Viața Nouă, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 7793-7866)

1970-02-21 / nr. 7834

). Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI — Nr. 7834 SIMBATA 21 FEBRUARIE 1970 6 PAGINI — 30 BANI Citiți in pag. a­­ fi~a i Maurice Schumann despre poziția Fran­ței in diferite pro­bleme actuale ale vieții internationale. In U.R.S.S. a fost lansat un satelit ar­tificial de comunica­ții. COMENTARIUL ZI­LEI : Componente in­time ale crizei din Italia. IERI PE PLATFORMA COMBINATULUI SIDERURGIC A FOST BĂTUT PRIMUL PHOT LA FUNDAȚIA UZINEI COCSO-CHIMICE Ieri, pe platforma Combinatului si­derurgic de la Galați a fost scrisă prima filă a lucrărilor de construcții la un nou și important obiectiv : uzi­na cocso-chimică. Echipajul instalației Kafsar nr 24, condus de mecanicul lordache A­­marinei și șeful de echipă Ion Ba­­lica, de la șantierul 53 I.C.M.S.G. a bătut primul pilot Franky in fundația primei baterii de cocsificare, primul pilot din cei 2 377 prevăzuți în proiec­tele de execuție.­­ Lucrare de mare amploare, am­plasată in partea estică a depozi­telor de materii prime C.S.G.­­ ne-a declarat tovarășul Aurel Manolache, inginer șef coordonator al I.C.M.S.G., conducătorul operațiilor de construcții și montaj - Uzina cocso-chimică gă­­lățeană, care in final va avea o ca­pacitate de aproape trei ori mai mare ca cea de la Hunedoara, se execu­tă în două etape. Ea va dispune de 8 baterii de cocsificare, prima ele urmind să intre în funcțiune din sfîrșitul semestrului­­ 1972, cu o ca­la­pacitate de 300 000 tone cocs pe an. Aceasta va fi de altfel și cea mai grea perioadă de construcție, intrucit, paralel cu bateria vor trebui executa­te toate celelalte instalații și secții de deservire ale uzinei. Cele mai înal­te construcții vor fi coșurile de fum (98 de metri) Turnurile de cărbune, patru la număr, vor avea înălțimea unor clădiri cu 7 nivele. In afara cocsului metalurgic, uzina gălățeană va realiza și 16 sortimente de produse chimice între care : azotat de amoniu, acid sulfuric, naftalen etc. După cum ne-a precizat în conti­nuare inginerul șef coordonator, în prezent au fost atacate lucrările de fundații (intre altele săpăturile vor însuma 1,7 milioane de metri cubi excavații) la primele două baterii de cocsificare, atelierul de întreținere curentă, stațiile de sortare primară și secundară a cocsului, laboratorul u­­zinal și pavilionul T.A., la depozitul de produse refractare și stația de record actine nr. 10. In scurt timp vor începe, de asemenea, lucrările de construcții și terasamente la depozitul de cărbune și stațiile de transbordare. La rîndul său, maistrul Gheorghe Prunaru, de la Șantierul nr. 12, unita­te care a preluat responsabilitatea execuției lucrărilor de construcții pro­­priu-zise ne-a precizat că la ora ac­tuală au fost repartizate în diversele puncte de lucru un număr de 8 pu­ternice excavatoare, cu o capacitate de 12 m cu cupă și trei instalații de format piloți de beton cu bulb. Intr-un stadiu avansat se află lucrările de organizare a șantierului și drumurile de acces din hale prefabricate din beton, în așa fel incit constructorii vor putea să lucreze in bune condi­­țiuni încă din primele zile. Angaja­mentul lor este de a depăși în mod substanțial volumul lucrărilor planifi­cate pe acest an, pentru a putea des­chide astfel posibilitatea scurtării du­ratei de execuție a uzinei cocso-chi­­mice. Gh­. TEODORESCU Portul Galați— în plină activitate în primele două decade ale lunii februarie, activi­tatea portuară a continuat să se desfășoare în condi­ții normale, cu toate că în unele zile timpul nu a fost destul de Acest lucru este favorabil­ dovedit de faptul că în perioada respectivă în port au in­trat 17 nave maritime, cu mărfuri diferite. In ace­lași timp au ridicat anco­ra și s-au îndreptat spre diferite porturi ale lumii, un număr de 14 vase. La 20 februarie se aflau în port sub operațiuni de încărcare nouă vase, prin­tre care cargourile româ­nești „Eforie“ și „Tîrgu Mureș“. De asemenea, în perioada 1—20 februarie în port au acostat și un însemnat număr de vase fluviale, care au transpor­tat mărfuri generale și materiale de construcție. Pe șantierul Uzinei coasso­­chimice, sonetele au început baterea piloților ce vor sus­ține impunătoarea construcție. Foto : P.POPA „Hochei varieté" la Ieri seară, a avut loc Casa de cultură din Galați spectacolul în două acte „Hochei varieté", oferit de Teatrul muzical din Galați. Au participat tova­rășul Constantin Dăscălescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comi­tetului județean de partid, Comitetului președintele executiv al Consiliului popu­lar județean, activiști de partid și de stat, sportivi și oaspeți de peste hotare prezenți la Galați cu prilejul Campionatului mondial de hochei, grupa C. In primul act, a e­­voluat orchestra de muzică populară (diri­jor Gică Bageac), so­liști vocali și instru­mentiști, formația de dansuri cel de-al populare. In doilea act soliști de operă au in­terpretat canțonete t în program au mai fi­gurat și melodii de muzică ușoară, dan­suri moderne. Regia spectacolului a fost semnată de Nicolae Ciubuc, iar scenogra­fia de Benno Friedel. 1 COMUNA ACADEMIIL­OI STIINTE ____________________________________ _ > SOCIALE ȘI L­ I­M­­H 1 HEPU­BLICU SOCIALISTE ADMIl­ Tovarășul Nicolae Ceausescu­ a fost ales președinte de onoare al Academiei Vineri au continuat lucră­rile­­ Adunării Generale de constituire a Academiei de Științe Sociale și Politice. In prima parte a ședinței, comisia de redactare a pre­zentat un­ raport privind mo­dificările ce urmează a fi a­­duse proiectului de statut pe baza propunerilor făcute în dezbateri. Adunarea genera­lă a aprobat apoi în unanimi­tate Statutul Academiei de Științe Sociale și Politice­ a Republicii Socialiste Româ­nia. Documentul prevede că acest for științific, desfășu­­rîndu-și activitatea sub în­drumarea C.C. al P.C.R., or­ganizează, îndrumă și coor­donează în mod unitar mun­ca de cercetare în domeniul științelor sociale și politice, promovează în această muncă concepția materialismului­ dia­lectic și istoric,­­ asigurând o­­rientarea teoretică și ideolo­gică a cercetării științifice pe baza marxism-leninism­ului. Statutul stabilește atribuțiile Academiei și ale organelor sale de conducere, organiza­rea activității de cercetare, condițiile de alegere a mem­brilor ei din rândurile oame­nilor de știință, de cultură, cadrelor didactice și altor persoane care se disting prin contribuții de valoare teore­tică și practică și participă activ la viața științifică și ideologică a­ țării. . S-a trecut apoi la cel de-al doilea punct al ordinii de zi. Comisia de propuneri, alcă­tuită din reprezentanți ai di­feritelor institute și centre de cercetări, ai catedrelor din învățămintul superior întreaga țară, desemnați din de către delegați, a întocmit lis­tele­­ de candidați membrii Academiei și pentru supus discuției adunării lo­a ge­nerale. Prin vot secret pe buletine, Adunarea Generală a ales 125 membri titulari și 93 membri corespondenți ai Academiei de Științe Sociale și Politice. In continuare a fost stabilită componența ce­a­lor 8 secții ale Academiei, după care, în ședințe sepa­rate de constituire, au fost aleși președinții acestora. Declarându-­se Academia de Științe­­ constituită și Politice a Republicii Sociale So­cialiste România, s-a trecut la alegerea, prin vot deschis, a organelor de­ conducere ale Academiei. A luat cu­vîntul acad. Con­stantin Daico­viciu­. Vorbito­rul­­ a relevat marea­ însem­nătate a înființării­­ noii Aca­demii, faptul că ea va aduce o contribuție esențială la per­fecționarea activității lucră­torilor din domeniul științe­lor sociale și politice. Sub­liniind că prin crearea aces­tei instituții se adîncește­­ și mai mult legătura bilă a oamenilor de indisdlu­știință cu partidul și conducerea sa, vorbitorul a relevat rolul u­­riaș pe care Partidul Comu­­­nist Român, Comitetul său Central, secretarul general­ al partidului, îl au în dezvolta­(Continuare în pag. a H-a) Are părul vilvoi amintind de vremuri trecute, cind pe aici nu erau bulevarde, iar pie­tonii își mut­au locuința după capricii dintr-un arbore intr-altul. Ochii-i privesc cu melancolie in jur. Nimic nu scapă căutăturii duioase și bizare. Acasă ii spunea „băiatul mamei“, „be­beluș“ etc. Anii au tre­cut, „bebelușul“ s-a fă­cut un ditamai „Bebe". Nimic și nimeni nu-l ieșea din voie. Să fi do­rit el ceva și să nu i se îndeplinească ? Ferit-a stintul! Era de-ajuns o cu­ de vagă sugestie și o bătaie din palme, cîteva mișcări neobser­vate ale tăticului către buzunar și totul se aș­­ternea la­ picioarele me­lancolicului „prinț , ori­ental“. In liceu îi plă­cea să fie admirat ! De orice s-ar fi lipsit dra­gul de el, nu arai­ să i se spună că e neîntrecut. Se dorea actor, poet, re­gizor. Dar, nu, mai îna­inte de toate actor. Se visa oriunde voiai, dar, mai ales, unde nu voiai. Visa roluri preistorice (mai ales !). Dar anii au trecut­­, cu chiu, cu vai „băiatul mamei“ e acum student. Acum e acum, și-a zis. Și iarăși aceiași ochi melancolici, același zint­­et împăciuitor începu să cerșească, admirație, supunere. Colindă băia­tul mamei bulevardele, cafenelele, chipurile, să cunoască lumea. De, a­ Urmă el profetic, „viața e o scenă imensă“. (Ehe, hei, „actorul", bătu-l-ar sfîntul, e tot actor). Și o ceată de gură-cască îl ascultă ori de cite ori are prilejul. O ceată obscură de ad­miratori, de vîntură-lu­­rrte și pierde-vouă (ca și el) îl aureolează, ii zi iu­bește cu îngăduință. Și băiatul mamei cheltuie mereu banii lui tăticu și timpul lui (și nu numai pe-al lui I). Se vrea june-prim. Să-l contrazică cineva ? Cine-oi­ îndrăzni? Auzi domnule, nemaipomenit! Vai de admiratorul care ar face măcar o aluzie ci­ de vagă. Sau vai de admiratoarea care-ar în­toarce spatele zimbetu­­lui său seducător... Cum, domnule, să stea „băiatul mamei“ toată ziua la oglindă și să nu-l admire nimeni ? Să se pieptene el toată ziua degeaba ? Și tăticul își joacă banii necontenit. Și el joacă mereu, joacă la Infinit, că de, vin/a-i... Ehei, „artistul“, bă­­tu-i-ar sfîntul I STAN MUNTEANU student MARGINALII Băiatul mamei“ Primirea membrilor Prezidiului Academiei la secretarul general al partidului Vineri la amiază, după în­cheierea lucrărilor de consti­tuire a Academiei­­ de Științe Sociale și Politice a Republicii ccialiste România, tovarășul NICOLAE C­EAUȘESCU, se­­retarul general al lui Com­u­nist Român, Partidu­lintele Consiliului de preșe­Stnt, înti­­­nit la sediul C.C. al­­ C.R. cu membrii Prezidiu­­ii noii Academii. La întilnire au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Manea Mănes­­cu, Dumitru Popescu, Leon­te­n Răuțiu, Ion Iliescu.. Președintele Academiei de Științe­­­ Sociale și­­ Politice, Miron Constantinescu, a fă­cut o scurtă prezentare a desfășurării lucrărilor Adu­nării generale și, în numele membrilor Prezidiului Aca­demiei, a exprimat conduce­rii partidului pentru încrederea recunoștința acordată, precum și hotărîrea de depune întreaga­ energie pen­­­tru a duce la bun sfârșit sar­cinile complexe de mare răs­pundere ce le revin. Vorbito­rul a arătat că, dînd glas gîndurilor și propunerilor multor participanți, expri­­mînd sentimentele de adîncă stimă și prețuire pe care cer­cetătorii din domeniul știin­țelor sociale, ca de altfel în­tregul nostru popor, le poar­tă secretarului general al partidului, contribuției sale la dezvoltarea creatoare a gândirii sociale din țara­ noas­tră. Adunarea generală a ales în unanimitate și într-o atmosferă de­ puternic entu­ziasm pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, ca președinte­­ de onoare al noului for științi­fic. El l-a rugat pe secretarul general al partidului să ac­cepte această funcție. Cuînd cuvîn­tul Nicolae Ceaușescu , tovarășul spus Stimați tovarăși. Constituirea Academiei de Științe Sociale și Politice re­­prezintă un eveniment deose­bit de important în­­ .viața pa­triei­­ noastre socialiste. Desigur, este cunoscut că în țara noastră s-au desfă­șurat și în trecut­ activități pozitive, s-au obținut rezul­tate bune în diferitele disci­pline reunite astăzi în ca­drul Academiei de Științe So­ciale și Politice. Cu toate a­­cestea, în aceste domenii mai avem încă multe de făcut de altfel dezvoltarea­ științelor sociale — ca a oricărei­ știin­țe­— nu se va opri niciodată la o anumită limită maximă Științele sociale se vor dez­volta permanent sub impulsul evoluției sociale, al transfor­m Continuare în pag. a II-a IN LEGUMICULTURA Producerea răsadurilor-etapă hotărîtoare Producerea răsadurilor este socotită una din cele mai im­portante etape în legumicultu­ra, asigurarea la timp a mate­rialului săditor și calitatea a­­cestuia avînd un rol hotărîtor în obținerea unor producții su­perioare de legume. Experiența multor unități a dovedit cu prisosință adevărul sus­citat și­ am putea spune că eforturile pe care le fac coope­ratorii de a aduce pe piață le­­gume cît mai timpuriu, sunt răs­plătite pe deplin. In ce constau aceste „efor­turi ?" (am pus ghilimelele, con­sidered că nu pot fi numite e­­forturi, în accepțiunea obișnuită niște preocupări firești de pro­ducție, legumicultura fiind una din cele mai îndrăgite îndeletni­ciri din agricultură cu condiția ca desfășurarea normală a pro­cesului tehnologic să fie asigu­rată de justa corelare a tuturor factorilor de care acesta depin­de). Pregătirea răsadnițelor și a serelor înmulțitor, însămînțarea speciilor de legum­e extratimpu­­rii și timpurii în perioadele opti­me, ocupă în ansamblul de mă­suri tehnico-organizatorice sta­bilit pentru această sarcină de producție, locul întîi. Paralel cu aceasta trebuie să se desfășoa­re neîntrerupt amenajarea su­prafețelor necesare replrârii, revizuirea și repararea serelor solar vechi și urgentarea con­struirii noilor obiective, în așa fel incit fluxul tehnologic să nu fie cu nimic stînjenit. Raidul întreprins zilele trecu­te prin cîteva cooperative agri­cole din județ ne-a dat posi­bilitatea să constatăm că orga­nizarea muncii în sectorul ră­sadnițe se mai menține, în ciu­da timpului și cu cîteva excep­ții, încă la un nivel nesatisfăcă­­tor. O situație mai bună în aceas­tă privință am întîlnit la C.A.P. „7 Noiembrie" - Pechea, preșe­dinte Călin Costică, unde, față de 300 m p suprafață necesară producerii răsadurilor, s-au pre­gătit 320 m­p, din care pînă a­­cum s-au însămînțat 200 m­p cu tomate, ardei, varză și sala­tă verde. La una din cele trei sere în­mulțitor noi amenajate, am în­­tilnit pe brigadierul Ion Crișan și șeful de echipă Dumitru Ma­nolache de la care am aflat că o deosebită atenție se acor­dă în această perioadă urmări­rii regimului termic, udărilor zil­nice și călirii micilor plante conform indicațiilor tehnice în vederea obținerii unui răsad de cea mai bună calitate. In cîmp, întreaga suprafață - 50 hecta­re — destinată în acest an pen­tru cultura legumelor a fost fertilizată administrîndu-se in acest scop 200 tone gunoi de grajd și 20 tone îngrășăminte chimice. Dacă pînă acum lucrările au mers într-un ritm mulțumitor și s-au încadrat în perioadele op­time de timp, se observă că pregătirea răsadnițelor pentru repicat, confecționarea ghivece­­lor nutritive ca și construirea serelor-solar se desfășoară cu încetineală. Ținînd unitatea dispune de seama că material săditor de bună calitate, pe care l-a produs în condiții deo­sebit de prielnice, se impune mai multă operativitate în asi­gurarea unui flux tehnologic normal, neîntrerupt. Pregătiri intense pentru pro­ducția de legume din acest an s-au făcut și la cooperativa a­­gricolă suprafață din izvoarele, întreaga planificată - 200 mp - a fost însăm­înțată încă de la începutul acestei luni ,cu tomate, salată și­­ varză timpu­rie, în prezent pregătindu-se spațiul necesar repicării.­­ La cooperativa agricolă din Costachi Negri­­ lucrările care ar trebui să se desfășoare în această perioadă în legumicul­tura sunt mult­ rămase în urmă. Faptul că în această săptămână a fost programată adunarea generală și că tovarășii din con­ducerea cooperativei n-au avut timp să se ocupe și de pregă­tirea răsadnițelor nu poate con­stitui o scuză. Din datele pe care le-am luat de la șeful de echipă Costin Costache, a reie­șit că s-au însămînțat cu legu­me doar 70 mp în răsadnițe, ceea ce reprezintă circa 20 la sută din necesarul stabilit. Pro­curarea unor rogojini și a celor 70 de tocuri necesare pentru răsadnițe (lipsa­­ materialelor nu s-a observat prea tîrziu, tova­rășe președinte Nicolae Scărlă­­tescu ?) va întîrzia încă destu­lă vreme producerea materialu­lui săditor. Deficiențele semnalate, faptul că nu se acordă sufierentă a­­tenție asigurării celor mai priel­nice condiții tehnice și mate­riale pe care le reclamă produ­cerea de legume extratimpurii și timpurii, trebuie să constituie pentru conducerile cooperative­lor care și-au prevăzut prin plan această sarcină un serios semnal de alarmă fiindcă, după cum se știe, zilele de amînari de acum pot să aducă. . . pier­deri de mii de lei mai tîrziu.­ ­ V. BUCUR Brigadierul Ion Crișan și șeful de echipă Dumitru Manolache controlind temperatura aerului intr-una din serele înmulțitor ale cooperativei „7 Noiembrie" Pechea. Foto : G BERCOV CRONICA STRĂZII *e unde nu trec edilii municipiului Ca estetică și gospodărire, Galațiul bună nu trebuie să rețină atenția numai în centru sau în cartierele Țigli­na,I sau II. Aici, în general, lucrurile sunt rezolvate. In cartiere­le mai vechi,­­însă, delăsa­rea­ și lipsa de interes ma­nifestată de­ gospodarii municipiului este eviden­tă: Iată, bunăoară cum se poate ,strica o străduță (Fundătura­ școlii) de­­ a că­rei­ liniște și frumusețe ce­tățenii erau mulțumiți. La începutul lunii­­ decembrie 1969, o lucrare a necesitat efectuarea unui șanț,, care a rămas neacoperit timp de o lună de zile. La sesi­zarea cetățenilor, a inter­venit redacția și șanțul... s-a astupat. După o altă lună de zile suntem­ din nou înștiințați și ne con­vingem la fața locului de felul în care lucrătorii de la întreprinderea de gos­podărie locativă și-au fă­cut datoria. Acum pe toa­tă lungimea străzii Fun­dătura școlii nu mai este nici un șanț, ci un dîmb, format din pămînt și pie­tre peste care nu se poate trece fără riscuri serioase. Trotu­arul de pe partea dreaptă nu poate fi folo­­­­s­it, iar pentru ca apa, pro­venită din ploi sau zăpa­dă, să nu­ pătrundă în ca­să, oamenii și-au făcut instalații ad-hoc. Aceasta fiind situația, îi întrebăm pe tovarășii de la IGL de ce nu se fac lucrări de calitate . Și-au pus oare de gînd să „cal­ce de două ori pe aceeași urmă“ ? Cetățenii străzii invită lucrătorii de la IGL să-și ridice uneltele depo­zitate în curțile lor. Nu mai pot fi ospitalieri cu oameni care fac lucrul pe jumătate. O altă situație, mai de­plorabilă, se intîlnește pe străzile Balcic și Răsări­tului. De mult timp nici o echipă de lucrători de dru­muri n-a mai fost văzută pe aceste străzi. Cetățenii au ridicat de foarte multe ori problema pietruirii străzilor la întîlnirile cu deputații și cu alți repre­zentanți ai unor organiza­ții obștești. Cele două străzi nu pot fi folosite decit în timpul verii sau iernii, cind no­roiul se usucă sau înghea­ță. In restul anului „lacu­rile“ din mijlocul nu dispar,­ casele și străzii gar­durile sunt stropite de noroi, iar cei care vor să ajungă mai repede la De­pozitul de combustibil, la fabrica de ulei „Prutul", sa­u la Moara Galațiului, trebuie să dispună de e­­chipament special. Invităm pe tovarășii de la Consiliul popular municipal să viziteze aces­te­­ străzi și suntem­ siguri că nu vor mai rămîne și în continuare impasibili. ȘTEFAN CARANGHEL

Next