conducere al C. A. P. Sunt multe cooperative agricole de producție ale căror rezultate în continuă ascensiune ne dau satisfacția dezvoltării neîncetate a agriculturii noastre socialiste. In rindul acestor C.A.P.uri, cea din Băleni, ale cărei succese sînt de mult cunoscute în tot, județul, ocupă un loc de frunte. Anul acesta, bunăoară, în condiții climaterice nu atît de favorabile, cooperatorii din Băleni au obținut în toate ramurile de producție, rezultate superioare celor planificate. In sectorul vegetal, unde socotelile s-au încheiat, s-au realizat : 2 600 kg grîu la hectar, față de 2 000 kg planificat, de pe suprafața de 800 ha, 2 900 kg porumb boabe, față de 2 700 kg, în medie de pe cele 1 680 ha, 1 300 kg floarea-soarelui, mai mult cu peste 100 kg față de prevederi, de pe 300 ha, iar la struguri o producție de 10 700 kg, față de 7 000 kg planificat la hectar, de pe cele 333 ha vii pe rod, producție care constituie recordul anului la această cultură în competiția viticultorilor județului nostru. Producția marfă după calculele preliminare, va aduce unității un venit total de peste 19 milioane lei, față de 15 milioane cit se prevăzuse la începutul anului. Numai producția de strugurii, unde planul producției marfă a fost depășit cu 1 360 tone, a adus un venit de aproape 12 millioane lei. Căror factori se datoresc rezultatele cooperatorilor din Băleni ? Care sunt formele și metodele de muncă adoptate de consiliul de conducere (președinte Alecu Crăciun), și comitetul de partid (secretar Dumitrache Dinu) ? La aceste întrebări ne-am propus succintă să răspundem printr-o relatare a experienței acumulate în conducerea activității de producție și economico-financiare. Este cunoscut că consiliul de conducere din C.A.P. este organul executiv al adunării generale, care conduce activitatea de producție și economico-financiară între adunările generale, desfășurîndu-și întreaga muncă operativă pe baza principiului muncii colective. Hotărîriile adoptate și măsurile luate de consiliu în orice domeniu al muncii trebuie să fie rodul examinării atente a părerilor și propunerilor făcute de toți membrii consiliului, de brigadieri, țărani cooperatori, care trebuie să fie consultați în cet mai multe domenii ale gospodăririi și dezvoltării averii colective. Din constatările făcute și lecturînd planurile de muncă și procesele-verbale ale ședințelor de consiliu, cit și din discuțiile cu membrii consiliului, aceste principii ale democrației cooperatiste înscrise în Statutul C.A.P. au devenit de mulți ani conduită etică a activității consiliului de conducere. Aici, fiecare din cei 15 membri ai consiliului are sarcini precise, de care răspunde fie pe întregul an de producție, fie pe anumite perioade, iar alții chiar de mai mulți ani. De exemplu, de întreaga activitate a sectorului de creștere a animalelor răspunde vicepreședintele Ilie Mocanu, ajutat de membrii consiliului, Ilie Dumitrache și Pavel Spinu, care primesc diverse sarcini privind ajutorarea brigadierilor în organizarea muncii, în asigurarea, buna gospodărire și folosire rațională a bazei furajere, alimentarea cu apă, păstrarea în permanență a adăposturilor în perfectă stare de exploatare etc. Zoița Crăciun, membră a consiliului și care lucrează în sectorul avicol, răspunde în fața consiliului de întreaga activitate a creșterii păsărilor, cât și de reparațiile curente ale clădirilor exploatate în acest sector. Acești tovarăși raportează consiliului de conducere, în ședințele în care se analizează rezultatele sectoarelor respective, despre felul cum s-au preocupat de realizarea planului, vin cu propuneri concrete pentru îmbunătățirea muncii într-un domeniu sau altul sau pentru înlăturarea unor neajunsuri ce mai apar in perioadele dintre ședințele consiliului de conducere. Alți membri ai consiliului au răspunderi în sectorul vegetal. De exemplu, Vasile N. Hamza se ocupă de problema arăturilor, însămînțărilor și a fertilizării. Astfel, între consiliul de conducere și secția de mecanizare există o legătură permanentă. Tovarășul Vasile N. Hamza răspunde în fața consiliului de calitatea lucrărilor de arat, semănat și de fertilizarea terenului, el fiind acela care atrage atenția comisiei de recepție a lucrărilor agricole în cazul cînd sesizează o calitate necorespunzătoare sau consiliului de conducere cînd la o brigadă nu se realizează fertilizarea solului potrivit plonului de fertilizare. Dar acești oameni nu au numai rolul de a informa consiliul de conducere asupra unor neajunsuri, ci sînt împuterniciți să ia măsuri pe loc pentru îndreptarea lucrurilor, solicitînd ajutorul consiliului doar în cazul cînd se ivesc probleme care le depășesc puterea de rezolvare. Înainte de a relata și alte aspecte din experiența consiliului de conducere de la Băleni, este cazul să amintim despre răspunderile altor membri din consiliu, pentru că ni se pare destul de interesant felul de repartizare a răspunderilor pe oameni. De exemplu, Ion C. L. Pintilie răspunde de înmagazinarea, conservarea, selectarea și tratarea fondului de semințe al unității. In această calitate, cu sprijinul specialistuluui unității el se îngrijește de trimiterea probelor de semințe la laborator, conduce, muncind efectiv, activitatea de selecționare a semințelor, de tratare a lor împotriva bolilor și dăunătorilor, atît în timpul păstrării, cit și înainte de semănat. Ținind seama de faptul că unitatea are o producție marfă care acul acesta va depăși 19 milioane, consiliul de conducere a trasat ca sarcină unui membru al său — Nicolae Tudose — care, împreună cu valorificatorul Viorel Stavăr, să răspundă în fața consiliului de livrarea către stat a tuturor cantităților de produse agroalimentare contractate sau care decurg din alte obligații, in acest aa, de exemplu, cei doi cooperatori s-au ocupat de valorificarea, pe bază de contract, a 440 tone grîu, față de 328 tone planificat, 1 630 tone porumb, cu M. CREȚEANU (Continuare în pag. a II-a) Călătoriile pe mare ispitesc, cheamă și cind se înfăptuiesc, cînd le trăiești la propriu, găsind la chei fantezia — pasagerul din cărțile copilăriei —, cind pornești către orizontul fără margini ,cu dorința de a vedea totul, de a merge mai departe și mai departe; ele, călătoriile, se înscriu ca ceva deosebit, minunat. Nu că acolo un larg te întimpină neprevăzutul, nu că acolo pe valuri te legem numai în frumuseți neînchipuite, ci, pentru că acolo, departe de țărm, intre cer și apă, cei care venim și suntem în trecere luăm act de atributele majore impuse oamenilor de la bord. Ne-am obișnuit ca un anume Zimbet cald, prietenos, sincer, aș zice, cu un zîmbet fascinant, dar in același timp și enigmatic al marinarilor. Cred că el se șlefuiește, își ia aura sincerității din încleștarea aspră cu marea, căci marinăria se află plasată la latitudinea bărbăției. Cine a fost și cine n-a fost pe mare și-a glosat serie de fapte neobișnuite. Peste ani o rămine întimplarea, împrejurarea ca atare. Oamenii care au trăit-o, care au infăptuit-o își pierd identitatea. Ne amintim vag de numele lor, presupunem că ar fi fost cutare sau cutare. De aceea Încerc să-i văd acum pe toți citi am și concomitent, să fost acolo pe mare reconstitui așa cum s-au rinduit momentele esențiale. Am fost 7 zile marinar. Așa zic și nu la ideea aceasta. Mult, puțin atît cit a fost am strîns și port în mine o imagine autentică, vie, de ceea ce înseamnă viata de zi cu zi la bord. N-am intrat în porturi. Am tot mers cu să facem aproape trei drumuri dus-întors Constanta — Istambul, sau am stat la ancoră fie in larg fie în avanport la Constanta. Cursa a fost, In felul ei, deosebită. Am fost pe un cargou de 4 500 tone și încă un prototip construit la Șantierul naval din Galați. Am fost al... 66-lea. Ceilalți — au fost marinarii, au fost constructorii, au fost proiectanții. Pe unii, atucut ne-a permis timpul, i-am cunoscut și o să-i cunoașteți, căci a sosit momentul să deschid jurnalul meu de bord. 12 și 13 noiembrie, constelația conștiinței La ora 14 nu știam că plec. Două ore mai tîrziu eram îmbarcat. Ca la orice plecare mereu se mai găsește cite ceva de făcut, de adus, de aranjat, de căutat. Oricum, la căderea înserării, suntem gata. Lipsește comandantul. Vine ultimul, după cum, pricind nu numai în situația de forță majoră, părăsește ultimul puntea de comandă. E ora 22,40. Timpul la bord se măsoară numai în minute și ore, se scurge între carturi și se adună in zile, luni... Se virează ancora și nu ajungem mai departe de mijlocul Dunării ! Ca o măsură de siguranță, noaptea, cargourile nu circulă pe fluviu. Stăm la ancoră pină dimineața la ora 6,15. tea Cobor în cabină. E undeva la punsuprastructură orientată spre prova. Cind stăm, puternicele lumini de lucru de pe coloane desenează vag pe podea conturul hublourilor. Georgică, tovarășul de cabină e sus, la telegraf, împreună cu ing. Cornel Constantinescu predă stația. ÎNSEMNĂRI DE REPORTER ȘI cu care mă pregătisem pentru o discuție serioasă, chiar moralizatoare ! Georgică are trei ani de zile de cind lucrează în șantier la atelierul radio. S-a calificat la locul de muncă. A venit de peste Dunăre, de la Garvăn. E nelipsit de la probe. Oamenii l-au învățat cu zîmbetul lui și cred că mai tot îl știu numai de Georgică și atît. E slăbiciunea inginerului. Poate Georgică a simțit și a luat-o mai ușor cu meseria. Asta vroiam să-i spun. Dar am tot lăsat-o pentru altă seară. Georgică a venit tirziu de tot Orașul mai clipea prin miile de lumini cind am urcat la comanda cufundată in întuneric. Am spus „bună dimineața“ căci aici întotdeauna trebuie să fie cineva — timonierul și ofiterul de cart. Parcă mi-au răspuns patru voci, pe lingă a timonierului, a comandantului Pîrvulescu, a căpitanului Gheorghiu, pilotul de la SNG și a profesorului Atanasiu, ofițerul I. In sfîrșit plecăm. La ora 6,30 se comandă la mașini „Toată După 20 de minute suntem viteza“, travers Cotul Pisicii. Drumul Dunării străjuit pe ultimele 80 de mile de aurul ruginiu al frunzelor triste, îi cheamă pe toți oamenii pe pasarelă și pe puntea etalon. Mai toți se cunosc. Au încă timp să discute. Probele încep abia dupăamiază cind ieșim în larg. Zîmbetul cald, înțelegător al soarelui de toamnă îngăduitoare, ca lumina unui reflector ce mai proiectează încă scena pe care a rămas un singur, dar splendid decoră frunzele, le încălzește inimile. Privirea e pe decorul de toamnă, auzul însă e încolo, la bătaia motorului. Sus pe puntea etalon medicul pătrunde pe cărările mirifice ale Deltei. Are lingă el un expert in călătorii acvatice, pe inginerul Ovidiu Ivanov de la ICEPRONAV. Circulă multe anecdote pe seama inginerului. Cert este că mai tofi îl acreditează ca pe un veritabil pescar și ii caută compania. E de ajuns să arunci acolo, drept nadă, o vorbă despre pește, că te saturi de frumoase aduceri aminte nostime sau pipărate. Rămine să alegi ce-ți convine. Dar CORNELIU MIHAILESCU (Continuare in pag. a ll a) AM FOST 7 ZILE ’’> La întîlnirea cu marea. VWWWVWVWWWVWWWWWWVWVWWWV VVVVVVVWWVrtAAAAAANAAA/VVVWWVWWVWWWWWVVWVVVVVW Timpul care se înăsprește reclamă urgentarea lucrărilor din VII Mulțumită aplicării la timpul optim și de bun nivel calitativ a întregului complex de lucrări agrotehnice, majoritatea unităților agricole de stat și cooperatiste din județul nostru, deținătoare de plantații viticole, au obținut producții mari de struguri și, implicit, venituri superioare celor planificate. Se știe că făuritorii recoltelor bogate se străduiesc ca de la un an la altul să obțină rezultate mai bune. Din păcate, însă, raidul întreprins miercuri prin cîteva unități ne-a permis să constatăm că peste imperativul : „Toamna se hotărăște producția viticolă !" s-a așternut într-un strat gros ... nepăsarea. Dintre unitățile vizitate cu două zile în urmă aratul fertilizatul și îngropatul de vie, doar la I.A.S. Berești director ing. Jean Grecu — au fost încheiate. In restul unităților cuprinse în cadrul acestui raid aceste lucrări sînt mult rămase în urmă. Dar să le luăm pe rînd : La C.A.P. Vlădești — președinte Costică Ariton — în perioada actuală se lucrează după un stil deosebit. Țăranii cooperatori din toate brigăzile vegetale au fost antrenați la eliberarea terenului de coconi. Nu spunem că asigurarea unui cîmp larg de lucru la executarea grabnică a arăturilor de toamnă nu-i o acțiune de sezon și de o importanță deosebită. Insă, considerăm necesar să amintim că factorii de răspundere din această unitate trebuie să organizeze în așa lol munca încît toate lucrările să se efectueze într-un ritm susținut înainte de sosirea iernii. Am făcut această precizare pentru că, pînă în seara zilei de 19 noiembrie, din cele 170 hectare vie se araseră doar 50 hectare, iar îngropatul și mușuroitul nu se aplicaseră nici măcar unui singur butuc. Situația lucrărilor de toamnă la vița de vie se prezenta, miercuri seara, la C.A.P. Oancea — președinte Hristudor Munteanu — astfel, arătura de toamnă, pe rînduri s-a aplicat pe 28 hectare, din cele 172 hectare cît însumează întreaga plantație, cu o „viteză" de ... 8 hectare în perioada 21 octombrie — 19 noiembrie ; îngropatul s-a executat pe numai trei hectare, iar fertilizarea încă nu a început. Desigur, realizarea unor venituri de 20 602 lei de pe fiecare hectare de vie pe rod i-a bucurat pe țăranii cooperatori din Oancea. S-ar putea însă — dacă cei aleși să coordoneze activitatea unității nu iau măsuri eficiente — ca în toamna anului viitor bucuria să fie înlocuită cu ... regretul, întrucît pentru a obține o recoltă bogată de struguri via trebuie bine îngrijită din toamnă pînă la cules. Executarea lucrărilor din campania agricolă de toamnă la C.A.P. Gănești — președinte Constantin Roman — ne-a determinat să întrebăm: Cu ce se îndeletnicesc țăranii cooperatori de aici în această perioadă ? La eliberarea terenului de resturi vegetale, în vederea executării arăturilor nu participă. Dovada , în 20 de zile s-au tăiat și transportat cocenii doar de pe 212 hectare. La fertilizarea plantațiilor viticole lucrează numai cîțiva oameni, care în aceeași perioadă de timp au administrat 4 000 kg îngrășăminte chimice pe 20 hectare și 140 tone gunoi pe alte 7 hectare. La descurcatul corzilor și îngropat se lucrează cam cu aceeași viteză: 5 hectare în două zile, pînă miercuri seara punîndu-se la adăpost de gerul iernii doar butucii de pe 60 de hectare. Dar via acoperă la Gănești 150 hectare. Dacă și în viitor în această unitate lucrările de toamnă în plantațiile viticole se vor executa cu aceeași intensitate, cu siguranță că, mai ales îngropatul îl va face iarna dar cu zăpada nu cu pămînt. In acest caz, cele 872 kg struguri la hectar, obținute de pe via pe rod de 100 hectare vor deveni în anul viitor o ... frumoasă aducere aminte. Măsurile ce trebuie înfăptuite pentru realizarea unor producții mari de struguri în anul viitor se cunosc în fiecare unitate. Deci, alte comentarii sunt de prisos. P. VICTOR