Viața Nouă, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 7867-7944)

1970-05-23 / nr. 7911

i Pag. a 2-a i­n VIATA NOUA Tovarășul Nicolae Ceaușescu în zone sinistrate și amenințate de inundații din județele Brăila și Galați (Urmare din pag. I), bună calitate. Totodată, ei ra­portează conducătorului parti­dului sumele pe care s-au an­gajat să le doneze la fondul de ajutorare a zonelor devas­tate de furia apelor, precum și depășirile de plan ce vor fi realizate drept contribuție la efortul general al clasei muncitoare, al întregului po­por, pentru recuperarea pagu­belor provocate de inundații. Tovarășul Nicolae Ceaușescu adresează felicitări conducă­torilor uzinei, inginerilor și tehnicienilor, muncitorilor, pentru succesele dobîndite totodată îndemnul de a depa­și ne eforturi sporite pentru creșterea productivității mun­cii, pentru scurtarea termenu­lui de asimilare a produselor noi, pentru intensificarea acti­vității marelui colectiv brăi­­lean, alături de celelalte co­lective industriale ale patriei în vederea depășirii cit mai grabnice a marilor greutăți prin care trece economia, ca urmare a dezastrului natural produs în țara noastră. In zona portului, conducă­torii de partid și de stat iau cunoștință, la fața locului, de nivelul apelor și măsurile ce se întreprind pentru a pre­veni revărsarea acestora pes­te chei, spre partea de jos a orașului, unde se află mari depozite de mărfuri, stive i­­mense de lemn pentru celu­loză, instalații portuare. Se lucrează febril la con­struirea, de-a lungul cheiului, a unui dig lung de circa 2 km și înalt de 1,20 m. Muncitori, militari, patriotice, membri ai gărzilor tineri și vîrstnici plantează pe chei stîlpi, bat în cuie se in­duri, cară pămînt și nisip, le tasează. Este un mare efort material și de e­­nergie. Costul digului și al celorlalte lucrări de apărare a Brăilei se va­­ cifra la multe milioane lei. Secretarul gene­ral al partidului se întreține cu conducătorii lucrărilor, cu cei ce muncesc cu atîta dărui­re aici și le recomandă să nu fie lăsată la o parte nici o po­sibilitate, să nu fie scăpat nici un amănunt pentru reali­zarea unui sistem cu adevă­rat eficient de îndiguire a a­­saltului apelor. Conducătorii de partid se despart de gazde și părăsesc orașul hotărît să se apere cu orice preț. Către Galați se zboară peste o imensă întin­dere de apă murdară, clipo­­cindă. Avem în privire aceeași imagine pe care am întîlnit-o cu numai citeva zile în urmă pe văile Mureșului, Someșu­lui, Tîrnavelor. Parcă pe a­­ceste pămînturi s-ar fi trans­format in realitate povestea biblică a potopului. Cu­ poți cuprinde cu ochiul spre­­ sud, spre nord, ori încotro ai că­uta nu vezi altceva decît ape, iar prin ape vezi pete verzi, indicînd vîrfuri de copaci, sate părăsite, șosele care se pierd parcă în abisuri, căi ferate sparte și tîrite de vii­tori. Fabrica de conserve de legume de la Zagna-Vădeni, zace cufundată în mocirlă. Este locul de întîlnire a Si­­retu­lui cu Dunărea. Nemai­­avîr­d loc în Dunăre, Siretul a rupt digurile și a născut pe uscat o mare care nu era, dar nu­­ mare ca cea de la Bicaz sau cea de pe Argel, aducă­toare de lumină, ci o masă de apă pustiitoare, ce­a .­pricinuit mari daune economiei. Apare apoi orașul... Gala­­țiul se înfățișează optimist. Prima imagine pe care o o­­feră, Combinatul siderurgic, este dovada certă a­ tăriei o­­mului, a atotputerniciei­ lui, în fața forțelor naturii. Este ora 17.. Elicopterul a­­terizează pe stadionul din cartierul Țiglina. In prezența a mii de oameni care fac o caldă primire conducătorilor­­ de partid­­ și de­­ stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu este intim* pinat ■ de Cornel ■ Onescu, mi­nistrul afacerilor interne,­ și de Constantin Dăscălescu, prim-secretar al Comitetului județean Galați al PCR. O primă veste îmbucurătoare , cotele Dunării au­ scăzut azi cu 3 cm, iar cu cîteva ore mai devreme calea ferată Ga­lați — Tecuci a fost redată traficului. Toate orașul încercuit de nu­rezistă eroic, spărgînd breșe in zidul ostil al forțelor naturii. Pe străzile ce duc spre port, mii și mii de localnici, cu pancarte pe care stă scris „PCR­­ 1- Ceaușescu“, au ieșit în ir­tîmpinarea conducători­lor de partid și de stat. Ob­servăm că majoritatea sunt fe­mei, elevi și pionieri. Este și firesc: bărbații se află la muncă, în întreprinderi sau pe digul de peste 8 km lungi­me care se ridică în partea de est a orașului pentru pre­venirea viiturilor , maxime ce sunt anunțate în zilele ur­mătoare. Portul Galați.­ Pe punți ri­dicate peste cheiul atins de ape, conducătorii de partid și de stat urcă la bordul unui vas­­ de pasageri cu care co­boară Pe firul Dunării, de-a lungul digului aflat în plină construcție. In dreptul Șan­tierului naval se profilează silueta masivă ,, a­­ mineralie­rului de 12­ 5000 tone allat în construcție, se­ văd noile dane și instalații de lansare pentru viitoare nave de 20 000 tone allate în proiect. Dincolo de­­ macaralele șan­­tierului se­ profilează­­ halele laminorului, de tablă subțire, cartierele de locuințe. Toate aceste bunuri trebuie salvate de furia apelor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu dă indica­ții în legătură cu urgentarea lucrărilor la digul de apăra­re, unde sunt concentrate i­­mense capacități tehnice și umane sub un comandament de înaltă calificare. Mii și mii de muncitori și cetățeni ai orașului, sprijiniți de mi­litari ai forțelor noastre ar­mate, lucrează zi și noapte pe șantierul­­ acestui dig. 1­000 de­­ studenți s-au oferit să muncească voluntar la calea zidului împotriva zidi­pe­ricolului ascuns în masa a­­pelor Dunării. Sunt impresionante pildele de solidaritate muncitoreas­că ce se dau și aici în aceste clipe prin care trece întrea­ga noastră țară. In afară de ofranda în munca tenace a cetățenilor pen­tru­ apărarea avuției obștești de atacul dezlănțuit de ape salariații Combinatului siderurgic — Galați contribuia cu aproape 12 milioane lei la ajutorarea zonelor calamitate, precum și cu... importante cantități de materiale de construcție, cu echipe de specialiști. Contri­buția bănească a salariaților din toate întreprinderile și instituțiile județului se ridică, după calcule provizorii, suma de 47 milioane lei. Im­m­­portante cantități de cereale, numeroase animale precum și însemnate sume de bani sunt date în contul sinistrați­lor de către unitățile de stat și cooperatiste din agricultu­ră, de către familiile țără­nești. Sînt valori destinate să a­­copere pierderile înregistrate pînă acum în acest județ, e­­valuate provizoriu la cifra de 43 746 000 lei. Toți locuitorii municipiu­lui și ai județului sînt ferm hotărîți să muncească fără preget pentru preîntîmpina­­rea altor calamități, precum și pentru lichidarea efecte­lor inundațiilor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu ceilalți conducători de partid și de stat, părăsește, la orele înserării, orașul Ga­lați. Elicopterul zboară un timp de-a lungul malului ro­mânesc al Prutului, ale cărui ape au pricinuit, de aseme­nea, numeroase pagube. A­­poi, zborul continuă deasupra luncii Siretului, a Buzăului și a Ialomiței, rîuri care s-au revărsat haotic pe întinse su­prafețe agricole, afectînd atît ogoare cu grîu înverzit, cît și ferme zootehnice, în­­treprinderi ale industriei ali­mentare, construcții ale uni­tăților de stat și cooperatiste, livezi și păduri. Privirea dis­tinge zone din care apele au început să se retragă, dar pagubele lăsate de inundații pe aceste cîmpii mănoase sunt inestimabile. Mănoasa cîmpie a Bărăganului este împînzită de o puzderie de bălți care lucesc straniu în penumbra înserării, dînd di­mensiunea pagubelor pe ca­re intemperiile le-au­ produs în însăși grînarul țării. Sînt răni pe care oamenii muncii, poporul nostru trebuie să le tămăduiască prin munca dîr­­ză, neostenită, strîns unit în jurul partidului nostru, conducerii sale, urmînd nea­ab­bătut politica profund pa­triotică a Partidului Jist Român — cîrmaciul Comu­în­cercat al României socialiste. ★ Ca și în celelalte județe a­­fectate de inundații, și aici vizita operativă de lucru în­treprinsă de tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți condu­cători de partid și de stat a constituit pentru cetățenii din județele Brăila și Galați un puternic imbold de a munci cu înaltă răspundere patriotică pentru preîntîmpi­­­narea și lichidarea efectelor inundațiilor, a reprezentat un prilej de îmbărbătare în lup­ta cu stihiile naturii și de manifestare a solidarității so­cialiste cu care întregul nos­­tru popor se ridică ca un singur om, înfruntînd cu ho­­tărîre și fermitate grelele în­cercări prin care trece patria noastră socialistă. N. PAUL POPESCU-BOGDANEȘTI DIACONESCU La sosirea în municipiul Galați. Pe întregul traseu al vizitei, cetățenii Galațiului au primit cu deosebită căldură pe conducătorii de partid și de stat. Conștiința cetățenească — mai puternică decît furia apelor Mesaje ale inimii de compasiune și sprijin material Mai puternică decît revărsa­rea apelor care a pricinuit atî­­tea incalculabile pagube, este revărsarea de căldură din ini­mile oamenilor, sentimentul de profundă solidaritate a întregii noastre națiuni în clipele deo­sebit de grele ale dramaticei încleștări cu forțele dezlănțuite ale naturii. Nimic nu poate fi mai impresionant decît acest sentiment civic de vibrantă com­pasiune și hotărîre fermă, una­nimă de a sprijini pe cei nă­păstuiți, de a contribui cu mic cu mare la diminuarea și înlă­turarea grabnică a imenselor pierderi cauzate de calamitatea ce s-a abătut asupra celor mai multe localități de pe teritoriul patriei noastre. Multe­ infinit de multe sunt gesturile de inegalabilă dăruire de sine în clipele de grea în­cercare prin care trecem și nu este deloc ușor să redai cu a­­jutorul cuvintelor aceste torente de profund umanism. Pentru că în calmul și rațiunea ce dom­nesc la tot pasul, gesturile sînt însoțite de cuvinte simple, fi­rești. Oamenii se pronunță lapi­dar, dar din adîncul inimilor care pulsează la unison, expri­­mînd aceeași hotărîre neclintită de a răspunde prin fapte am­plificate de dimensiunea efor­turilor lor. In fiecare clipă suntem­ mar­torii unor noi dovezi de solida­ritate umană. ...47 de milioane lei. O sim­plă cifră, dar care are o pro­fundă semnificație, pe care-l fac în cursul Este darul acestui an salariații din județul Galați, prin cedarea uneia sau mai multor zile din salariu pentru ajutorarea sinistraților. O sim­plă cifră, dar cu o rezonanță deosebită. „Dînd expresie sentimentelor de înalt patriotism, salariații de pe platforma Combinatului si­derurgic gălățean s-au hotărît să contribuie la fondul de ajuto­rare a sinistraților cu suma de 11 765 000 lei, iar activiștii co­mitetului de partid C.S.G., cei ai Consiliului sindicatelor și ai comitetului coordonator U.T.C. cu salariul pe o lună" - se spu­ne într-o telegramă trimisă Co­mitetului județean de partid. Colectivul Uzinei Laminorul de tablă Galați - după cum ne informează tovarășul ing. Gh. Alexandru, secretarul comitetu­lui de partid - în afară de do­narea unor însemnate sume re­zultate din cedarea salariului pe una sau mai multe zile pînă la sfîrșitul anului, a hotărît să cedeze fondul de premiere I.C.M. în valoare de 240 000 lei, precum și suma de 24 000 lei alocată de U.G.S.R. pentru tit­lul de întreprindere fruntașă pe ramură. Cedînd salariul pe o zi în fie­care lună pînă la sfîrșitul aces­tui an, colectivul de muncitori, ingineri, tehnicieni și funcțio­nari de la I.S.C.L. Galați contri­buie la fondul de ajutorare cu 400 000 lei; salariații de la T.C.I.F. cu 190 000 lei, la care adăugîndu-se sumele din anga­jamentele celorlalte unități din municipiul Galați rezultă peste 20 milioane lei. impresionantă este hotărîrea oamenilor muncii din județul nostru de a contribui prin mun­că la înlăturarea dezastrului, impresionant este tor de solidaritate, sentimentul „întregul nostru colectiv va lucra cite du­minici va fi nevoie la recon­strucția locuințelor, distruse de inundații" — se precizează in angajamentul Șantierului 21 al I.C.M.S.G. „Mă ofer voluntar ca în tot timpul concediului din acest an să lucrez pe șantiere­le de reconstrucție din zonele distruse de această calamitate naturală” — s-a angajat ingine­rul Constantin Samulea de la Șantierul 71 al aceleiași între­prinderi. După cum am fost informați de tovarășul Stan Jirlăianu, di­rectorul sucursalei Galați a Băn­cii Naționale, pînă ieri, în cele două conturi - 49 304 și 2 000 -s-au depus 2 919 628 lei, zilnic adăugîndu-se noi sume la fon­dul de ajutorare a sinistraților. Iată numai cîteva mesaje ale profundului umanism, mărturii ale vibrantei solidarități a po­porului nostru. V. MET AX A Pe digul Ghimia-Brănești se lucrează din plin! Buletinul hidrologic de ieri anunța, ca și în celelal­te zile, creșterea apelor rîu­­lui Prut în județele din nor­dul Galațiului. Analizînd a­­ceastă stare de lucruri, Biroul Comitetului județean de par­tid a stabilit un amplu pro­gram de măsuri — fapt con­semnat în numărul de ieri al ziarului nostru — pentru prevenirea inundării incinte­lor îndiguite Brateșul de sus și Brateșul de jos cultivate cu porumb, floarea-soarelui, lucerna etc. Am intrat pe digul care se întinde de la punctul Ghi­­mia și pînă dincolo de satul Brănești, pe malul drept Prutului, pe la stația de pem­al pare sud. Circulația intensă a mijloacelor de transport, vremea călduroasă din unele zile au transformat ulti­a­­cest rezistent baraj, cu ani în urmă de mi­ ridicat de oameni și mașini în calea a­­pelor dezlănțuite, într-o mi­nunată bandă rutieră ce ri­valizează cu asfaltul. Spre a da o imagine cît mai convingătoare a activită­ții ce s-a desfășurat ieri pe dig, vom derula filmul eve­nimentelor . La kilometrul 0+500 două excavatoare lu­crau din plin la încărcarea celor 15 autobasculante care la km 1+000 descărcau, una după alta, aproape fără opri­re, pămîntul umed. Pe aceas­tă porțiune digul fusese sca­­rificat, iar pămîntul proaspăt adus era nivelat și tasat de un buldozer. Pe taluz, oame­nii din echipa condusă de tehnicianul normator D.T. Dumitru, după consolidarea sistemului de apărare con­struit din țăruși și fascine, a­­șeza­u pămîntul după reguli­le hidroameliorației. De aici și pînă la kilometrul 9 coro­namentul digului se va înăl­ța în medie cu circa 50 de centimetri. Dar, la controlul minu­țios efectuat de specialiștii O.F.F.G.A.I.F. s-au găsit și unele zone mai sensibile pe dig. S-a acționat prompt : pe porțiunea cuprinsă între km 3 și km 3+500 au fost de­puși circa 200 maldări-fascini pentru consolidarea sistemu­­lui de protecție a digului împotriva valurilor. In zona cuprinsă între km 6+700 și km 7+800, pentru întărirea taluzului dinspre rîu s-au transportat aproximativ cinci vagoane piatră de carieră. Pe baza graficului de lu­crări stabilit în seara zilei de 21 mai a.c. ieri s-au exe­cutat multiple operațiuni, oa­menii acționînd ca în ciuda temperaturii hotărîre cobo­­rîte a apei. Bunăoară, la km 12 + 800 se depozitau cu gri­jă țăruși și plăci de stufit pentru echipele de interven­ții. La km 14+400 am întîl­­nit grupa de nivelament, condusă de inginerul Roman, care, cu ajutorul Leon a­­paratelor determina zonele mai joase de pe coronamen­tul digului în vederea acope­­ririi lor cu piatră și pămînt pînă la cota normală. Echipa condusă de Nicolae Șoimu a lucrat zi-lumină la km 14+700 — 15 + 500 la conso­lidarea sistemului de protec­ție a digului, înlocuind țăru­șii și fascinele putrezite cu material nou. In zona prinsă între km 17+700 ca­și 18+500 echipa lui Constantin Hulubei executa aceeași lu­­crare. Cu mult entuziasm au muncit la tasarea pămîn­­tului pe taluz și cei 400 de ostași din unitățile militare dislocate în județul nostru. In dreptul cantonului nr. 3 oamenii din echipa mecani­cului Dobre Mereuță au lu­crat vineri la consolidarea digului stînd în apă pînă la brîu. Digul este într-adevăr so­lid — ne spunea aseară ingi­nerul Gogu Oprescu, direc­torul C.F.F.G.A.I.F. Galați. Are 14 metri la bază și circa 7 metri la coronament. Dar, proverbul spune : „Paza bu­nă trece primejdia rea !“. Așa că, pentru a feri de perico­­lul inundațiilor culturale din cele două incinte îndiguite acționăm acum cu operativi­tate, fără a precupeți nici un efort. Pe aproape toată lungi­mea digului țăranii coopera­tori din Vînători, Slobozia Conachi, din Pechea, Băleni, Frumușița și din alte unități au cosit ieri iarba de pe ta­­luzurile digului, pentru ca e­­chipele de control să poată observa la timp orice infil­­trație șî să ia măsuri opera­tive de prevenire a ruperilor. Și pentru evitarea oricărei surprize neplăcute, cu ur­mări tragice, ieri s-au și repartizat pe grupe 50 adus de lanterne puternice. Așa că, digul va fi controlat și noap­tea. V. PARLOG Nr. 7911 „Ne facem datoria de oameni“ „Contul omeniei“ — cum a fost denumit contul 2­000 _ crește într-una. Zeci și zeci de oameni își îndreaptă pașii în aceste zile către agențiile C.E.C. din țară pentru a de­pune în contul sinistraților economiile lor. Raportat la scara întregii țării, acest gest la care se adaugă alte nenumărate manifestări de solidaritate, capătă valoare de simbol. In aceste zile patria mai mult ca niciodată înseam­­­nă 20 de milioane de voințe strîns unite în jurul partidu­lui. Am poposit din nou la cî­­teva agenții C.E.C. din Galați. Depunerile în contul 2­000 cresc mereu, aflăm de peste Contul 2000 tot. Ieri în cursul dimineții la agenția nr. 5 Țiglina, în contul sinistraților s-au înre­gistrat și banii adunați de anul II­I al Liceului pedago­gic din Galați alături de su­mele depuse de Constantin Popascu, Janeta Popa, Con­stantin Cuciurean, Nicolae Cîșleanu, Ștefan Bărbuță etc. Cetățeni, pe deplin anonimi pentru familiile sinistrate, nu pregetă să-și aducă, dintr-un spirit de înaltă conștiință și profund patriotism, contribu­ția la ajutarea celor loviți a­­­­tît de greu de calamitate. ” Georgeta Isac, de la agen­ția C.E.C. nr. 2 din Galați ne mărturisea ieri: „Vin oameni simpli, bătrîni și copii, pen­sionari, îndurerați de toate cîte s-au întîmplat. Iși dau economiile lor fără vorbe multe din dorința de a le alina celor năpăstuiți durerile, de a se dovedi alături de ei“. La agenția amintită, ieri, Valeria Teodorescu a depus 1000 lei. Ii întîlnim la ghișeu și pe soții Emilia și Eftimie Chiricuță, pensionari. „Am ve­nit să ne facem datoria de oameni“, ne spun ei în vreme­a ce completau formularul de­ depunere. Sîntem înștiințați că pio­­­nieri de la Școala nr. 6 Ga­lați au depus 3 350 lei în con­tul 2­000. Asemenea fapte se petrec acum cu zecile de mii în ța­ră. Nu au nevoie de cuvinte frumoase pentru a fi descrise. Se definesc singure. D. P. Circulația pe linia Galați—Tecuci a fost reluată Ca urmare a măsurilor de restabilire a activității și refacere a avariilor pro­duse de inundații, luate imediat după ce apele Si­retului au început să se retragă, a fost redeschisă și redată circulației calea ferată Galați-Tecuci. De la Direcția regională C.F.R. Galați ni s-a co­municat că începînd de ieri, 22 mai, orele 13,15 traficul a fost reluat con­form graficului de circu­lație atît pentru transpor­tul de călători cît și pen­tru cel de mărfuri. începînd de astăzi se vor pune trenuri de legă­tură cu Capitala, prin Te­cuci. Zid trainic, ridicat cu bărbăție (Urmare din pag. 1) pun pe marginea apei saci cu nisip. Zidul se ridică rapid și rezistent. Mișcările oamenilor sunt precise, ritmice. La un mo­ment dat, se crează o situa­ție dificilă, care îl face pe in­ginerul Duțu să se încrunte. Peste cinci minute, însă, facem cunoștință cu doi excavatoriști veniți de urgență să restabileas­că aprovizionarea digului cu material nisipos. Mihai Bălan și Ion Mihai descriu cu brațe­le metalice ale mașinilor lor curbe rapide, făcînd față au­tocamioanelor care pe timpul încărcării nu-și opresc motoare­le. Ajungem, în sfîrșit, la capă­tul tronsonului numărul patru. 30 de dulgheri, conduși de Constantin Popa și Ion Gîlea, lăsaseră înșiruiți de-a lungul apei peste două sute de stîlpi încinși în cherestea, alcătuind astfel front de lucru pentru schimbul de noapte. Activita­tea se desfășoară aici mai mult mecanic. Un buldozer, un cilindru presează compresor, adună și o macara pămîntul. Mai încolo plutitoare descarcă nisip. Nu plouă și asta bucură pe toți cei aflați în această noap­te la Dunăre. Se poate face o treabă temeinică, se poate ri­dica fără dificultăți o stavilă de netrecut în calea apelor. Un zid trainic, un zid al bărbăției. P.S. Tovarășul Ștefan van, un reputat specialist Ră d­­in materie de construcții, de altfel, ne asigura că pînă simbătă di­gul, în prima sa porțiune, va fi gata. Ieri după amiază, deci cu o zi mai devreme, acest lucru era deja înfăptuit. Este meritul oa­menilor, al constructorilor și os­tașilor care nu și-au precupețit eforturile. K Y

Next