Viața Nouă, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 7867-7944)

1970-05-23 / nr. 7911

X CENÎîW M' Tovarășul Nicolae Ceaușescu în zone sinistrate și amenințate de inundații din județele Brăila și Galați In cursul zilei de vineri, 22 mai a.c., tovarășul Nicolae Ceaușescu,­ însoțit d­e tovară­șii Emil Bodnaraș, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Florian Dănălache,­­ Dumitru Popescu,­ a făcut o vizită o­­perativă de lucru în județe­le Brăila și Galați, în care în aceste zile au­­ loc mari ac­țiuni de prevenire și comba­tere a inundațiilor.­­ Nu a trecut decit o săptă­mână de la primele vești des­pre inundațiile abătute asu­pra unor așezări omenești — sate și orașe — asupra unor cîmpii din Transilvania și iată că, din nou, continuu, forțele , oarbe ale naturii se abat asupra altor și altor zo­ne geografice, afectînd sate, ogoare mănoase și întreprin­deri din partea de răsărit a țării. In vreme ce în locali­tățile greu lovite de furia revărsărilor — Satu Mare, Tg. Mureș, Dej, Alba Iulia, Me­diaș, Sighișoara și multe al­tele — oamenii m­uncii, răs­­punzînd cu un înalt simț pa­triotic chemării partidului, vibrantului apel al Biroului E­­xecutiv al Consiliului Națio­nal al Frontului Unității So­cialiste, depun acum eforturi uriașe pentru lichidarea e­­fectelor catastrofei, pentru readucerea vieții, a ac­­ti­vității economice și so­ciale pe făgașul normal, alte localități și întinse suprafețe agricole sunt lovite de cala­mitate sau se află în mare pericol de a fi supuse inun­dațiilor. Pe tot parcursul drumului străbătut cu elicopterul, în județele Ilfov, Ialomița, Brăi­­­la, Galați, privirea distinge largi suprafețe cultivate, a­­coperite — continuu sau in­­termitent — de ape. Chiar și acolo unde nu s-au revărsat rîuri sau pîraie, apa proveni­tă din marile ploi din ulti­mele zile băltește pe ogoare, în grădini, în sate. După patruzeci de minute de zbor, la orizont se văd coșurile fu­­megînde ale Combinatului de­­ celuloză și hîrtie — Chiscani, fabricile și întreprinderile din zona industrială a Brăi­lei aflate în plină activitate. ■ Aparatul de zbor se dreaptă spre Dunăre. De în, la numai 100 m altitudine, flu­viul apare în toată imensita­tea sa, se văd apele umflate, pline de mîl, lingînd cheiul portului Brăila. Elicopterul se îndreaptă spre est, de-a lungul brațului Macin, pînă în apropierea orașului cu a­­celași nume din județul Tul­­cea.­Peste tot, apele învolbu­­rate ale Dunării s-au întins în lunci din care nu se mai văd decit coroanele arborilor și case invadate sau înconju­rate pînă la prispă de ape. Și totuși, în acest imens te­ritoriu lichid, în mijlocul a­­cestei mări miloase, există o uriașă oază de verdeață, ne­tulburată . Insula Mare a Brăilei. Situată între brațul Vîlciu și albia Dunării Vechi a­­ceasta insulă a apărut pe hartă în 1964. Cunoscută sub­­ numele generic de Balta Brăilei, fosta împărăție a apelor, cu funduri de bălți, stufărișuri și păduri de sălcii, a devenit în ultimii ani, da­torită unor mari eforturi ma­­teriale ale statului nostru, o cîm­pie fertilă. O suprafață de peste 72 000 hectare a fost pusă la adăpostul unor di­guri cu o lungime de 156 km. Lungimea canalelor­­ princi­pale,­ secundare și terțiare, săpate cu ajutorul mijloace­lor moderne, totalizează 1 400 km. In' insulă' au fost create 7 sisteme mari de desecare bălților, cu 13 stații de pom­a pare. In urma desecărilor, defrișării stufărișurilor, de pe a 22 395 hectare și sălciilor de pe 17 500 hectare, suprafața arabilă a ajuns la 56 000 hec­tare. Incepînd din 1965, pe pămînturile smulse apelor s-au înființat 40 de­ ferme a­­gricole, care, anul trecut, de pe 37 000 hectare au obținut în medie 5 144 kg porumb la hectar. Numai cantitatea de boabe livrată peste plan în 1969 însumează 48 236 tone. Totodată, pe teritoriul insulei au fost create ferme de ani­male cu o capacitate de zeci de mii de capete. Creatorii și beneficiarii a­­cestor pămînturi noi se află, de mai multe săptămîni, în­­cleștați într-o aprigă bătălie cu furia apelor. Ei au ieșit învingători, în momentele culminației unde, de din aprilie, iar acum viitură conti­nuă cu tenacitate să apere a­­cest valoros patrimoniu agri­col al țării. ... Este ora 14. Elicopterul oficial aterizează în insulă, la marginea satului Salcia. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de par­tid și de stat sînt întîmpinați aici de tovarășii Mihai Gere și Ion Stănescu, de Mihai Nicolae, prim-secretar al Co­mitetului județean — Brăila al P.C.R., și de Ioan Teșu, adjunct al ministrului agri­culturii și silviculturii. In fa­ta unei hărți a insulei, tova­rășul Nicolae Ceaușescu este informat în amănunțime des­pre starea digului care apără incinta. Pînă la această oră, acest zid întărit cu pămînt și fascine a rezistat și rezis­tă în fața viiturilor. O por­țiune de 3100 m, unde apele au ajuns la 50—60 cm de coronamentul digului, este primejduită în aceste mo­mente. O altă zonă, în lun­gime de 11 000 m, unde viitu­ra se ridică pînă la cm de cota digului, este, 60—70 de asemenea, în pericol. In a­­ceste locuri se concentrează acum toate energiile existente în insulă. 3 800 de localnici, ajutați de 1300 de ostași, de mașini, bacuri și utilaje gre­le, 60 000 de saci de pămînt, fascine și alte materiale de construcție — imense umane și materiale sînt forțe a­­runcate în bătălia cu apele. Printr-o contradicție de care numai natura este în stare, culturile de porumb de pe 35 000 hectare și de floa­­rea-soarelui, pe 6 000 hecta­re, sînt mai frumoase in a­­cest an ca oricînd. h­otărîți să apere cu dîrzenie această mare avuție, locuitorii insulei nu precupețesc nici un efort, muncind zi și noapte, pentru ridicarea și consolidarea di­gurilor aflate în pericol. To­tuși, pentru orice eventuali­tate, pentru a elimina orice risc, peste 30 000 de animale au fost evacute. Este pregă­tită în amănunțime și citarea populației, în caz era­de nevoie. Din nou la bordul unui e­­licopter, ușor de recunoaște­re... Tovarășul Nicolae Ceaușescu urmărește atent lucrările ce se desfășoară în zona de amonte a incintei, între Salcia și Mărașu, pe porțiunile de dig unde apele fluviului devin tot mai ame­nințătoare, atingînd o cotă cu aproape 5 metri mai înaltă decit nivelul mediu. Condu­cătorul partidului și statului nostru recomandă să se ia cele mai energice măsuri, să se folosească toate forțele, să se facă tot ce e omenește po­­sibil pentru ca apele să nu treacă, pentru a fi salvate a­­ceste pămînturi care valorea­ză enorm pentru economia națională. Nu se mai urmează cursul sinuos al Dunării Vechi, ci se taie în diagonală drum pe direcția Brăila. Este un spec­tacol pe cit de contradicto­riu, pe atît de fascinant. A­­ceastă imensă întindere ne­­tedă ca în palmă, fostă pînă acum cîțiva ani „Balta", îm­părăție a apelor și sălciilor plîngătoare, astăzi Insula Mare a Brăilei,­­ este o oază de liniște în care culturile se dezvoltă normal și oamenii muncesc la cîmp cu calm și liniște de parcă petecul a­­cesta de pămînt s-ar afla nu înconjurat de apele viforoase și murdare ale fluviului, ci la depărtări de zeci și zeci de kilometri. De la altitudinea joasă la care se zboară, ochiul deose­bește cu ușurință culturile de porumb de cele de floa­­rea-soarelui, pe cele de grîu de cele de lucerna. Sunt în plină desfășurare lucrările de întreținere. Oamenii se opresc din­­ lucru pentru o clipă și, călind în sus, în­dreaptă spre aparatele de zbor gesturi prietenești, flu­tură batiste. Mulți din cei de jos știu că în trecere se află secretarul general al parti­dului, to­v­a­rășu­l Nicolae Ceaușescu, neobositul condu­cător, care nu pregetă o cli­pă , care nu precupețește nici un efort pentru a fi a­­colo unde se ridică cele mai grele probleme ale acestor zile de aprigă luptă cu stihii­le și unde sfatul și îndruma­rea sa sînt mai mult decît oriunde necesare. Aici, așadar, digurile, care încing ca o centură Insula, au rezistat și vor rezista. Aici se va lucra, se va cosi lucer­na, va rodi porumbul, floa­­rea-soarelui va păta cu gal­­benul ei auriu vaste întin­deri de pămînt. Brăila. Se aterizează pe stadionul nou al orașului, a­­flat într-un înaintat stadiu de construcție. Mii și mii de cetățeni ai Brăilei, afl­­ml că în orașul lor — vestitul oraș dunărean azi important cen­tru al industriei constructoa­re de mașini grele, al indus­triei hîrtiei și celulozei, al șantierelor, va sosi secretarul general al partidului — i-au ieșit în întîmpinare, au venit să-i ureze bun sosit, să-i as­culte îndemnul și sfatul. P­rim-secre­tarul Comitetului municipal de partid, primarul Brăilei, tov. Radu Constan­tin, adresează tovarășului Nicolae Ceaușescu, în numele locuitorilor orașului și al său personal, calde și simțite cu­vinte de gazdă. Spre Uzina „Progresul“... De o parte și de alta a străzilor, brăilenii, tineri și vîrstnici, inundă trotuarele, aplaudă cu însuflețire. „Progresul“, una din prin­cipalele întreprinderi produ­cătoare de utilaje rutiere și de construcții, numără a­­proape 7 000 de salariați — muncitori, ingineri, tehni­cieni, lucrători în aparatul de cercetare și proiectări, func­ționari. Valoarea marfă realizată aici producției într-un an se cifrează la un miliard de lei, sau trei milioane de lei pe zi. Marca „Progresul“ este cunoscută nu numai în țară ci și peste hotare, rulou­rile compresoare, concasoa­­rele cu zb­or, excavatoarele produse aici fiind prezente ca mărfuri de prestigiu în listele de export ale țării. Itinerarul în uzină trece prin secțiile uzinaj și mon­taj. Mașini moderne de mare randament, cu care u­­zina a fost înzestrată în ulti­mii ani, strunjesc, frezează, rabotează piese grele de me­tal. Se asamblează părți din produsul finit, motoare. Inginerul subansamble, Munteanu, directorul Gheorghe gene­ral al întreprinderii, răspun­de la întrebările în legătură cu calitatea producției, cu destinația ei. Un număr de 42 rulouri compresoare, fă­­cînd parte dintr-un lot de 72, sînt gata să iasă pe porțile uzinei. Inginerul Gheorghe Munteanu face precizarea că beneficiarul, o firmă străină, satisfăcută de calitatea pro­dusului, a adresat uzinei încă o comandă de 108 bucăți. Pe platforma de încercare a compresoarelor și excava­toarelor are loc un schimb de păreri asupra calității produ­selor. Se arată că excavatoa­rele produse în prezent sunt de o concepție depășită și că uzina asimilează acum un tip de excavator modern și de mai mare capacitate, excavatorul cu acționare hidraulică, ale cărui 5 prototipuri sînt în curs de execuție, urmînd ca în curînd el să intre în pro­ducția de serie. Tovarășul Nicolae Ceaușescu subliniază faptul că utilajele acestei întreprinderi — exca­vatoare, rulouri compresoare, mașini grele destinate lucră­­­rilor de construcție — au mare importanță acum, în e­ o­forturile ce ne așteaptă pen­tru refacerea drumurilor, șoselelor, căilor ferate, a con­strucțiilor din localități, în­treprinderi și din agricultu­ră, după retragerea apelor. Pretutindeni, în secțiile și în toate sectoarele vizitate se lucrează cu pricepere, cu spirit de dăruire. Muncitorii de aici fac Nicolae Ceaușescu, tovarășului celorlalți conducători de partid și de stat o primire călduroasă. Ințelegînd momentele grele prin care trece țara, își înze­cesc eforturile pentru a da mai multe produse și de mai (Continuare în pag. a 11-a). Tovarășul Nicolae Ceaușescu este informat despre măsurile luate de către Comitetul județean de partid pentru stăvilirea apelor Dunării și ale Prutului. Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI Nr. 7911 SIMBATA 23 MAI 19704 PAGINI 30 BANI Conștiința cetățenească — mai puternică decît furia apelor Zid trainic, ridicat cu Colectivele unitățîlor de pe platforma Combinatului siderurgic au hotărît: " ÎN SPRIJINUL RECUPERĂRII GRABNICE A PAGUBELOR PROVOCATE ECONOMIEI, o producție globală, peste angajamentul anual, de 15 milioane lei și 30 milioane beneficii suplimentare , 10 milioane lei și 300000 lei valută economisite la fondurile de investiții, care să fie destinate zonelor sinistrate , însemnate cantități de materiale de construcții donate pentru refacerea uni­­ tăților industriale, a locuințelor Publicam cu citeva zile în urmă un articol în care rela­tam spiritul de abnegație pe care siderurgiștii de la Com­binatul gălățean îl dovedesc, Iai muncă," pentru a asigura patriei tot mai mult metal. De fapt, pe întreaga platfor­mă, în aceste zile de încerca­re prin care trece țara și po­porul nostru, spiritul de soli­daritate civică, de înalt patri­otism se­ manifestă din plin. Prin adunări spontane, ți­nute la sfîrși­tul schimburilor sau al zilei de lucru, siderur­giștii, constructorii și mento­­rii noii cetăți de metal a pa­triei se angajează în fața con­ducerii partidului și statului să depună maxime eforturi pentru recuperarea grabnică a pagubelor provocate econo­miei naționale, pentru spriji­nirea acțiunii de refacere ne­­întîrziată a zonelor sinistrate. Un prim bilanț, care ne-a fost furnizat de către Corni­­­tetul de partid C.S.G., relevă faptul că unitățile de pe plat­forma Combinatului au hotă­­rit să realizeze, peste anga­jamentele luate in întrecere pe anul 1970, o producție glo­bală suplimentară în valoare de 15 milioane lei și un bene­ficiu de 30 milioane lei. Chibzuind atent asupra po­sibilităților de care dispun de a reduce costul investițiilor, de a folosi cât mai rațional resursele materiale și umane, constructorii și siderurgiștii și-au propus să economiseas­că, fără a afecta calitatea și funcționalitatea noilor obiec­tive, 10 milioane lei din fon­durile de investiții acordate pe anul 1970 Combinatului de la Dunăre și 300 000 lei va­lută, sume care să fie desti­nate zonelor sinistrate. In plus, din propriile eco­nomii sau producînd în afara sarcinilor de plan, colectivele întreprinderilor de pe platfor­ma Smîrdanului s-au angajat să ajute zonele sinistrate cu însemnate cantități de mate­riale. Astfel, Combinatul side­rurgic va dona 10 000 m.c. oxigen îmbuteliat, 10 000 tone zgură granulată pentru ci­ment, 13 000 tone zgură fur­nale pentru­ refacerea șosele­lor și 200 tone var. De pe întreaga platformă, 400 de muncitori de diferite profesii vor ajuta la acțiuni­le de repunere în funcțiune a unităților care au avut de suferit de pe urma inundații­lor. Colectivul întreprinderii de construcții și montaje side­rurgice va produce peste plan 500 m.c. prefabricate din be­ton, 4 500 m.c. oxigen îmbute­liat, 45 tone fier, beton, 165 tone ciment și totodată, va pune la dispoziția zonelor si­nistrate, suportînd cheltuielile din economiile proprii, două excavatoare, 10 autobasculan­te, două tractoare de mare putere, un număr de betonie­re și va contribui la refacerea a două școli de 16 clase. Asemenea angajamente și-au luat și întreprinderea Electro­­centraie, șantierele Î.M.I.A., I.M.B., I.C.S.T.. .toate reliefînd spiritul de solidaritate al oa­menilor muncii, hotărirea lui­de a înfăptui fără preget sub conducerea organizației de partid planurile desăvîrșirii construcției socialiste în pa­tria noastră, elaborate de par­tid: GH. TEODORESCU BULETIN HIDROLOGIC In cursul zilei de ieri, co­tele apelor din județul nos­tru au înregistrat o pronun­țată scădere, în afară de rîul Prut, care la punctul hidro­­metric Oancea a înregistrat aseară la orele 19,00 o creș­tere de 12 cm în 24 de ore. Pe rîul Siret, la punctele hi­­drometrice Cosmești, goci și Șendreni, apele Lun­­au scăzut în aceeași perioadă de timp cu 35, 16 și respectiv 28 cm. Față de nivelele maxime a­­tinse în cursul inundațiilor din aceste zile nivelul Pe Siret a scăzut cu 75 apei de cm la Cosmești, cu 95 cm la Lungoci și cu 119 cm la Șen­dreni. Pe riul Bîrlad apele în scădere s-au menținut sub cota de inundație. Dunărea la Galați a înre­gistrat aseară la orele 19 o scădere de 3 cm față de ni­velul de la aceeași oră din ziua de 21 mai și cu 8 cm față de nivelul maxim din ziua de 20 mai a.c. Pentru următoarele 24 de ore, cotele apelor vor conti­nua să scadă pe rîurile Siret și Bîrlad și vor crește ușor pe rîul Prut. Pe Dunăre, la Galați se prevede o tendință de ușoară creștere. bărbăție Digul care se ridică zi­lele acestea în calea Dunării, datorită concen­trației de forțe și tenacității cu care a început sa se lucreze chiar de la „start”1, va fi termi­nat cu mult înaintea asaltului de ape, evitîndu-se astfel po­sibilitatea oricărei surprize în­tristătoare. Sîmbătă, la orele 17­­ ne spunea cu o zi în urmă tovară­șul Ștefan Rădvan, di­rector adjunct al I.C.M.S.G. — tronsonul unu al digului, porțiu­nea dintre strada Belvedere și Palatul Navigației, va fi o con­strucție finită. Pe joi 21 mai a.c. Peste Galați lasă noaptea. Acolo, în vale, schimbul al doi­lea a început deja să munceas­că. S-a întîmplat ca după două­­trei ore de odihnă oameni din schimbul întîi să se întoarcă be­nevol la lucru. Gestul lor se co­mentează într-un climat de an­samblu ; noțiunea de eroism se amplifică ; conștiințele ard la temperatura patriotismului și a solidarității. Coborîm pe centura de sigu­ranță a orașului, pașii calcă pe pămîntul tare, împresurat de-a lungul gardului compact spatele căruia mușcă neputin­in­cioasă Dunărea. Zgomotele o­­rașului se pierd undeva în urmă, noaptea păstrind doar o forfotă mocnită de lopeți și de maiuri. In dreptul docurilor echi­pa de soldați a căpitanului Gheorghe Dobrescu stivuiește piatră cubică. Sergentul Bar­­bul este unul din cei mai tă­cuți inițiatori ai efortului co­mun. Nu a primit de la ai săi nici o veste și casa părintească este așezată pe malul Some­șului... încercăm în treacăt zidul de tablă navală care acoperă o porțiune însemnată la S.N.G. Apa, fără îndoială, nu va putea trece pe aici. Nu va putea trece desigur nici peste stavila trudită cu migală de militarii Vasile Iacob, Cristea Moldovea­­nu, Francisc Barta, Vasile Ur­­can, pe care i-am întîlnit la tronsonul al treilea al digului și de la care am aflat sensul ab­negației și al dăruirii. Printre camarazii lor sînt mulți care și-au lăsat rudele în Transilva­nia.­­ Pe unde au trecut Mureșul, Someșul, Crișurile - ne spune cineva - se muncește acum și cu dinții. E de datoria noastră să nu lăsăm Dunărea în voia apelor sale, să devasteze mun­ca oamenilor care ne-au ajutat părinții să iasă din impas. Pe vapoarele ancorate în ra­da portului s-au aprins lumini palide. Dincoace, de-a lungul malului, o rețea electrică impro­vizată descoperă în noapte șan­tierul. Mașinile vin și pleacă fără întrerupere de la o carie­ră deschisă la Brateș. Nicu Vlad, Vasile Ghica, Dumitru Co­­man, Ștefan Drehuță, șoferi da la întreprinderea 7 construcții­­montaj, nu-și cruță nici o clipă mașinile, solicitîndu-le viteza și tonajul. Se aude clar vocea unui co­ordonator al convoiului care pă­trunde în incinta Exportlemnu­lui :­­Zece mașini să descarce la depozitul de lemne. Așteaptă a­­colo un buldozer... Suntem­ însoțiți acum de ingi­nerul Sterian Duțu, de la între­prinderea 7 construcții-montaj, coordonatorul tronsonului pa­tru în această noapte. Ne spu­ne că­­ totul ține în aceste cli­pe de organizare, de împărți­rea justă a responsabilităților. — Oamenii fac ceea ce tre­buie și bine, fără să se spui de două ori. Totul e să-și cunoas­că atribuțiile. Un­ maistru, Emil Rodeanu, de la aceeași întreprindere, es­te unul din cei care își știe foarte bine sarcinile. Cîțiva mi­litari, orientați de dînsul, din- RADU MACOVEI (Continuare în pag. a II-a). 1

Next