Viața Nouă, octombrie-decembrie 1969 (Anul 26, nr. 7714-7792)

1969-12-03 / nr. 7768

J / V" Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI — Nr. 7768 MIERCURI 3 DECEMBRIE 1969 4 PAGINI — 30 BANI LA APROAPE DOUĂ LUNI DUPĂ CONSTITUIREA COMBINATULUI TEXTIL GALAȚI UN DEBUT PROMIȚATOR CARE TREBUIE DEZVOLTAT ȘI PERFECȚIONAT # Forme adecvate de cooperare între unități • Gînd vor fi elaborate Statutul și Regulamentul de organizare și funcționare a combinatului ? # Un obiectiv imediat: integrarea producției pe întregul flux al fabricației • Sunt necesare măsuri urgente pentru utilizarea rațională a forței de muncă organizat pe structura ce­llei mai mari fabrici a indus­triei ușoare din județ — Combinatul textil Galați și-a început activitatea în condi­țiile în care importante im­perative economice își așteap­tă examinarea și soluționarea practică în fiecare din uni­tățile componente. Pe de o parte, asigurarea realizării integrale a planului pe 1969 și crearea premiselor favora­bile­­ pentru producția din 1970 — ultimul an al cinci­nalului — iar pe de alta, pre­gătirea investițiilor, a altor lucrări cu caracter produc­tiv, prevăzute pentru dezvol­tarea și modernizarea fabri­cației, solicită într-un înalt grad inițiativa creatoare, competența și experiența ca­drelor tehnice și economice, a colectivelor din unitățile și sectoarele combinatului. Ar fi prematur să afirmăm că azi, la aproape două luni de la înființare, Combinatul textil, consiliul său de admi­nistrație au reușit să se an­gajeze deplin și în modul cel mai eficient în rezolvarea a­­cestor cerințe. Un fapt este însă cert , constituirea lui a asigurat un plus de suplețe în organizarea și conducerea producției, o legătură mai di­rectă, fără verigi intermedia­re, cu forurile din ministerul de resort, folosirea mai bună a puternicului potențial teh­nic și uman de care dispu­ne — premise esențiale avute în vedere de Conferința Na­țională și Congresul al X-lea al P.C.R. în stabilirea măsu­rilor de perfecționare a or­ganizării și conducerii econo­miei naționale. Prin organi­zarea combinatului, a rezul­tat, deocamdată, o economie de 35 de cadre din persona­lul tehnic-administrativ. Im­portant este, totodată, că un număr de ingineri și tehni­cieni au putut fi eliberați din compartimentele funcționale și orientați spre activitatea de concepție, ca și spre or­ganizarea și conducerea ne­mijlocită a activității pro­ductive, ceea ce se resimte direct prin rezultatele obținu­te în realizarea planului. Iată cîteva cifre concluden­te. In primele două decade ale lunii noiembrie, planul de producție a fost depășit cu 3 000 kg de fire în sectoa­rele de filatură, cu 1 000 m­p țesături din bumbac și cu 14 000 lei la confecții textile. Insumînd realizările de pînă acum și avînd în vedere con­dițiile tehnico-materiale crea­te, consiliul de administrație a­ estimat că planul produc­ției globale pe 1969 va fi în­deplinit cu circa 21 de zile mai devreme și că va fi ob­ținută, peste prevederi, o pro­ducție marfă în valoare de circa 26 milioane lei. Se cuvine relevată inițiati­va cu care consiliul de ad­ministrație a căutat să se a­­propie de locurile de produc­ție ale fabricilor subordonate, să cunoască problemele care frămîntă pe oameni și să sta­bilească măsurile ce se im­pun pentru creșterea eficien­ței economice. In acest scop, colective de specialiști din conducerea combinatului au primit sarcina să analizeze a­­numite aspecte și laturi ale activității productive. La fa­brica „Năvodul“, spre exem­plu, s-a examinat atent gra­dul de utilizare a capacită­ților de producție,­­ ajungîn­­du-se la concluzia că ceea ce frîna obținerea unor rezulta­te superioare în producție era întreținerea neco­respun­­zătoare a utilajului. Pentru înlăturarea acestui neajuns, s-a format o echipă de treținere din lăcătuși de în­la fostele întreprinderi textile, sub conducerea unui maistru, care a trecut imediat la re­vizuirea și repararea utilaje­lor. La aceeași fabrică, planul de investiții prevedea mon­tarea a două cazane de abur, necesar desfășurării normale a procesului tehnologic. De­oarece în unitățile din­ locali­tate nu s-a putut găsi un an­treprenor gata să monteze o­­perativ cazanele respective, sosite în fabrică, s-a organi­zat o echipă de montori din personalul combinatului, con­dusă de un tehnician de spe­cialitate, care va executa lu­crarea în cursul acestei luni în ceea ce privește Fabrica de confecții Brăila — a doua mare unitate care intră în structura­ organizatorică Combinatului textil Galați — a consiliul de administrație urmărit cu precădere găsirea a posibilităților de realizare planului de export, care ocu­a­pă ponderea covârșitoare în producția fabricii. In același timp, dat fiind că aici ur­mează să se înceapă de la ing. NICOLAE PANTILIE (Continuare în pag. a II-a) ...ȘI TOTUȘI A CĂZUT! MARGINALII Frigul te caută cu o insistență greu de stă­vilit, încolo, pe era plăcut. Sălciile baltă o­­bișnuite cu reverențe își plecau fruntea spre apa pe care nu o mai mișcau ca altă dată a­­semenea gesturi de curtoazie. Covorul de frunze se rupea ener­vant, vintul încerca zbur de și o făcea sin­să gur, fără prea chef. Totul părea mult ca un decor de teatru lă­sat așa ca după un spectacol. I-am găsit și i-am lă­sat acolo cu tăcerea, cu speranța, cu gîndurile și poveștile lor. Veni­seră de o oră, de două... Pescarul care se res­­pectăi — și spuneți-mi mie unul care nu ține la faima lui — are un anume fel de a fi. La­­să-l și privește-l, as­­cultă-l și nu-l contrazi­ce. E nada cea mai bună. Nu-l rabdă­ma să tacă. Și cind m­i­se prinde la vorbă, și cind este dispus să te drept martor, să te în­sa trebe așa, intr-o doară cum ți se pare intim­­plarea cutare, cum gă­sești norocul cutăruia, înseamnă că ai fost a­­creditat ca prieten. Nu te aventura să-l trazici, dar nici nu coa­te grăbi să-i dai­ dreptate. Ascultă-l și, dacă vrei să-i suni mai multe a­­mînă pentru o întîlnire prin oraș. In duminica aceea la Spahiu, cam pe la vre­mea primului, undițarii au uitat de tot și de toate. Ii aduseseră aici­ un gînd ascuns, o vorbă spusă de un altul pre­cum că a prins un­xemplar de două kilo­­­­grame și alte câteva mai mici... In total opt bucăți respectabile. In­ M. CORNELIU Continuare în pag, a­ll­ a­ Omul, undița, rucsacul... gol, tăcerea și așteptarea Noi unități comerciale la Tecuci Răspunzînd unor cerințe și propuneri mai vechi ale cetă­țenilor din unele cartiere ale municipiului, de a avea cu­ mai la îmdemînă unități co­merciale prin care să se poată aproviziona cu mărfuri de larg consum, de curînd, au fost construite și în parte date în folosință la Tecuci noi maga­zine de desfacere a produselor alimentare. Prin construcția și darea în folosință a magazinului ali­mentar, care ocupă suprafața de 120 mp, cetățenii din car­tierul Cernicari au fost scutiți de a mai parcurge o distanță de aproximativ 5 km pentru diverse cumpărături. Asemenea magazine au fost construite, urmînd a fi date în folosință zilele acestea, în car­tierele C.F.R. și Tecuciul nou. 1 Citiți in pag. a M O.N.U. - In Comitetul pentru problemele politice și de securitate - Sosirea la Moscova a delegațiilor de partid și de stat din unele țări socialiste. - CAER: Ședințele u­­nor comisii perma­nente - încheierea Conferin­ței la nivel înalt a C.E.E. AU REALIZAT PLANUL ANUAL 7 întreprinderi pentru mecanizarea agriculturii " Ziarul nostru a consemnat în numerele sale anterioare despre îndeplinirea planului anual în cinci întreprinderi pentru mecanizarea agricultu­rii — Tulucești, Berheci, Be­­rești, Cudalbi și Vameș — re­­liefînd totodată strădania co­lectivelor de mecanizatori din aceste întreprinderi de a exe­cuta lucrări de bun nivel a­­grotehnic și la timpul optim, în toate campaniile agricole. Ieri inginerul Aurelian A­­gache, director adjunct la Di­recția agricolă județeană ne-a comunicat că o dată cu înche­ierea situației bilanțiere pe 11 luni, încă două întreprinderi și-au realizat planul anual. Este vorba de I.M.A. Bujor și I.M.A. Tecuci. In prima uni­tate — director ing. Viorel Țuțulan — s-au obținut veni­turi în valoare de 12 738 000 lei, depășindu-se prevederile anuale cu 2,7 la sută. Pînă la sfîrșitul lunii noiembrie, co­lectivul de muncă de la I.M.A. Tecuci, director ing. Anton Manie, a realizat 13 963 000 lei venituri, cu 63 000 lei peste sarcina de plan. Executarea unui volum­­ mare de lucrări atît în coope­a­rativele agricole cît și la terți, favorizat, în cele șapte I.M.A.-uri, obținerea de veni­turi superioare celor planifi­cate. Adiționînd realizările a­­cestor unități s-a constatat că planul de venituri pe județ, pe total I.M.A. a fost îndeplinit exemplar — 107 la sută. Angajamentele luate au fost exemplar îndeplinite La începutul anului, o dată cu discutarea sarcinilor de plan, colectivul întreprinde­rii agricole de stat Țigănești s-a angajat ca prin aplicarea întocmai a tehnologiilor, utili­zarea rațională a îngrășămin­telor chimice, folosirea trac­toarelor și mașinilor agricole la întreaga capacitate de lu­cru, să realizeze producții peste prevederi prin valorifi­carea cărora să poată obține beneficii suplimentare în va­loare de 220 000 lei. Lucrătorii din această u­­nitate au avut însă de în­fruntat, pe parcursul perioa­delor de vegetație, la diferite culturi, condiții de climă mai puțin favorabile. Dar, după cum a informat inginerul Ilie Cocan, directorul între­prinderii,­­ nerealizarea an­gajamentului la cereale pă­­ioase a fost acoperită integral de marile depășiri înregistrate la prășitoare. Bunăoară, de aici s-au livrat peste plan 570 tone porumb boabe STAS, 175 tone de floarea-soarelui, 43 tone de fructe, 32 tone de fa­sole boabe, existînd condiții ca pînă la 31 decembrie să se ob­țină, conform angajamentului și 20 tone carne de porc peste prevederi. Din punct de vedere finan­ciar, suplimentările menționate reprezintă : 1 320 000 lei la producția­­ globală, 1 300 000 lei la producția marfă și 334 000 lei beneficii peste plan, cu 114 000 lei mai mult față de angajament. Delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, a plecat la Moscova Marți la amiază a părăsit Capitala, plecînd spre Mosco­va, delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secre­tar general al Partidului Co­munist Român, președintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, care va participa la întîlnirea con­ducătorilor de partid și de stat din R. P. Bulgaria, R. S. Ceho­slovacă, R. D. Germană, R. P. Polonă, Republica Socialistă România, R. P. Ungară și U.R.S.S. Din delegație fac parte to­varășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., preșe­dintele Consiliului de Miniștri, Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. și Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor ex­terne. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tovară­șii Emil Bodnaraș, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Ja­nos Fazekas, Petre Lupu, Ma­nea Mănescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Dumi­tru Popa, Ion Stănescu­, Mihai Marinescu, Ion Pățan, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, con­ducători de instituții centrale și organizații obștești. Erau de față V. S. Tikunov, însărcinatul cu afaceri ad-inte­­rim al Uniunii Sovietice la București și membri ai amba­sadei. (Agerpres) La cheiul de armare de la S.N.G. Foto : P. POPA Sosirea la Moscova MOSCOVA 2 — Corespon­dentul Agerpres, L. Duță, transmite : Delegația de par­tid și de stat a Republicii So­cialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, care va participa la întîlnirea conducătorilor de partid și de stat din R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Polonă, Republica So­cialistă România, R. P. Ungară și U.R.S.S. a sosit marți seara la Moscova. La aeroportul Șeremetievo, delegația a fost întîmpinată de tovarășii L. I. Brejnev, secre­tar general al C.C. al P.C.U.S., N. V. Podgornîi, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., președintele Prezidiu­lui Sovietului Suprem al U.R.S.S.,­­ N. Kosîghin, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., președintele Con­siliului de Miniștri al U.R.S.S.,­ A. N. Șelepin, membru al Bi­roului Politic al C.C. al P.C.U.S., K. F. Katusev, secre­tar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromîko, membru al C.C. al P.C.U..S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., K. Rusa­­kov, șef de secție la C.C. al P.C.U.S. Pe aeroport se aflau, de a­­semenea, Teodor Marinescu, ambasadorul plenipotențiar extraordinar și al Republicii Socialiste România în Uniunea Sovietică, și membri ai amba­sadei. RESPECTAREA LEGALITĂȚII - element esențial al eficacității muncii d­­­in administrația locală de stat Este tot, mai evident că or­ganele locale ale puterii și administrației de stat, sub conducerea organelor și orga­nizațiilor de partid, reușesc să-și organizeze și să-și plani­fice mai bine munca, să exer­cite în condiții din ce în ce mai bune atribuțiile sporite ce le revin. Pornind de la ideea că în­făptuirea sarcinilor economice, gospodărești, social-culturale și politico-administrative sînt strîns legate de o mai bună organizare a muncii adminis­trației de stat, este absolut necesar ca, în activitatea practică desfășurată de comi­tetele executive ale consiliilor populare, să fie temeinic cu­noscute și­ aplicate prevederile actelor normative în vigoare și îndeosebi ale Legii de or­ganizare și funcționare a con­siliilor populare. Avînd în vedere că punerea în aplicare a legilor, decrete­lor, hotărârilor și a celorlalte dispoziții legale reprezintă condiția esențială a activității tuturor organelor locale ale administrației de stat, la in­struirile periodice s-a insistat în mod deosebit noașterii și aplicării asupra in­corecte a actelor normative în vigoa­re. O astfel de instruire a a­­vut loc recent cu secretarii comitetelor executive, la care, schimbul viu de păreri asu­pra unor probleme ale activi­tății în domeniul administra­ției de stat la nivelul munici­piilor, orașelor și comunelor județului nostru, a fost între­git de o amplă dezbatere a­­supra modului cum se întoc­mesc principalele acte de că­tre comitetele executive ale consiliilor populare, desprin­­zîndu-se concluzii valoroase pentru activitatea de viitor. Una din cele mai importan­te faze în desfășurarea sesiu­nilor consiliilor populare și a comitetelor lor executive o constituie, fără îndoială, lua­rea hotărîrilor, deoarece prin ele consiliile populare rezolvă problemele supuse dezbateri­lor, precum și emiterea deci­ziilor. Exemplele pozitive ale con­siliilor populare și respectiv ale comitetelor executive din orașul Berești, comunele Ghi­­digeni, Munteni, Gohor, Be­rești-Meria ș.a., în adoptarea unor hotărâri și decizii bine întocmite, cu un conținut concis și clar, cu sarcini și termene minuțios fixate, duc la concluzia că asemenea acte concură, fără îndoială, la îm­bunătățirea muncii în dome­niul administrației locale de stat. Este deopotrivă de îmbucu­rător faptul că în numeroase­­ localități din județ la elabo­rarea proiectelor de hotărîri și decizii sînt antrenate per­soane care activează nemijlo­cit în domeniul la care se re­feră problema respectivă, oa­meni care prin competența și priceperea lor contribuie la redactarea unor acte bogate în conținut, cu referiri exacte la legea care reglementează materia. Nu este însă mai puțin ade­vărat că în activitatea unor comitete executive ale consi­liilor populare se constată în­că o serie de deficiențe. Ast­ AUREL SCORȚARU, secretarul Comitetului executiv al Consiliului popular județean (Continuare în pag. a II-a) l /WWWWWWWWWWWWWWWWVWWSA/W Patruzeci de ani pe valu­ l— încă di­n primii ani ai copilăriei, Dunărea a consti­tuit pentru mine o taină a necunoscutului și în același timp un drum deschis al marilor călătorii. Poate că și din acest motiv, când a trebuit să-mi fac un rost în viață, am îmbrățișat meseria de marinar al flotei comer­ciale. Aveam optsprezece ani. Posedam o brumă de carte pe care am comple­tat-o cu voința și dorința de a ajunge căpitan de vas. Acum cînd mă pregătesc, ca după o activitate îndelun­gată să „acostez“, dînd în primire generației tinere succesul muncii spre desă­­vîrșire, înțeleg, mai bine ca oricînd altădată, că elanul de atunci era specific vîrs­­tei, tinereții. La data îmbar­cării, care s-a petrecut la 4 mai 1929, mi-am dat însă sea­­ma că viitorul, la împlinirea căruia speram, însemna o muncă asiduă, un drum nu tocmai drept, ci dimpotrivă, brăzdat greutăți de obstacole și de care trebuiau în­vinse. Am pătruns în taine­le navigației învățînd, stu­diind lucrări de specialitate, apreciind concomitent în­demnul și experiența tova­rășilor de muncă care pe a­­tunci posedau un stagiu în­delungat în ale marinăriei și o experiență bogată. Priveam atent spre inter­­locutorul meu, omul îndră­gostit de meseria sa, căreia i s-a dăruit cu toată ființa, reușind ca la o vîrstă de 59 ani să stringă în suflet mul­țumirea unei împliniri. Aducerile aminte, au da­rul să împrospăteze în me­morie fapte trăite, soluții rezolvate cu prețul multor căutări. Zile pline de inte­res, momente de navigație pînă la extremitatea cursu­lui inferior al Dunării, pri­mul salt peste pragul de stindi­t din relieful subacva­tic al Porților de Fier de altădată, reveneau cu pros­pețime in amintirea bătrinu­lui „lup de Dunăre Dar cele mai pline de in­teres din momentele trăite de căpitanul în marina co­mercială, Valer­iu Grig­ore, au rămas tot treptele pro­priei sale realizări, în care și-a definitivat personalita­tea. Marinar, șef de echipaj. ÎNSEMNĂRI pilot și, în sfîrșit, din anul 1946 căpitan, primirea în partidul comunist apoi de­corarea cu Ordinul Muncii, rămin momente care Intr-un timp de 41 ani trăite pe va­lurile fluviului au strîns în ele tot ceea ce este ome­nesc, tot ceea ce este firesc, atunci cînd există cu adevă­rat voință. Priveam împreună Dună­rea. O prifeam de pe pun­tea cabinei de comandă. Lingă noi la numai clțiva pași, la timonă, scrutind za­rea, piltoul Iordan Chir­acu conduce cu mișcări calme vasul care, înaintînd, spăr­gea cu pupa luciul metalic al apei în milioane de bri­liante ce-și trăiesc doar o clipă existența. Pilotul din apropiere este doar unul dintre elevii formați și edu­cați de încercatul căpitan. — Dacă există, intr-ade­văr, o satisfacție trăind zi­lele unei împliniri, utu-i mai puțin adevărat că ea creș­te, atunci cînd știi că ai reușit să formezi oameni și caractere, să pregătești nu­cleul generației destinate să te înlocuiască. Deși Încadrate într-o fină modestie, cuvintele te duc la viața ce se scurge pe va­sul de pasageri „Tudor Vla­­dimirescu“, unde, cu excep­ția căpitanului și a mecani­cului șef, nici unul din ma­rinari, membri ai echipaju­lui de aici, nu au rămas un timp îndelungat. Pregătiți, inițiați pînă în cele mai mici amănunte, tinerii care au reușit să pătrundă taine­le complicate ale navigației sunt astăzi oameni de nădej­de ai Lorei noastre comer­ciale. Voi enumera numai pe doi dintre aceștia, găsind că exemplele citate sunt e­­dificatoare pentru a ne for­mula concluzia că prin gri­ja ce o poartă generației viitorului, căpitanul Valeriu Grigore a făcut din colecti­vul vasului pe care îl con­duce o adevărată pepinieră in care încolțesc și dau pri­mele roade talentele viito­rului. Leonard Hagiu este astăzi comandantul moder­­n­ului vas de pasageri „Car­­pați“, iar Năstac Potop, în calitatea sa de șef de echi­paj, imprimă colectivului de marinari care deservesc va­sul „Istria“ simțul aprecierii muncii ca pe cel mai de preț dar, pe care oamenii il fac semenilor lor. ...Ultimele comenzi au fost executate. Cu aceasta, lua sfîrșit manevra de ple­care. Asemenea unei lebe­de, plină de grație, vasul de pasageri „Tudor Vladimires­­cu“ luneca lin pe covorul ne­ted al apei. De pe covertă, pasagerii gustă din plin feeria pe care bătrînul fluviu o dezvăluie privirilor. Atrași de Dunăre mulți oameni au devenit marinari și odată a­­junși aici, nu s-au mai pu­tut despărți de munca în­drăgită. Un astfel de om am întîlnit în persoana căpita­nului Valeriu Grigore, care după 41 de ani a rămas ace­lași om îndrăgostit de mese­ria și munca sa pe care a ridicat-o la rangul marii demnități umane. AUREL CAZACU

Next