Viața Nouă, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 7793-7866)
1970-02-21 / nr. 7834
). Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI — Nr. 7834 SIMBATA 21 FEBRUARIE 1970 6 PAGINI — 30 BANI Citiți in pag. a fi~a i Maurice Schumann despre poziția Franței in diferite probleme actuale ale vieții internationale. In U.R.S.S. a fost lansat un satelit artificial de comunicații. COMENTARIUL ZILEI : Componente intime ale crizei din Italia. IERI PE PLATFORMA COMBINATULUI SIDERURGIC A FOST BĂTUT PRIMUL PHOT LA FUNDAȚIA UZINEI COCSO-CHIMICE Ieri, pe platforma Combinatului siderurgic de la Galați a fost scrisă prima filă a lucrărilor de construcții la un nou și important obiectiv : uzina cocso-chimică. Echipajul instalației Kafsar nr 24, condus de mecanicul lordache Amarinei și șeful de echipă Ion Balica, de la șantierul 53 I.C.M.S.G. a bătut primul pilot Franky in fundația primei baterii de cocsificare, primul pilot din cei 2 377 prevăzuți în proiectele de execuție. Lucrare de mare amploare, amplasată in partea estică a depozitelor de materii prime C.S.G. ne-a declarat tovarășul Aurel Manolache, inginer șef coordonator al I.C.M.S.G., conducătorul operațiilor de construcții și montaj - Uzina cocso-chimică gălățeană, care in final va avea o capacitate de aproape trei ori mai mare ca cea de la Hunedoara, se execută în două etape. Ea va dispune de 8 baterii de cocsificare, prima ele urmind să intre în funcțiune din sfîrșitul semestrului 1972, cu o calapacitate de 300 000 tone cocs pe an. Aceasta va fi de altfel și cea mai grea perioadă de construcție, intrucit, paralel cu bateria vor trebui executate toate celelalte instalații și secții de deservire ale uzinei. Cele mai înalte construcții vor fi coșurile de fum (98 de metri) Turnurile de cărbune, patru la număr, vor avea înălțimea unor clădiri cu 7 nivele. In afara cocsului metalurgic, uzina gălățeană va realiza și 16 sortimente de produse chimice între care : azotat de amoniu, acid sulfuric, naftalen etc. După cum ne-a precizat în continuare inginerul șef coordonator, în prezent au fost atacate lucrările de fundații (intre altele săpăturile vor însuma 1,7 milioane de metri cubi excavații) la primele două baterii de cocsificare, atelierul de întreținere curentă, stațiile de sortare primară și secundară a cocsului, laboratorul uzinal și pavilionul T.A., la depozitul de produse refractare și stația de record actine nr. 10. In scurt timp vor începe, de asemenea, lucrările de construcții și terasamente la depozitul de cărbune și stațiile de transbordare. La rîndul său, maistrul Gheorghe Prunaru, de la Șantierul nr. 12, unitate care a preluat responsabilitatea execuției lucrărilor de construcții propriu-zise ne-a precizat că la ora actuală au fost repartizate în diversele puncte de lucru un număr de 8 puternice excavatoare, cu o capacitate de 12 m cu cupă și trei instalații de format piloți de beton cu bulb. Intr-un stadiu avansat se află lucrările de organizare a șantierului și drumurile de acces din hale prefabricate din beton, în așa fel incit constructorii vor putea să lucreze in bune condițiuni încă din primele zile. Angajamentul lor este de a depăși în mod substanțial volumul lucrărilor planificate pe acest an, pentru a putea deschide astfel posibilitatea scurtării duratei de execuție a uzinei cocso-chimice. Gh. TEODORESCU Portul Galați— în plină activitate în primele două decade ale lunii februarie, activitatea portuară a continuat să se desfășoare în condiții normale, cu toate că în unele zile timpul nu a fost destul de Acest lucru este favorabil dovedit de faptul că în perioada respectivă în port au intrat 17 nave maritime, cu mărfuri diferite. In același timp au ridicat ancora și s-au îndreptat spre diferite porturi ale lumii, un număr de 14 vase. La 20 februarie se aflau în port sub operațiuni de încărcare nouă vase, printre care cargourile românești „Eforie“ și „Tîrgu Mureș“. De asemenea, în perioada 1—20 februarie în port au acostat și un însemnat număr de vase fluviale, care au transportat mărfuri generale și materiale de construcție. Pe șantierul Uzinei coassochimice, sonetele au început baterea piloților ce vor susține impunătoarea construcție. Foto : P.POPA „Hochei varieté" la Ieri seară, a avut loc Casa de cultură din Galați spectacolul în două acte „Hochei varieté", oferit de Teatrul muzical din Galați. Au participat tovarășul Constantin Dăscălescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, Comitetului președintele executiv al Consiliului popular județean, activiști de partid și de stat, sportivi și oaspeți de peste hotare prezenți la Galați cu prilejul Campionatului mondial de hochei, grupa C. In primul act, a evoluat orchestra de muzică populară (dirijor Gică Bageac), soliști vocali și instrumentiști, formația de dansuri cel de-al populare. In doilea act soliști de operă au interpretat canțonete t în program au mai figurat și melodii de muzică ușoară, dansuri moderne. Regia spectacolului a fost semnată de Nicolae Ciubuc, iar scenografia de Benno Friedel. 1 COMUNA ACADEMIILOI STIINTE ____________________________________ _ > SOCIALE ȘI L IMH 1 HEPUBLICU SOCIALISTE ADMIl Tovarășul Nicolae Ceausescu a fost ales președinte de onoare al Academiei Vineri au continuat lucrările Adunării Generale de constituire a Academiei de Științe Sociale și Politice. In prima parte a ședinței, comisia de redactare a prezentat un raport privind modificările ce urmează a fi aduse proiectului de statut pe baza propunerilor făcute în dezbateri. Adunarea generală a aprobat apoi în unanimitate Statutul Academiei de Științe Sociale și Politice a Republicii Socialiste România. Documentul prevede că acest for științific, desfășurîndu-și activitatea sub îndrumarea C.C. al P.C.R., organizează, îndrumă și coordonează în mod unitar munca de cercetare în domeniul științelor sociale și politice, promovează în această muncă concepția materialismului dialectic și istoric, asigurând orientarea teoretică și ideologică a cercetării științifice pe baza marxism-leninismului. Statutul stabilește atribuțiile Academiei și ale organelor sale de conducere, organizarea activității de cercetare, condițiile de alegere a membrilor ei din rândurile oamenilor de știință, de cultură, cadrelor didactice și altor persoane care se disting prin contribuții de valoare teoretică și practică și participă activ la viața științifică și ideologică a țării. . S-a trecut apoi la cel de-al doilea punct al ordinii de zi. Comisia de propuneri, alcătuită din reprezentanți ai diferitelor institute și centre de cercetări, ai catedrelor din învățămintul superior întreaga țară, desemnați din de către delegați, a întocmit listele de candidați membrii Academiei și pentru supus discuției adunării loa generale. Prin vot secret pe buletine, Adunarea Generală a ales 125 membri titulari și 93 membri corespondenți ai Academiei de Științe Sociale și Politice. In continuare a fost stabilită componența cealor 8 secții ale Academiei, după care, în ședințe separate de constituire, au fost aleși președinții acestora. Declarându-se Academia de Științe constituită și Politice a Republicii Sociale Socialiste România, s-a trecut la alegerea, prin vot deschis, a organelor de conducere ale Academiei. A luat cuvîntul acad. Constantin Daicoviciu. Vorbitorul a relevat marea însemnătate a înființării noii Academii, faptul că ea va aduce o contribuție esențială la perfecționarea activității lucrătorilor din domeniul științelor sociale și politice. Subliniind că prin crearea acestei instituții se adîncește și mai mult legătura bilă a oamenilor de indisdluștiință cu partidul și conducerea sa, vorbitorul a relevat rolul uriaș pe care Partidul Comunist Român, Comitetul său Central, secretarul general al partidului, îl au în dezvolta(Continuare în pag. a H-a) Are părul vilvoi amintind de vremuri trecute, cind pe aici nu erau bulevarde, iar pietonii își mutau locuința după capricii dintr-un arbore intr-altul. Ochii-i privesc cu melancolie in jur. Nimic nu scapă căutăturii duioase și bizare. Acasă ii spunea „băiatul mamei“, „bebeluș“ etc. Anii au trecut, „bebelușul“ s-a făcut un ditamai „Bebe". Nimic și nimeni nu-l ieșea din voie. Să fi dorit el ceva și să nu i se îndeplinească ? Ferit-a stintul! Era de-ajuns o cu de vagă sugestie și o bătaie din palme, cîteva mișcări neobservate ale tăticului către buzunar și totul se așternea la picioarele melancolicului „prinț , oriental“. In liceu îi plăcea să fie admirat ! De orice s-ar fi lipsit dragul de el, nu arai să i se spună că e neîntrecut. Se dorea actor, poet, regizor. Dar, nu, mai înainte de toate actor. Se visa oriunde voiai, dar, mai ales, unde nu voiai. Visa roluri preistorice (mai ales !). Dar anii au trecut, cu chiu, cu vai „băiatul mamei“ e acum student. Acum e acum, și-a zis. Și iarăși aceiași ochi melancolici, același zintet împăciuitor începu să cerșească, admirație, supunere. Colindă băiatul mamei bulevardele, cafenelele, chipurile, să cunoască lumea. De, a Urmă el profetic, „viața e o scenă imensă“. (Ehe, hei, „actorul", bătu-l-ar sfîntul, e tot actor). Și o ceată de gură-cască îl ascultă ori de cite ori are prilejul. O ceată obscură de admiratori, de vîntură-lurrte și pierde-vouă (ca și el) îl aureolează, ii zi iubește cu îngăduință. Și băiatul mamei cheltuie mereu banii lui tăticu și timpul lui (și nu numai pe-al lui I). Se vrea june-prim. Să-l contrazică cineva ? Cine-oi îndrăzni? Auzi domnule, nemaipomenit! Vai de admiratorul care ar face măcar o aluzie ci de vagă. Sau vai de admiratoarea care-ar întoarce spatele zimbetului său seducător... Cum, domnule, să stea „băiatul mamei“ toată ziua la oglindă și să nu-l admire nimeni ? Să se pieptene el toată ziua degeaba ? Și tăticul își joacă banii necontenit. Și el joacă mereu, joacă la Infinit, că de, vin/a-i... Ehei, „artistul“, bătu-i-ar sfîntul I STAN MUNTEANU student MARGINALII Băiatul mamei“ Primirea membrilor Prezidiului Academiei la secretarul general al partidului Vineri la amiază, după încheierea lucrărilor de constituire a Academiei de Științe Sociale și Politice a Republicii ccialiste România, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, seretarul general al lui Comunist Român, Partidulintele Consiliului de preșeStnt, întinit la sediul C.C. al C.R. cu membrii Prezidiuii noii Academii. La întilnire au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonten Răuțiu, Ion Iliescu.. Președintele Academiei de Științe Sociale și Politice, Miron Constantinescu, a făcut o scurtă prezentare a desfășurării lucrărilor Adunării generale și, în numele membrilor Prezidiului Academiei, a exprimat conducerii partidului pentru încrederea recunoștința acordată, precum și hotărîrea de depune întreaga energie pentru a duce la bun sfârșit sarcinile complexe de mare răspundere ce le revin. Vorbitorul a arătat că, dînd glas gîndurilor și propunerilor multor participanți, exprimînd sentimentele de adîncă stimă și prețuire pe care cercetătorii din domeniul științelor sociale, ca de altfel întregul nostru popor, le poartă secretarului general al partidului, contribuției sale la dezvoltarea creatoare a gândirii sociale din țara noastră. Adunarea generală a ales în unanimitate și într-o atmosferă de puternic entuziasm pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, ca președinte de onoare al noului for științific. El l-a rugat pe secretarul general al partidului să accepte această funcție. Cuînd cuvîntul Nicolae Ceaușescu , tovarășul spus Stimați tovarăși. Constituirea Academiei de Științe Sociale și Politice reprezintă un eveniment deosebit de important în .viața patriei noastre socialiste. Desigur, este cunoscut că în țara noastră s-au desfășurat și în trecut activități pozitive, s-au obținut rezultate bune în diferitele discipline reunite astăzi în cadrul Academiei de Științe Sociale și Politice. Cu toate acestea, în aceste domenii mai avem încă multe de făcut de altfel dezvoltarea științelor sociale — ca a oricărei științe— nu se va opri niciodată la o anumită limită maximă Științele sociale se vor dezvolta permanent sub impulsul evoluției sociale, al transform Continuare în pag. a II-a IN LEGUMICULTURA Producerea răsadurilor-etapă hotărîtoare Producerea răsadurilor este socotită una din cele mai importante etape în legumicultura, asigurarea la timp a materialului săditor și calitatea acestuia avînd un rol hotărîtor în obținerea unor producții superioare de legume. Experiența multor unități a dovedit cu prisosință adevărul suscitat și am putea spune că eforturile pe care le fac cooperatorii de a aduce pe piață legume cît mai timpuriu, sunt răsplătite pe deplin. In ce constau aceste „eforturi ?" (am pus ghilimelele, considered că nu pot fi numite eforturi, în accepțiunea obișnuită niște preocupări firești de producție, legumicultura fiind una din cele mai îndrăgite îndeletniciri din agricultură cu condiția ca desfășurarea normală a procesului tehnologic să fie asigurată de justa corelare a tuturor factorilor de care acesta depinde). Pregătirea răsadnițelor și a serelor înmulțitor, însămînțarea speciilor de legume extratimpurii și timpurii în perioadele optime, ocupă în ansamblul de măsuri tehnico-organizatorice stabilit pentru această sarcină de producție, locul întîi. Paralel cu aceasta trebuie să se desfășoare neîntrerupt amenajarea suprafețelor necesare replrârii, revizuirea și repararea serelor solar vechi și urgentarea construirii noilor obiective, în așa fel incit fluxul tehnologic să nu fie cu nimic stînjenit. Raidul întreprins zilele trecute prin cîteva cooperative agricole din județ ne-a dat posibilitatea să constatăm că organizarea muncii în sectorul răsadnițe se mai menține, în ciuda timpului și cu cîteva excepții, încă la un nivel nesatisfăcător. O situație mai bună în această privință am întîlnit la C.A.P. „7 Noiembrie" - Pechea, președinte Călin Costică, unde, față de 300 m p suprafață necesară producerii răsadurilor, s-au pregătit 320 mp, din care pînă acum s-au însămînțat 200 mp cu tomate, ardei, varză și salată verde. La una din cele trei sere înmulțitor noi amenajate, am întilnit pe brigadierul Ion Crișan și șeful de echipă Dumitru Manolache de la care am aflat că o deosebită atenție se acordă în această perioadă urmăririi regimului termic, udărilor zilnice și călirii micilor plante conform indicațiilor tehnice în vederea obținerii unui răsad de cea mai bună calitate. In cîmp, întreaga suprafață - 50 hectare — destinată în acest an pentru cultura legumelor a fost fertilizată administrîndu-se in acest scop 200 tone gunoi de grajd și 20 tone îngrășăminte chimice. Dacă pînă acum lucrările au mers într-un ritm mulțumitor și s-au încadrat în perioadele optime de timp, se observă că pregătirea răsadnițelor pentru repicat, confecționarea ghivecelor nutritive ca și construirea serelor-solar se desfășoară cu încetineală. Ținînd unitatea dispune de seama că material săditor de bună calitate, pe care l-a produs în condiții deosebit de prielnice, se impune mai multă operativitate în asigurarea unui flux tehnologic normal, neîntrerupt. Pregătiri intense pentru producția de legume din acest an s-au făcut și la cooperativa agricolă suprafață din izvoarele, întreaga planificată - 200 mp - a fost însămînțată încă de la începutul acestei luni ,cu tomate, salată și varză timpurie, în prezent pregătindu-se spațiul necesar repicării. La cooperativa agricolă din Costachi Negri lucrările care ar trebui să se desfășoare în această perioadă în legumicultura sunt mult rămase în urmă. Faptul că în această săptămână a fost programată adunarea generală și că tovarășii din conducerea cooperativei n-au avut timp să se ocupe și de pregătirea răsadnițelor nu poate constitui o scuză. Din datele pe care le-am luat de la șeful de echipă Costin Costache, a reieșit că s-au însămînțat cu legume doar 70 mp în răsadnițe, ceea ce reprezintă circa 20 la sută din necesarul stabilit. Procurarea unor rogojini și a celor 70 de tocuri necesare pentru răsadnițe (lipsa materialelor nu s-a observat prea tîrziu, tovarășe președinte Nicolae Scărlătescu ?) va întîrzia încă destulă vreme producerea materialului săditor. Deficiențele semnalate, faptul că nu se acordă sufierentă atenție asigurării celor mai prielnice condiții tehnice și materiale pe care le reclamă producerea de legume extratimpurii și timpurii, trebuie să constituie pentru conducerile cooperativelor care și-au prevăzut prin plan această sarcină un serios semnal de alarmă fiindcă, după cum se știe, zilele de amînari de acum pot să aducă. . . pierderi de mii de lei mai tîrziu. V. BUCUR Brigadierul Ion Crișan și șeful de echipă Dumitru Manolache controlind temperatura aerului intr-una din serele înmulțitor ale cooperativei „7 Noiembrie" Pechea. Foto : G BERCOV CRONICA STRĂZII *e unde nu trec edilii municipiului Ca estetică și gospodărire, Galațiul bună nu trebuie să rețină atenția numai în centru sau în cartierele Țiglina,I sau II. Aici, în general, lucrurile sunt rezolvate. In cartierele mai vechi,însă, delăsarea și lipsa de interes manifestată de gospodarii municipiului este evidentă: Iată, bunăoară cum se poate ,strica o străduță (Fundătura școlii) de a cărei liniște și frumusețe cetățenii erau mulțumiți. La începutul lunii decembrie 1969, o lucrare a necesitat efectuarea unui șanț,, care a rămas neacoperit timp de o lună de zile. La sesizarea cetățenilor, a intervenit redacția și șanțul... s-a astupat. După o altă lună de zile suntem din nou înștiințați și ne convingem la fața locului de felul în care lucrătorii de la întreprinderea de gospodărie locativă și-au făcut datoria. Acum pe toată lungimea străzii Fundătura școlii nu mai este nici un șanț, ci un dîmb, format din pămînt și pietre peste care nu se poate trece fără riscuri serioase. Trotuarul de pe partea dreaptă nu poate fi folosit, iar pentru ca apa, provenită din ploi sau zăpadă, să nu pătrundă în casă, oamenii și-au făcut instalații ad-hoc. Aceasta fiind situația, îi întrebăm pe tovarășii de la IGL de ce nu se fac lucrări de calitate . Și-au pus oare de gînd să „calce de două ori pe aceeași urmă“ ? Cetățenii străzii invită lucrătorii de la IGL să-și ridice uneltele depozitate în curțile lor. Nu mai pot fi ospitalieri cu oameni care fac lucrul pe jumătate. O altă situație, mai deplorabilă, se intîlnește pe străzile Balcic și Răsăritului. De mult timp nici o echipă de lucrători de drumuri n-a mai fost văzută pe aceste străzi. Cetățenii au ridicat de foarte multe ori problema pietruirii străzilor la întîlnirile cu deputații și cu alți reprezentanți ai unor organizații obștești. Cele două străzi nu pot fi folosite decit în timpul verii sau iernii, cind noroiul se usucă sau îngheață. In restul anului „lacurile“ din mijlocul nu dispar, casele și străzii gardurile sunt stropite de noroi, iar cei care vor să ajungă mai repede la Depozitul de combustibil, la fabrica de ulei „Prutul", sau la Moara Galațiului, trebuie să dispună de echipament special. Invităm pe tovarășii de la Consiliul popular municipal să viziteze aceste străzi și suntem siguri că nu vor mai rămîne și în continuare impasibili. ȘTEFAN CARANGHEL