Viața Nouă, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 7867-7944)
1970-05-26 / nr. 7914
> y f Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI — Nr. 7914 MARȚI 26 MAI 1970 4 PAGINI — 30 BANI Citiți in pag. a V-a ■ CU PRILEJUL ZILEI ELIBERĂRII AFRICII, secretarului Declarația ad-interimar general S.U.A. Declarațiile lui Willy Brandt. Frontul Patriotic din Laos cere S.U.A. să pună capăt acțiunilor de escaladare. CONȘTIINȚA CETĂȚENEASCĂ -mai puternică decît forța apelor Ultim asalt împotrivaul revărsării Dunării ?e cel de-al IV-lea tronson al digului de protejare a văii orașului Galați de apa Dunării se dă ultimul asalt. Foto : G. BERCOV Bate, începînd de duminică după amiază, un vînt parșiv, așa cum știe să bată crivățul aici la Galați. Pe malul Dunării, nisipul descărcat din vase, îți intră in ochi, îți pătrunde, printre dinți, în gură. In această zonă portuară, totuși, domnește parcă o mai vie animație ca în zilele din urmă. Digul ridicat împotriva revărsării apelor bătrînului, dar capriciosului fluviu, a fost ridicat pas cu pas, forțele masive fiind dirijate spre valea orașului, spre tronsoanele doi și patru. Au mai rămas însă porțiuni de finisaj, în care, pentru mai multă siguranță, trebuie „cucerite" noi cote. Depășim cu puțin Palatul navigației. Un colț ascuns de clădiri. In fața lui, oameni în pufoaice, în fulgarine, încălțați cu cizme de cauciuc, pe aie căror chipuri citești oboseala, tasează în continuare pămîntul, fixează pietrele „contra val". Sînt muncitori, ingineri, tehnicieni de la Combinatul textil Galați. Aproape 400 de oameni au răspuns la chemarea Comitetului județean de partid, ne spune tovarășul Ion Georgescu, inginer șef de la Combinatul textil, și de ieri după amiază (N.R. duminică) lucrează la finisarea digului de la Dunăre. Acum (luni ora 13 n.n.) am terminat. Simplu spus : „Acum am terminat". Oamenii își apără orașul, avuția lor de furia apelor. Ce s-ar putea spune în plus ? In dreptul Uzinei Laminorul de tablă altă aglomerație. Printre cei 500 de oameni care compactează pămîntul în spatele zidului de piatră și de saci plini, pot fi văzuți secretarul comitetului de partid, directorul uzinei, aproape întreg personalul tehnico-administrativ al Uzinei Laminorul de tablă. Secția laminor 3 este în reparație. In uzină au rămas doar mecanicii și lăcătușii de întreținere. Efectivul tuturor schimburilor de laminatori e pe dig. Pe acest dig care, o dată înălțat, va proteja averea uzinei, a noastră, a tuturor, de furia oarbă a apelor care a provocat pînâ acum atîtea dezastre și care continuă să amenințe cu puterea ei. Ca într-un lanț neîntrerupt, un alt șuvoi de forțe omenești se întinde în aval, spre halele pescăriei. — Sunt elevi de la Grupul școlar „Al. I. Cuza", M.I.A., de la Școala profesională UCECOM, organizați în detașamente de muncă patriotică, ne precizează tov. Clement Bădescu, prim-secretar al Comitetului municipal Galați al U.T.C. Aceasta este totuși, o zonă de „finisări", după cum ne declara tov. ing. Petrică Roșea, director al Trustului de construcții-montaj Galați. Asaltul împotriva apelor Dunării, care ar putea amenința malurile, se desfășoară în valea orașului. Bazinul nou, sau mai bine zis bazinul de cherestea. In cea mai mare parte, inclusiv finisările, digul din cel de-al IV-lea tronson, ridicat pe cea mai mare distanță (4,5 km) din cea fixată inițial (8 km) în planul Co GH. TEODORESCU (Continuare în pag. a II-a) Buletin hidrometeorologic Deși ieri, pe cuprinsul județului nostru ploile au stagnat, complet, totuși cursurile apelor au continuat să crească, datorită precipitațiilor în amonte și pe afluenții Siretului, iar pe rîul Prut a continuat viitura în aval. La Cosmești, față de minima înregistrată după trecerea pe Siret, în ziua de 23 mai, viiturii s-a înregistrat ieri o noua creștere de circa 70 cm, în jurul orei 12, creștere inferioară maximei înregistrate în perioada 18-21 mai. Aseară la orele 19, a început să scadă ușor. Precipitațiile de pe Putna și Bârlad au determinat creșteri simțitoare la p. d. Lungoci, unde aseară se înregistrase, la orele 19, un plus de 78 cm fată de minima din dimineața zilei de 24 mai. Creșteri ușoare, de 2-3 cm, s-au înregistrat și la Șendreni. Pe rîul Prut apele au continuat să crească, înregistrîndu-se aseară la orele 19 un plus de 28 cm fața de nivelul existent la aceeași oră în ziua de 24 mai. Pe rîul Bîrlad, după ce minimele ajunseseră la Tecuci la 352 cm, apele au crescut cu 74 cm. Începînd de ieri la orele 14, apele pe Bîrlad au staționat, ca începînd de la orele 18 să scadă ușor. Pe Dunăre, la Galați, după o perioadă de staționare de peste 12 ore, aseară se înregistrase o creștere de 3 cm, influențată de vîntul care a slăbit din intensitate dinspre nord. Stația meteorologică locală ne informează că pentru următoarele 24 de ore vremea va continua să se amelioreze, menținîndu-se totuși condiții favorabile ploilor slabe izolate, de scurtă durată. Vîntul va slăbi din intensitate. Temperaturile minime vor oscila între 8.10 grade C, iar maximele între 13 și 16 grade C. Pentru următoarele 24 pe Siret de la Cosmești la de ore, Șendreni se prevede o creștere ușoară. Rîul Bîrlad va manifesta o tendință de ușoară scădere. Dunărea și Prutul vor continua să crească pe tot traseul de pe cuprinsul județului Galați, Muncă tenace, indirjită pe magistrala de apărare Calea Prutului, cunoscută arteră rutieră a devenit în mai puțin de o oră neîncăpătoare. Sute de autocamioane transportă oameni și materiale către digul ce protejează incintele îndiguite ale Brateșului de jos și de sus împotriva apelor dezlănțuite ale Prutului. Ne strecurăm cu greu către marile bazine agricole din zona de est a municipiului Galați. La I.A.S. Bădălan, pe digul ce străjuiește cele mai productive una din grădini de legume, 98 de militari, 200 de muncitori de la C.S.G. și alte întreprinderi din orașul Galați, 27 de elevi de la Grupul școlar al Combinatului siderurgic înfruntă furia valurilor, vîntul tăios, consolidînd continuu stăvilarul ridicat prin eforturi inegalabile în calea Dunării. Cu un entuziasm greu de descris, militarii din subunitatea coman- V. PÂRLOG (Continuare în pag. a II-a). I CENTRAIL , .M. emus La Tecuci a sosit Ceasul confruntărilor cu apa dezlănțuită 24 mai, orele 20,00. Apele rîului Bîrlad alimentate de ploile abundente căzute pe dealurile Tutovei, Berheciului și Buciumenilor, precum și in județele învecinate pe care le străbate, au atins cota inundabilă - 391 cm. Orice centimetru in plus, pe care il înregistrează mira de control, înseamnă pericol: familii alungate din casele lor, ogoare acoperite de valurile tulburi, pline de mii, grădini de legume distruse. La comitetul municipal de partid s-a dat alarma. Utilaje și oameni, echipe de intervenții alcătuite din membri ai gărzilor patriotice, muncitori din întreprinderi și fabrici, cetățeni, militari din unitățile special dislocate, așteptau doar un singur semnal pentru a intra in acțiune. Și acest semnal, care avea să anunțe deschiderea unui nou front al uriașei bătălii, pe care o poartă de zile nopți oamenii din județul nositru, oamenii întregii țări, cu puhoaiele revărsate, nu s-a lăsat mult așteptat. La orele 24,00 cotele rîului Bîrlad cresc 406 centimetri. Rind pe rind sunt cuprinse de valuri cartierele Cuza Vodă și Crivițeni, Tecuciul nou și Focșa. Pe străzile Plugului, Petru Rareș, Văleni și Pit. Stoicescu sunt înconjurate de apă primele case de evacuare a începe acțiunea familiilor amenințate de viituri. Cu calm, luciditate și curaj, membrii gărzilor patriotice, din rândul cărora s-au remarcat, după cum ne relata căpitanul Aurel Hincu, Chirea Popoiu, Nicolae Panait, Vasile Zamfir, ca să amintim Radu Stratulat, doar cîteva nume, au început lupta cu apele reci, biciuiți de ploaie și vînt. Familiile : Ion Pleșcan, cu cei 8 copii ai săi, Grigore Batea, Vasile Lali (4 copii) și Marin loader împreună cu puține lucruri sunt încărcate in remorcile unor tractoare puternice, la volanul cărora M. IONESCU (Continuare in pag. a II-a). Consolidarea digului de la Prut continuă ! Analizînd situația creată de creșterea cotelor rîului Prut, precum și de efectul dăunător al valurilor produse de mărirea intensității vîntului care a depășit viteza de 70 km pe oră, Biroul Comitetului județean de partid a stabilit în după amiaza zilei de 24 mai a cu noi măsuri pentru prevenirea în incintele îndiguite „Brateșul de sus" și „Brateșul inundațiilor privind intensificarea ritmului de lucru la consolidarea de jos", digului de pe malul drept al Prutului pe lungimea de 26 km. In acest scop, pe lingă forțele existente au fost concentrați aici mii de muncitori din întreprinderile și șantierele de construcții gălățene veniți direct din schimbul de producție, ostași din unitățile militare dislocate în județul Galați, studenți, elevi ai școlilor profesionale. De asemenea, s-au mobilizat un număr mare de autocamioane, basculante, buldozere ; s-a transportat un volum mare de material lemnos, saci, nisip, fascini, rogojini etc., necesare la întărirea sistemului de protejare a digului. Cu prețul ultimelor picături de enerve Marea bătălie care se dă de cîteva zile, pentru menținerea apelor furioase ale Prutului în matcă, a ajuns duminică noaptea și luni, am putea spune, la apogeul încordării. Viitura imenselor cantități de apă miloasă, adunată de rîu pe toată lungimea sa, se zbate cu furie pentru a se extinde în lături. OAMENII însă, această forță conștientă și nebănuit de mare, opun o eroică, pe care furia rezistență apelor nu a putut s-o miște din loc. Cine sunt oamenii care nu știu să se retragă nici chiar din fața puhoaielor dezlănțuite ale naturii sălbăticite? Cine sunt acești eroi care cu prețul ultimelor picături de energie fizică forțează apele furioase să-și continue dru m. CREȚEANU (Continuare în pag. a ll-a). in economia județului Galați, față de angajamentele inițiale, se vor realiza suplimentar: PE TOTAL INDUSTRIE : ■ 21 234 000 lei la producția globală M 38 025 000 lei la producția marfă ■ 570 000 lei economii la prețul de cost ■ 34 760 000 lei beneficii ■ 150 000 lei valută livrări la export * 1 500 000 lei mărfuri livrate fondului pielii IN DOMENIUL INVESTIȚIILOR : ■ Producția de construcții-montaj va fi depășită cu 26 150 000 lei . Se vor economisi 10 000 000 lei fonduri de investiții. GOSPODĂRIA COMUNALĂ va depăși cu 1 300 000 lei producția de prestări ■ 396 de muncitori și cadre tehnice vor veni în sprijinul zonelor sinistrate. Sub directa îndrumare a Biroului Comitetului județean de partid Galați și acționînd pe baza indicațiilor C. C. al P. C. R., a chemărilor Frontului Unității Socialiste și Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, organele și organizațiile de partid au organizat în cadrul întreprinderilor și instituțiilor economice dezbateri cu largă a oamenilor muncii masa în urma cărora au fost formulate entuziaste angajamente de depășire a planului, peste prevederile inițiale, depășiri care să contribuie la recuperarea pagubelor cauzate economiei naționale de calamități, la refacerea distrugerilor de pe urma inundațiilor. Pe totalul industriei republicane a județului nostru depășirile, peste angajamentele luate la începutul anului, însumează : 21 234 000 lei la producția globală, 38 025 000 lei la producția marfă, 150 000 lei valută la livrările pentru export, 1 500 000 lei livrări către fondul pieții ; vor fi realizate în plus : 570 000 lei economii la prețul de cost și 34 760 000 lei beneficii. In activitatea de construcții-montaj, producția va fi depășită cu 26 150 000 lei, economisindu-se, concomitent, în special la C.S.G., 10 milioane lei fonduri de investiții care să fie atribuite zonelor sinistrate. Lucrătorii din sectorul gospodăriei comunale s-au angajat, la rândul lor, să realizeze în plus : 1 300 000 lei prestări servicii, 300 000 lei benefici și 270 000 lei economii la prețul de cost. In unități fizice, industria județului Galați va furniza economiei naționale peste angajamentul anual, 2 000 tone fontă, 2 800 tone oțel de convertizor și electric, 1 900 tone sloburi, 1 500 tone tablă groasă, 34 500 mc. oxigen, 1 100 utilaj de turnare și piese tone de schimb în valoare de 2 000 000 lei. . Pentru a veni în sprijinul locuitorilor loviți de calamități și a contribui la refacerea și punerea în circuitul economic a obiectivelor industriale afectate de inundații alături de unele materiale de construcții donate de întreprinderi, 396 de muncitori și cadre tehnice și-au manifestat dorința de a merge în zonele sinistrate. Mobilizate de către Biroul Comitetului județean de partid colectivele întreprinderilor și instituțiilor au trecut la organizarea unor schimburi prelungite și au hotărit să lucreze și în zilele de repaus legal, astfel incit angajamentele să fie realizate în mod exemplar, ca prin producția suplimentar obținută să contribuie la recuperarea nerealizărilor din unitățile similare ale altor județe. Duminică, în întreprinderi, a fost zi normală de lucru Duminică, din îndemnul conștiinței socialiste, al hotărîrii de a depăși încercările grele la care ne-au supus stihiile naturii, zeci de mii de muncitori și specialiști din întreprinderile industriale și de pe șantierele de construcții ale județului nostru au îmbrăcat haina de lucru, transformând ziua de odihnă in zi normală de muncă. Pretutindeni s-a lucrat cu îndirjire și entuziasm, depunîndu-se eforturi durabile prin realizările obținute în toate sectoarele. In cele 28 de întreprinderi din județ, unde au lucrat peste 20 000 de salariați, s-a înregistrat, în cursul zilei de 24 mai a.c. o producție globală în valoare de 17,6 milioane lei. La Combinatul siderurgic Galați, puternică citadelă muncitorească, solidaritatea prin muncă cu cei care au avut și au de suferit de pe urma inundațiilor s-a manifestat în toate secțiile și sectoarele de bază. La oțelărie, furnale, în laminoare, la aglomerare, s-a lucrat efectiv, realizîndu-se o producție globală de peste 11 milioane lei. Această producție valorică se concretizează în 4 370 tone fontă, 4 545 tone oțel convertizor, 2 672 tone tablă groasă și 3 294 tone sloburi. Acum cînd se cere mai mult din partea fiecăruia datorită situației impusă de natură, colectivul de muncă al Șantierului naval Galați, fără să-și precupețească eforturile desfășoară o luptă indirjită, plină de abnegație pe două fronturi largi, la consolidarea digului pentru apărarea șantierului de inundații și în producție. Duminică, peste 4 800 de muncitori, ingineri, tehnicieni și funcționari au lucrat normal, realizînd o producție de un milion lei. Tot duminică, între conducerea șantierului și beneficiar s-au semnat actele de predare-primire pentru cel de al doilea cargou de cherestea din producția marfă pe acest an. Livrarea acestei nave s-a făcut în avans cu 8 zile față de termenul contractual. Aceeași atmosferă de lucru am întîlnit și la Uzina Laminorul de tablă Galați. In toate laminoarele, secții s-a lucrat cu în celelalte potențial, în schimburi întregul normale. Producția globală realizată duminică, în valoare de 582 000 lei a fost mai mare decît cea realizată simbătă, 23 mai. Printr-un efort deosebit depus de întregul colectiv de laminatori, duminică s-au produs peste plan 11,6 tone tablă, cu 5 tone mai mult decît în ziua precedentă. Și la I.S.C.L., activitatea de producție a pulsat din plin. Toți salariații au răspuns prezent la chemarea conducerii întreprinderii și a comitetului de partid. Ziua de lucru s-a soldat cu rezultate deosebite : 200 750 lei producție globală realizată, echivalind cu 80 tone sîrmă trefilată. In întreprinderile municipiului Tecuci, duminică a fost zi normală de lucru. La Uzina de reparații auto, de pe benzile de montaj au ieșit 14 autocamioane care au plecat spre beneficiari, cu 3 mai mult decît în zile obișnuite. Aici s-a luat inițiativa să se lucreze în schimburi prelungite, în scopul realizării angajamentului suplimentar luat pentru ajutorarea județelor calamitate. De asemenea, la Fabrica de conserve, întreprinderea de industrie locală „1 Mai“, Autobaza T.A. a dominat munca calmă, plină de adunci sensuri și semnificații. O activitate indirjită, bărbătească, deși în condiții atmosferice grele s-a desfășurat și pe șantierele de construcții. La I.C.M.S.G., efortul depus de constructori se materializează duminică intr-un milion lei producție suplimentară. In ritmul impus de graficele de execuție s-a lucrat și pe șantierele I. 7 C.M., ale Trustului județean de construcții. Realizările obținute în producție duminică, dovedesc forța de organizare, disciplina și înaltul grad al conștiinței socialiste ce caracterizează colectivele de muncă din întreprinderile industriale ale județului Galați. D. BOURCEANU La sectorul de industrializare a lemnului Cosmești, a C.E.I.S. Focșani, se lucrează intens în apropierea Siretului care și-a retras puțin apele din hale. TĂRIILE ÎNCREDERII Capriciile vremii se îngemănează cu cele ale apelor, îici nu a apucat bine Șiretul să intre în albie și din nou a început să crească năpraznic. Cînd am fost la Cosmești, cu o zi înainte se înregistrase cea mai scăzută cotă. Mulți oameni din cei evacuați au revenit acasă, dar noaptea au trebuit să intre din nou în alertă. Apele au crescut cu peste 70 de cm în mai puțin de 24 de ore. Din nou pregătiri severe de evacuare. Din nou emoții. Oamenii însă par a fi mai tari ca stăvilarele, l-au călit firește încercările grele prin care au trecut, dar mai ales li s-a dăltuit în inimi o încredere de nestrămutat în ajutorul semenilor lor, în puterea brațelor și a inteligenței lor, a organelor de partid și de stat. Am stat de vorbă cu Petre Gîrleanu, un sătean în jur de vro 60 de ani, care a avut casa înconjurată de apă, pe malul Siretului, în satul Cosmești Vale. Acum apa se retrăsese, lăsînd urme mai sus de prispe. Muncea prin curte aranjîndu-și lucrurile. In grădina din spatele casei, apa clipocea la trunchiurile pomilor. In curte însă era liniște, ca și în inima lui. Seninătatea cu care ne-a vorbit ne făcea să credem că nu ne addm la mai puțin de 100 de metri de locul pe unde cu greu putea trece „Gazul" chiar și cu dublu diferențial. Și pe acest drum, mai înainte, se mergea și cu „Trabantul". Cînd ne-a văzut nea Petru nu s-a lăsat de loc așteptat. Ne-a ieșit în întîmpinare să ne ajute cu informații pentru a-l găsi pe primarul comunei și pe secretarul comitetului comunal de partid, pe care-l căutam. In cîteva minute am înțeles aproape tot ce s-a întîmplat în ultimele zile la Cosmești Vale. Am aflat cu altă stimă vorbesc cetățenii despre primul secretar al Comitetului județean de partid, tovarășul Constantin Dăscălescu, care în clipele de grea încercare a fost în mijlocul lor, coordonînd acțiunea de evacuare a cetățenilor și a bunurilor lor și ale obștei. Am intuit respectul care-i poartă sătenii sutelor de ostași care i-au ajutat să sape un dig care a salvat de inundați, o parte din sat. Cuvinte de laudă a avut și la adresa primarului comunei care nu-i zi să nu treacă prin sat să vadă ce măsuri mai trebuie întreprinse pentru a limita efectele inundațiilor, pentru a preîntîmpina alte pagube. Pe ulițele pe unde am trecut am întîlnit mulți oameni. Deși apa îi amenința la câțiva pași, deși la mulți se afla în curți și locuințe, peste tot am întîlnit oameni plinii de încredere că prin munca lor, cu ajutorul întregii noastre societăți, vor putea să refacă tot ce a distrus natura. O atmosferă încordată de muncă am întîlnit și la Fabrica de cherestea de 1% Cosmești. Aici apele Siretului trec prin subsoluri. Zece pompe abia dovedesc să scoată intermitent din hale și ateliere apa provenită din infiltrații și inundații. Cu toate acestea în toate secțiile se lu AUREL FLOREA (Continuare în pag. a ll-a). JLA