Viața Nouă, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 7867-7944)

1970-06-03 / nr. 7921

r ag. a 2-a Puternic stimulent prin facitara zootehniei, pentru imttunătăsirea aprovizion­ării populației .Urmare din pag. I­­ tate spre celelalte domenii ale economiei naționale, majora­rea prețurilor cu amănuntul prevăzută in hotărîre își gă­sește un puternic temei și in pagubele incalculabile provo­cate de recentele calamități abătute asupra țării noastre, calamități care au dat lovituri grele și zootehniei prin pier­derea a zeci de mii de ani­male, degradarea pășunilor și distrugerea unor adăposturi. Precizînd că la unele sorti­mente de larg consum nivelul actual al prețurilor se va menține și în continuare. Ho­­tărîrea exprimă grija perma­nentă a partidului și statului nostru de a nu afecta bugetul familiilor cu venituri mici și de a nu diminua cîștig realizat prin sporul de aplicare a recentelor măsuri de îmbună­tățire a sistemului de salari­zare. Există motive îndreptățite pentru a considera că efectul pozitiv al măsurilor preconi­zate în hotărîre nu va întîrzia să se arate. Asigurarea obți­nerii cit mai grabnice a aces­tor efecte impune însă crește­rea responsabilității fiecărei conduceri de C.A.P. și I.A.S., a fiecărui țăran cooperator, pentr­u sporirea necontenită a producției și a calității aces­teia, acționarea cu energie pentru introducerea unor me­tode cât mai moderne de creș­tere a animalelor, bazate pe tehnologii noi și un grad ri­dicat de mecanizare. Asigurarea satisfacerii de­pline a cumpărătorilor cu sor­timentele de larg consum ne­cesare presupune, în același timp, manifestarea unei griji permanente pentru organiza­rea de către unitățile comer­ciale a unei aprovizionări co­respunzătoare, pentru o repar­­­­tizare cât mai judicioasă a stocurilor disponibile astfel incit fiecare magazin de des­facere să poată oferi oame­nilor muncii o gamă cit mai bogată de produse, la prețuri aplicate corect și respectate cu rigurozitate. Trecerea fără întîrziere la aplicarea prevederilor Hotărî­­rii, întocmirea unor planuri eficiente de acțiune în vede­rea asigurării condițiilor celor mai favorabile pentru dezvol­tarea zootehniei, vor contribui la realizarea cu succes a ma­rilor sarcini economice tra­sate de partid, vor determina satisfacerea tot mai deplină a cerințelor populației, creșterea necontenită a bunăstării sale. La fondul de stat­­ mai multe produse animaliere (Urmare din pag. f)­le afirmate mă voi folosi de exemple concrete. Sporirea prețului de preluare a lap­telui cu 0,10 lei, în perioada 1 iunie — 30 octombrie a.c., timp în­­ care noi vom livra, în limita cifrelor de plan, 23 862 hl lapte de vacă ne va aduce un plus de venituri de 280 620 lei. De la 1 noiembrie și pină la 31 decembrie, timp în care vom vinde 13 811 litri de lapte, sporul de preț de 0,25 lei pe litru ne va mai aduce un plus de 345 275 lei. Așa că, de ieri și pină la sfîrșitul anului în urma valo­rificării laptelui vom be­neficia de o sumă suplimen­tară de 583 895 lei. Față de aceste avantaje deosebite acordate de partidul și guvernul nostru, colectivul de muncitori, ingineri și teh­nicieni s-a angajat să vîndă în plus, peste angajamentele anterioare încă 300 dl lapte pe care se vor mai încasa a­­proape 55 000 lei. Venituri suplimentare vom mai obține și din livrarea a­­nimalelor pentru carne. Po­trivit hotărîrii, prețul de cum­părare a­ cărnii de bovine a­­dulte, livrată la fondul de stat, se majorează cu 1,70 lei pe kg viu la calitatea I și cu 1,40 lei pe kg viu livrată la calitatea a II-a. Cum fermele noastre mai au de livrat până la 31 decembrie încă 107 to­ne de carne,și cum noi livrăm peste 50 la sută din numărul total de animale la calitatea I, vom obține în plus 160 000 lei. Și din acest peste tot colectivul de muncă sec­s-a angajat să depășească sarcini­le de plan cu 10 tone de unde vom mai încasa alte 74 000 lei, care vor întregi beneficiile în­treprinderii. Pornind de la cointeresarea materială a producătorilor în producerea și valorificarea la fondul de stat a unor canti­tăți cât mai mari de lapte și carne, cât și de la necesitatea dezvoltării agriculturii, în ge­neral și a zootehniei, în spe­cial, consider deosebit de u­­tilă și în același timp stimu­latoare Hotărîrea conducerii superioare de partid și de stat, ea venind în întim­pina­­rea măsurilor prevăzute în programul național de dezvol­tare a zootehniei și de crește­re a producției animaliere. Vom suplimenta contractele .Urmare din pag. I­­țești a constatat că pină la sfîrșitul anului beneficiarii vor primi, peste prevederi, din unitatea noastră, 100 de porcii grași, 450 de hectolitri de lapte din care 400 dl lap­­te de vacă. Fără îndoială, la baza acestor depășiri va sta sprijinul permanent pe care ni-l acordă statul materializat prin livrarea de concentrate la prețuri avantajoase, precum și primele acordate pentru fiecare junincă la prima făta­­re — factor esențial în înde­plinirea exemplară a planu­lui de montă și fătări. Pină la sfîrșitul anului, C.A.P. Cerțești va livra, pe lângă tineretul taurin și 22 de bovine adulte. Actualele prevederi n­e obligă să le în­­grășăm înainte de livrare, pentru ca, la sporul de cali­tate să putem adăuga, cu fie­care kilogram în plus, o su­mă suplimentară. După cal­culele noastre vom încasa su­plimentar, numai din valorifi­carea taurinelor adulte, 11 340 de lei. Vom livra, de aseme­nea, în cel de al doilea tri­mestru al anului, 802 porci grași însumînd 80,2 tone carne. Prin adaptarea noilor țari, veniturile unității, pre­mii din această ramură un­de producție vor fi cu circa 82 000 lei mai mari decit cele stabi­lite inițial la contractare. Aplicînd noi lucrări de în­treținere și fertilizare pe pă­șunea naturală, ovinele vor avea masă verde un timp mai îndelungat și în cantități suficiente, ceea ce va duce la creșterea producției de lapte. In felul acesta vom putea li­vra, în lunile următoare, 390 hectolitri lapte, pentru care depunerile în contul­­ unității noastre vor depăși planul fi­nanciar, la acest capitol, cu 19 500 lei. Pentru stimularea produc­ției de lapte la vaci consiliul de conducere a stabilit ca, după plantele furajere anua­le, și după cerealele păioase, să se însămînțeze în amestec pentru masă verde diferite culturi care să asigure în­tregului efectiv de taurine necesarul de nutrețuri sucu­lente pină toamna tîrziu. Ca urmare, pină la sfîrșitul anu­lui vom livra circa 730 hec­tolitri lapte de vacă, obți­­nînd, conform prețului îmbu­nătățit la acest produs, apro­ximativ 19 000 lei peste pre­vederi. In spirit de înaltă responsabilitate (Urmare din pag. I)­ le produse animaliere urmă­rește o mai mare cointeresare a unităților agricole socia­liste, a membrilor cooperatori, a producătorilor cu gospodă­rii individuale și în sporirea efectivelor de animale îmbu­nătățirea calității acestora și creșterea producției de carne, lapte, lină, ouă, în stimulării eforturilor vederea pentru dezvoltarea și mai intensă a zootehniei noastre. „Aceste măsuri, arăta tova­rășul ing. Stoenescu Valeriu, directorul general al Combi­natului textil Galați, vin de fapt în întîmpinarea cerințe­lor oamenilor muncii, sînt pe măsura acțiunii de generali­zare a noului sistem de sala­rizare și majorare a salariilor în toate sectoarele economiei naționale. Cred că actuala ho­tărîre a conducerii partidului nostru este o măsură chib­zuită, îndelung studiată, ca­re tinde către o mai bună a­­provizionare a pieții, cu ali­mentele strict necesare. In pa­ralel, așa cum s-a mai ară­tat aici, se urmărește o mai intensă cointeresare a unită­ților cooperatiste și a produ­cătorilor individuali pentru sporirea producției animale“. Prin felul în care au pri­mit și au dezbătut recenta hotărîre privitoare la stimu­larea dezvoltării zootehniei, salariații de la Combinatul textil Galați au făcut dovada recunoștinței lor față de gri­ja permanentă a partidului pentru economia țării, față de multilaterala ei dezvolta­ De la animalele proprietate personală (Urmare din pag. I­­ podăria mea și o vițică, ob­ținută în acest an. Intențio­nez să o cresc pentru repro­ducție. Peste trei ani, așa după cum prevede hotărîrea, voi primi pentru primul vițel pro­dus de la juninca mea un premiu de 300—500 lei. In același an voi contracta și livra vaca pe care o am a­­cum. Pentru ea mi se va plăti cu 300—400 lei mai mult decât s-a acordat pentru bovinele adulte predate în primele 5 luni din acest an. In plus, în anul 1971 voi în­grășa și livra un vițel bene­ficiind, astfel, de scutire de impozit pe vacă. Cresc anual 20—30 găini ouătoare, de la care obțin în medie 110—120 ouă. Dintre acestea, vînd statului mai mult de jumătate. Avantajele înscrise în a­­ceastă hotărîre reprezintă calea cea mai eficientă pen­tru creșterea, în fiecare gos­podărie personală, a anima­lelor producătoare de carne și lapte și valorificarea în condiții rentabile a producții­lor obținute. VIAȚA NOUA Aici bate o inimă mare, omenească Poate puțini dintre dum­neavoastră bănuiesc că un­deva, in extremitatea nordi­că a orașului se petrec in fiecare minut, timp de două­­sperezece ore pe zi, lucruri neobișnuite, răscolitoare. In­­tr-o hală imensă, in interio­rul căreia albul varului zici că s-a așezat acum un sfert de ceas, șaizeci de oa­meni, salariați de la I.C.R.T­., O.C.L., produse industriale și „Alimentara", T.A.P.L., ICRA, sortează articole de îmbrăcăminte, încălțăminte, obiecte de uz casnic venite din peste 20 de comune ale județului Galați. Ieri dimi­neață, cind am fost aici am asistat la două momente semnificative : pregătirea u­­nui nou transport pentru sinis­trații din județul Mureș și pri­mirea de obiecte din comu­na Brăhășești. Lângă auto­camionul 21 Gl 475 ii aflăm pe directorul școlii din Bră­hășești, Liviu Catană precizează că în cei 33 care de saci s-au ambalat mai ales obiecte necesare copiilor. Nu lipsesc rechizitele, jucăriile , în buzunarele hainelor se află scrisori de îmbărbătare, de încurajare. Pensionarul Manale Sturzu a trimis o­­biecte de valoare pentru o familie numeroasă, la fel ca și Popa Ștefania, Ionica Ștefănache din Matca. Nu­meroase pachete au venit din Băleni. „Am fost rugați să le expediem celor in nevoie, așa cum sunt îm­pachetate", ne precizează tovarășul Vasile Balaban, de la Consiliul popular jude­țean. S-au trimis așternuturi noi de pat, uniforme pentru copii, preșuri, covoare, pă­turi. Pină pe 1 iunie s-au numărat 1 100 cămăși și 720 sacouri bărbătești, 2 478 de rochii, 1 284 de bluze, 2 300 rochițe 1 451 articole pentru noi născuți... Asta fără ce­le două municipii. II rugăm pe tovarășul ca­re centralizează datele să ne repete ultima cifră : ar­­ticole pentru noi născuți. A­­vem o clipă imagi­nea dramatică a lup­tei pentru viață, pentru păstrarea zimbetului și a se­ninătății celor mai mici, celor mai buni și înțelegem de ce Constanța Chirie, din Valea Mărului, mamă a zece copii a scris cu litere de-o șchioa­pă pe o foaie ruptă dintr-un caiet de școală : „Vă rog tare frumos ca acest cadou să-i dați unui nou născut, de a fi băiat să-i ziceți Ion iar de-o fi fetiță să-i ziceți Ludea". Am copiat dintr-un registru un număr oareca­re : 34 000, adică numărul de obiecte depuse pină în prima zi de iunie. Trecînd dincolo de relativa lui di­mensiune (astăzi se pare că se va ajunge la 50 000), am voi să spunem că aceste fapte care le-am văzut, me­sajele de sănătate și de fe­ricire, sînt de fapt dovada că aici pe ținuturile de la Dunăre bate o inimă mare, omeneasca. T. VIRGIL Prognoza hidrologică pe Dunăre reactualizată pentru perioada 1-10 iunie a.c. Postul hidrometric Nivelul la 2. VI. Nivelul maxim prognozat Data producerii culminației Baziaș Moldova Veche Drencova Tr. Severin Cetate Calafat Bistreț Bechet Corabia Tr. Măgurele Zimnicea Giurgiu Oltenița Călărași Cernavodă Hiișova Brăila Galați Isaccea Tulcea 729 709 580 818 797 776 776 784 755 710 800 795 770 700 702 722 627 584 499 428 740 715 590 825 805 780 770 790 765 715 810 805 780 715 710 735 635 600 510 435 1. VI. 2. VI. 3. VI. 4. VI. 5. VI. 6—7. VI. 8. VI. In curînd, calea ferată Calați-Brăila * f­redată circulației Traversăm podul peste Si­ret. Acum, pustiu. Ba­ni. O echipă de vopsitori îmbracă longeroanele ruginii în gri. Oamenii lucrează fără grijă. Din cele 34 de marfare cite treceau pe aici în 24 de ore, acum nu mai trece decit o locomotivă cu cîteva vagoane de piatră. Magistrala ferovia­ră Galați—Brăila a fost ră­pusă de puhoaie, de puhoaiele­­ Siretului care s-a cumințit, își trage spre matcă oștirile de ape răspîndite în trăgători, bezmetic, pe cîmpiile fertile. Adevărata față a deluviului însă aveam s-o vedem în zona Vădenilor, a Baldovineștilor. Orizonturi albe, albe. Lanuri de revărsări. Cu acoperișuri țîșnind neputincioase ici și colo. Cu cireși coapte într-o livadă de-o fertilitate inutilă. Cu cercevele de fereastră, lin­guri și copăi plutind intr-un imens șir de obiecte mîngîie­­toare, irațional azvîrlite aici. Azvîrlite de presiunea ce­lor 125 000 000 de metri cubi de apă ce-au invadat întinde­rile și s-au năpustit spre ma­gistrala de oțel. Trei spărturi imense, trei cratere acvatice de-o violență ce întrece ima­ginația s-au căscat în cordo­nul de piatră și oțel, sfîșiin­­du-l. Primul crater, o spărtură de 60 de metri. Aici, o uriașă concentrare de forțe. Vagoa­nele de piatră sunt de abisul de 12 metri înghițite săpat de șuvoaiele furioase. Două buldozere împing blocurile dizlocate din stîn­ca muntelui și aduse aici, pentru a fi în­­mormîntate pe vecie. Pe ume­rii lor vor fulgera curînd, curînd mărfurele, acceleratele. Trecem cu o barcă la celă­lalt capăt al terasamentului. Un cîrd de rațe pripășite toc­mai pe aici, în pustiul de ape răscolit de buldozere ne taie calea. Magistrala de 400 kilo­­wați ce aleargă peste cîmpia albă a Vădenilor spre Galați stă solitară, cu stîlpii metalici puternic înfipți în soclurile lor de beton. Pornim pe tera­­sament, din traversă în tra­­­versă. Iată-ne la a doua spărtură. Lată de aproape 200 de me­tri. O unitate de ostași de sub conducerea cpt. ing. Sergiu Lugojanu bate zi și noapte piloți. Un pod provizoriu tre­buie înălțat în timp record în acest gol de ape care se înfu­rie după ora prînzului. 80 de piloți de lemn sînt înfipți pină la opt metri în pămîntul de la rădăcina apei. Un pod ridicat într-o adevărată în­fruntare a apelor. Sonetele bat ritmic, aburii răbufnesc în ecouri acvatice peste cîmpii. Ostașii, arși de soare, negri de unsoare lucrează în schimburi. După ce au zorit undeva, in Transilvania, la repararea u­­nei alte căi ferate distruse de viituri, au venit aici unde dau un nou examen de bărbăție. Piloții se înșiră unul cite unul. Capetele lor răsar pu­ternic deasupra undei albe și atît de pașnice acum. In urma ostașilor vor veni curînd, cu­rînd vagoanele cu piatră. Li­nia răsucită de viituri va fi îndreptată, poate schimbată. Fiecare secundă grăbește de­butul primului tren peste po­dul ivit în aceste ore ale în­cordării dramatice. La ultima spărtură, de pes­te 200 de metri, piatra curgea într-un șuvoi continuu, ca o­ invazie răzbunătoare. Două buldozere o împing zi și noap­te în hăul căscat de ape. S-a înaintat peste 50 de metri. Fiecare metru e acoperit cu sudoare, cu ore pline, de zor. Prin stația Baldovinești treo zi și noapte trenuri cu piatră. — 60 000 tone de piatră ne trebuie să refacem linia ne spune tovarășul ing. Nicolae Donea, directorul tehnic Regionalei C.F.R. Galați. Re­al­facerea căii ferate va costa, după un calcul estimativ, se înțelege, peste 12 000 000 lei. Dorim însă, să o punem în funcțiune. Rațiunea acestui efort ? Nr» fiecare 24 de ore sunt rulate pe magistralele de oțel peste 51 000 tone diferite mărfuri, mii și mii de călători. Această arteră, care leagă cele două porturi dunărene, e o părtici­că importantă din arterele vi­tale ale economiei noastre. Cu cit va fi­­ sincronizat mai de­vreme la întregul sistem, cu atît va fi mai bine. E un imperativ în numele­ căruia, zi și noapte, cu bărbă­ție și curaj, sute și sute de­, oameni acționează în cîmpia de ape de dincolo de podul de la Bărboși, I. TUDOR Mîini harnice pregă­tesc cu grijă alte și alte colete care vor lua în curînd drumul zonelor sinistrate. Foto : P. POPA In relatările anterioare, am arătat succint o parte din cele văzute în drumul lung de peste 800 km pe diagonala țării, de la Galați la Satu Mare, unde „Caravana solidarității" de la Dunăre a transportat lucruri de îmbrăcăminte și bunuri casnice pentru sinistrații din acest județ, cel mai crunt lovit de furia ape­lor Someșului. O dată cu zorii zilei, am in­trat in contact direct cu imagi­nile dezastrului dezgolit după retragerea apelor. De pe fereas­tra hotelului unde am fost ca­zați, vedem primele case dărî­­mate. Au fost case mari să încapă cîteva trainice, familii. Le-a izbit apa din față, din părți, pină le-a dărîmat. La Consiliul județean Satu Mare al Frontului Unității So­cialiste, suntem­ primiți cu deo­sebită căldură, cu recunoștință, Tovarășa Florica Roghină, pre­ședinta Comitetului județean al femeilor, ne ajută să ne formăm o sumară imagine despre ajuto­rul pe care-l dau cetățenii pa­triei noastre celor aflați in cumplita încercare produsă de furia apelor. Vedem depozite care, pe de o parte se umplu cu lucruri de îmbrăcăminte, de uz gospodăresc, pe de altă par­te se golesc, și pleacă în între­prinderi, în instituții, la comune, pentru a fi distribuite celor care au atîta nevoie de ele. Aseme­nea depozite centrale sînt cu zecile în municipiul Satu Mare. Alte caravane din județe au fost îndrumate direct la centrele de distribuție către populație. La centrul unde au predat dele­gații județului nostru lucrurile trimise în dar de gălățeni, era creată posibilitatea ca unii ce­tățeni să primească direct bu­nurile de care aveau nevoie. Am citit pe fața lui Ana Szabó, de pe str. Lazarului nr. 17, aâtă bucurie poate produce primirea multor lucruri trebuincioase. La plecare a cerut ajutorul a doi nepoți pentru a-și duce lucru­rile acasă. Asemenea „încărcături” am văzut cu sutele. De fapt, una din imaginile cotidiene ale mu­nicipiului, ale satelor unde au pătruns apele distrugătoare, este aceea a oamenilor care-și duc acasă, sau acolo unde au fost găzduiți temporar, lucrurile trimise de cetățenii din țară și de peste hotare. Am văzut sute de corturi in­stalate pe terenuri curățate de moloz. Am văzut barăci, confec­ționate de diferite întreprinderi din țara noastră, care au fost montate și date în folosință in ziua cînd au fost descărcate la Satu Mare din vagoanele cere­­reului. Am văzut oameni îndes­­tulîndu-se la cantinele organiza­te pentru sinistrați, unde li se servește masa gratuit. Aceste imagini ilustrează con­cludent marea grijă pe care partidul nostru o acordă oame­nilor muncii, în general, și mai ales celor care au acum cea mai mare nevoie de ajutorul societății. Chiar a doua zi după revăr­sarea apelor, vecinii din locali­tățile neinundate au venit în a­­jutor, aducîndu-le în primul rînd pîine, slănină, ceapă verde, lap­te gata fiert, apă. In oraș, ca și la sate, nu erau gaze, curen­tul electric era întrerupt, ener­gie calorică pentru gătit nu exista. Cooperatorii din Foeni, Urzi­­ceni, Berveni, Petrești, Tiream, cetățenii orașului Cărei au fost printre cei dintîi care au adus ajutoare celor aflați la grea cumpănă. Viața este bunul cel mai de preț. Mulți și-au păstrat această avere regeneratoare numai da­torită curajului, spiritului de sa­crificiu al militarilor din unită­țile forțelor noastre armate care au sosit in orașe, în sate chiar în ceasurile cînd apele conti­nuau să crească urcînd spre vîrfurile acoperișurilor. De pe toate străzile munici­piului Satu Mare, ca și din a­­proape toate localitățile județu­lui apele s-au retras în albiile seculare. In urma lor au rămas însă urme pe care nici un mij­loc de redare, vorbit, scris sau înregistrat pe peliculă nu le poate reda la nivelul dezastru­lui existent. Am văzut cartiere întregi transformate capăt la celălalt în de la un mormane de moloz. Pierderile de nerecuperat sunt viețile omenești. Durerea este mare, dar nu i-a copleșit pe oameni. Demnitatea a rămas neatinsă. Am văzut oa­meni cu lacrimi în ochi, dar nu deznădăjduiți , am văzut bărbați cărora nu le-a rămas absolut nimic din ce au agonisit într-o viață de om, dar deși cu frunți cărunte aveau încrederea că vor reface ce-au pierdut. Satu Mare, ca și alte locali­tăți pe unde s-au abătut inun­dațiile, renaște. In stația C.F.R. soseau garnituri după garnituri cu materiale de construcție. Din cele 5 000 de apartamente ce se vor construi în întreaga țară peste prevederile anului acesta, la Satu Mare se vor înălța 1­600, în afară de cele 800 de apartamente care sunt deja în construcție. Patru mari între­prinderi de construcții, din care una din București, una din Bi­hor și alta din Maramureș, au fost dislocate la Satu Mare pri­mind sarcini de construcții pe care trebuie să le dea în folo­sință în toamna anului acesta. Mulți dintre sinistrați își vor reclădi și reface casele distruse sau avariate cu ajutorul sub­stanțial al statului, cu contri­buția personală. Oamenii s-au apucat de muncă. Pe Alexandru Berei, de pe str. Trandafirilor, stradă rămasă fără case după retragerea apelor, l-am găsit improvizîndu-și o cămăruță pentru familia sa. Ridicase zidu­rile, îi pusese deja acoperișul. Nimeni dintre sinistrați n-a ră­mas fără adăpost. In corturi, în barăci, la rude sau prieteni, oa­menii au găsit adăpost. Apro­vizionarea cu alimente, cu alte mărfuri este satisfăcătoare, sta­rea de sănătate a populației este bună. Au fost evitate epi­demiile, încetul cu încetul, viața rein­tră în normal și la Satu Mare, ca în toate celelalte localități afectate de inundații. Oamenii se prezintă cu regularitate la muncă, refac uzinele, fabricile, multe au reînceput lucrul, al­tele produc la întreaga capaci­tate. Satu Mare renaște. AUREL FLOREA 99 CARAVANA SOLIDARITĂȚII LA SA­TU MARE i­ Nr. 7921 IA Tecuci Zona inundată reintră, treptat, in normal După cum s-a mai anunțat, de citeva zile apele riului Bîr­­lad sunt în continuă scădere. Ieri, în cursul dimineții nivelul acestora a scăzut cu 5 cm. A­­cest lucru a favorizat retrage­rea parțială a apelor din zona inundată a municipiului Tecuci. Din cele 16 străzi care au su­ferit de pe urma revărsărilor, ieri mai erau sub apă doar două străzi. Mai sunt înconju­rate de ape 21 de locuințe, a­­flîndu-se încă evacuate 19 fa­milii. Comitetul municipal de par­tid, cu sprijinul larg al colecti­velor din întreprinderi și insti­tuții, al maselor de cetățeni ac­ționează energic în scopul e­­vacuării apei care mai bălteș­te, și pregătește condițiile ne­cesare refacerii în scurt timp a străzilor afectate și a celor’1 282 de locuințe avariate. In a­­celași timp, familiilor sinistrate li se asigură tot ceea ce este necesar traiului zilnic, se depun eforturi pe planuri multiple pentru ca viața în zona inunda­tă să reintre în normal. . Puternicul sentiment al solidarității — Contul 2­000 Cetățenii muncipiului Galați continuă să-și manifeste puternicul sentiment al solidarității cu semenii lor din zonele sinistrate depunind zilnic noi sume de bani în Con­tul 2­000. Din datele pe care ni le-a pus la dispoziție A­­genția municipală C.E.C. Galați reiese că pînă ieri seară valoarea depunerilor în Contul 2­000 s-a ridicat la Galați la 358 790 lei. Totodată ne-au anunțat că cei ce doresc să contribuie în continuare la formarea fondului de ajuto­rare a persoanelor sinistrate pot depune sumele respecti­ve în Contul­ 2­000 atît la agențiile C.E.C. de pe raza mu­nicipiului cit și la oficiile poștale. UN NOU ȘANTIER AL MUNCII ENTUZIASTE (Urmare din pag. I) nicianul Nicolae Olaru, de Mihai Mihăescu și Tănase Lupoae, cărora li se alătură cu pasiune președintele comitetu­lui sindicatului, Gheorghe Burghiu. Un fapt revelator cu care venim în contact, pentru mo­dul cum, antrenați de organi­zațiile de partid, de comuniști, oamenii muncii participă la refacerea cit mai grabnică a distrugerilor cauzate de cala­mități : personalul tehnico­administrativ al I.C.G. s-a pre­zentat ieri după-amiază la Șer­­bești pentru a presta muncă patriotică la curățirea rezer­vorului de 5 000 m. c., incit as­tăzi să se poată trece la spă­lare și dezinfecție. Remarcăm, însă, cu totul deosebită, contribuția pe care și-o aduc salariații Direcției energetice a Combinatului si­derurgic pentru ca apa aceasta de izvor să revină neîntîrziat în casele și apartamentele lo­cuitorilor municipiului Galați. Sînt nu mai puțin de patru echipe PRAM (protecție prin relee și automatizări), una de automatizări condusă de in­ginerul Ion Moran, și una hidro, avîndu-l în frunte pe inginerul Iosif Vainștoc.­­ Partea primară a instalației de înaltă tensiune, ne spune maistrul principal Mircea Munteanu, șeful atelierului re­parații stații și rețele, a fost recondiționată deja, în între­gime, în cadrul Combinatului, angajamentul nostru urmărind ca pînă astăzi 3 iunie, la orele 15, pompele 1 și 2 să intre în funcțiune. — Tot mîine, (N. R. astăzi, miercuri 3 iunie) dar dimineață, ne informează inginerul Leonard Marian, coordonatorul gene­ral al lucrării, două motoa­re de 500 Kw vor fi puse sub tensiune. Aceasta necesită, în­tre altele, terminarea echi­pării a 5 celule de 6 Kw. Lu­crăm de aceea în schimburi de 12 ore, încontinuu. O muncă dusă în condiții cu totul deosebite se desfă­șoară în zona puțurilor de captare a apei de adîncime de la Vadul Roșca. 32 de sa­lariați ai întreprinderii co­munale Galați, din zori în­ zori, rînduindu-se cu schimbul, duc bătălia cu degajarea ca­binelor puțurilor de apa adusă de viiturile Siretului, cu veri­ficarea instalațiilor electrice care acționează pompele sub­mersibile. Fiecare piesă, fie­­care subansa­mblu, sunt cură­­­țate cu migala ceasornicaru­­­lui de către membrii forma­țiilor conduse de Sterian Gheorghiu și Nicolae Călărașu­.­­ Pregătirea unor puțuri pentru punerea lor în func­­țiune, ne declara, tov. Alexi Vasiliu, ne permite ca începînd de miine, terea apei imediat după scea­din căminele de aerisire a conductei, să ridi­căm presiunea pe rețeaua de la Vadul verificîndu-i Roșca spre Șerbești, starea de func­ționare. La 15 iunie a.c. gălățenii vor dispune din nou de apă rece și limpede de izvor. Este anga­jamentul luat de formațiile de muncă, cărora li s-a în­credințat această misiune de către Biroul Comitetului ju­­­dețean de partid, și pentru a cărui împlinire se muncește cu pasiune. Despre noile lor fap­te promitem să revenim în­tr-un viitor articol. în agricultura județului .Urmare din pag.­i­­nie, conducerile întreprinde­rilor de mecanizare a agri­culturii, trebuie să se preo­cupe în ac­este zile de revi­zuirea grapelor cu discuri, a celor reglabile, a mașinilor de semănat din secțiile ce deservesc cooperativele cu so­be calamitate, în scopul reîn­­­­sămînțării terenurilor zvînta­­te. In același timp să asigu­re asistență tehnică la agre­gatele de pompare, în vede­rea funcționării lor fără în­trerupere, să controleze dur cum se lucrează la me­în­treținerea culturilor, și mai ales calitatea praștiei meca­nice. Organelor și organizațiilor de partid din unitățile agri­cole de stat și cooperatiste, ale căror suprafețe au fost afectate de inundații le re­vine sarcina de a mobili­za permanent consiliile de administrație și consiliile de conducere, la antrenarea tu­turor forțelor și de care dispun. în mijloacelor vederea înlăturării într-un timp cît mai scurt a consecințelor ca­lamităților din județul nostru. JL1 > A >

Next