Viața Nouă, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 7867-7944)

1970-05-26 / nr. 7914

> y f Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI — Nr. 7914 MARȚI 26 MAI 1970 4 PAGINI — 30 BANI Citiți in pag. a­­ V-a ■ CU PRILEJUL ZI­LEI ELIBERĂRII A­­FRICII, secretarului Declarația ad-interim­ar general S.U.A. Declarațiile lui Willy Brandt. Frontul Patriotic din Laos cere S.U.A. să pună capăt acțiuni­lor de escaladare. CONȘTIINȚA CETĂȚENEASCĂ -mai puternică decît forța apelor Ultim asalt împotriva­­­ul revărsării Dunării ?e cel de-al IV-lea tronson al digului de protejare a văii orașului Galați de apa­­ Dunării se dă ultimul asalt. Foto : G. BERCOV B­ate, începînd de duminică după a­­miază, un vînt parșiv, așa cum știe să bată crivățul aici la Galați. Pe malul Dunării, nisipul descărcat din vase, îți intră in ochi, îți pătrunde, printre dinți, în gură. In această zonă portuară, totuși, domnește parcă o mai vie animație ca în zilele din urmă. Digul ri­dicat împotriva revărsării apelor bătrînului, dar capriciosului fluviu, a fost ridicat pas cu pas, forțele masive fiind dirijate spre va­lea orașului, spre tronsoanele doi și patru. Au mai rămas însă porțiuni de finisaj, în care, pentru mai multă siguranță, trebuie „cucerite" noi cote. Depășim cu puțin Palatul navigației. Un colț ascuns de clădiri. In fața lui, oameni în pufoaice, în fulgarine, încălțați cu cizme de cauciuc, pe aie căror chipuri citești obo­seala, tasează în continuare pămîntul, fi­xează pietrele „contra val". Sînt muncitori, ingineri, tehnicieni de la Combinatul textil Galați.­­ Aproape 400 de oameni au răspuns la chemarea Comitetului județean de partid, ne spune tovarășul Ion Georgescu, inginer șef de la Combinatul textil, și de ieri după amiază (N.R. duminică) lucrează la finisarea digului de la Dunăre. Acum (luni ora 13 n.n.) am­ terminat. Simplu spus : „Acum am terminat". Oame­nii își apără orașul, avuția lor de furia ape­lor. Ce s-ar putea spune în plus ? In dreptul Uzinei Laminorul de tablă altă aglomerație. Printre cei 500 de oameni care compactează pămîntul în spatele zidului de piatră și de saci plini, pot fi văzuți secreta­rul comitetului de partid, directorul uzinei, aproape întreg personalul tehnico-adminis­­trativ al Uzinei Laminorul de tablă. Secția laminor 3 este în reparație. In uzi­nă au rămas doar mecanicii și lăcătușii de întreținere. Efectivul tuturor schimburilor de laminatori e pe dig. Pe acest dig care, o dată înălțat, va proteja averea uzinei, a noastră, a tuturor, de furia oarbă a apelor care a provocat pînâ acum atîtea dezastre și care continuă să amenințe cu puterea ei. Ca într-un lanț neîntrerupt, un alt șuvoi de forțe omenești se întinde în aval, spre halele pescăriei. — Sunt elevi de la Grupul școlar „Al. I. Cuza", M.I.A., de la Școala profesională UCECOM, organizați­­ în detașamente de muncă patriotică, ne precizează tov. Clement Bădescu, prim-secretar al Comitetului muni­cipal Galați al U.T.C. Aceasta este totuși, o zonă de „finisări", după cum ne declara tov. ing. Petrică Roșea, director al Trustului de construcții-montaj Galați. Asaltul împotriva apelor Dunării, care ar putea amenința malurile, se desfășoară în valea orașului. Bazinul nou, sau mai bine zis bazinul de cherestea. In cea mai mare parte, inclusiv finisările, digul din cel de-al IV-lea tronson, ridicat pe cea mai mare distanță (4,5 km) din cea fixată inițial (8 km) în planul Co­ GH. TEODORESCU (Continuare în pag. a II-a) Buletin hidro­­meteorologic Deși ieri, pe cuprinsul județului nostru ploile au stagnat, complet, totuși cursurile apelor au con­tinuat să crească, datorită preci­pitațiilor în amonte și pe afluen­ții Siretului, iar pe rîul Prut a continuat viitura în aval. La Cosmești, față de minima în­registrată după trecerea pe Siret, în ziua de 23 mai, viiturii s-a înregistrat ieri o noua creștere de circa 70 cm, în jurul orei 12, creștere inferioară maximei înregis­trate în perioada 18-21 mai. Aseară la orele 19, a început să scadă u­­șor. Precipitațiile de pe Putna și Bârlad au determinat creșteri sim­țitoare la p. d. Lungoci, unde a­­seară se înregistrase, la orele 19, un plus de 78 cm fată de minima din dimineața zilei de 24 mai. Creș­teri ușoare, de 2-3 cm, s-au înre­gistrat și la Șendreni. Pe rîul Prut apele au continuat să crească, înregistrîndu-se aseară la orele 19 un plus de 28 cm fa­­ța de nivelul existent la aceeași oră în ziua de 24 mai. Pe rîul Bîrlad, după ce mini­mele ajunseseră la Tecuci la 352 cm, apele au crescut cu 74 cm. Începînd de ieri la orele 14, apele pe Bîrlad au staționat, ca începînd de la orele 18 să scadă ușor. Pe Dunăre, la Galați, după o perioadă de staționare de peste 12 ore, aseară se înregistrase o creștere de 3 cm, influențată de vîntul care a slăbit din intensita­te dinspre nord. Stația meteorologică locală ne informează că pentru următoarele 24 de ore vremea va continua să se amelioreze, mențin­îndu-se to­tuși condiții favorabile ploilor slabe izolate, de scurtă dura­tă. Vîntul va slăbi din intensita­te. Temperaturile minime vor os­cila între 8.10 grade C, iar ma­ximele între 13 și 16 grade C. Pentru următoarele 24 pe Siret de la Cosmești la de ore, Șen­dreni se prevede o creștere ușoa­ră. Rîul Bîrlad va manifesta o tendință de ușoară scădere. Du­nărea și Prutul vor continua să crească pe tot traseul de pe cu­prinsul județului Galați, Muncă tenace, indirjită pe magistrala de apărare Calea Prutului, cunoscută arteră rutieră a devenit în mai puțin de o­­ oră neîncăpă­toare. Sute de autocamioane transportă oameni și materia­le către­­ digul ce protejează incintele îndiguite ale Brate­­șului de jos și de sus împo­triva apelor dezlănțuite ale Prutului. Ne strecurăm cu greu către marile bazine agricole din zona de est a municipiului Galați. La I.A.S. Bădălan, pe digul ce străjuiește cele mai productive una din grădini de legume, 98 de militari, 200 de muncitori de la C.S.G. și alte întreprinderi din orașul Galați, 27 de elevi de la Gru­pul școlar al Combinatului siderurgic înfruntă furia va­lurilor, vîntul tăios, consoli­­dînd continuu stăvilarul ridi­cat prin eforturi inegalabile în calea Dunării. Cu un en­tuziasm greu de descris, mili­tarii din subunitatea coman- V. PÂRLOG (Continuare în pag. a II-a). I CENTRAIL , .M. emus La Tecuci a sosit Ceasul confruntărilor cu apa dezlănțuită 24 mai, orele 20,00. Apele rîului Bîrlad alimentate de ploile abundente căzute pe dealurile Tutovei, Berheciului și Buciumenilor, precum și in județele învecinate pe care le străbate, au atins cota inun­dabilă - 391 cm. Orice centi­metru in plus, pe care il înre­gistrează mira de control, în­seamnă pericol: familii alungate din casele lor, ogoare acope­rite de valurile tulburi, pline de mii, grădini de legume distru­se. La comitetul municipal de partid s-a dat alarma. Utilaje și oameni, echipe de inter­venții alcătuite din membri ai gărzilor patriotice, muncitori din întreprinderi și fabrici, ce­tățeni, militari din unitățile special dislocate, așteptau doar un singur semnal pen­tru a intra in acțiune. Și acest semnal, care avea să anunțe deschiderea unui nou front al uriașei bătălii, pe care o poartă de zile nopți oamenii din județul nos­­i­tru, oamenii întregii țări, cu puhoaiele revărsate, nu s-a lăsat mult așteptat. La orele 24,00 cotele rîului Bîrlad cresc­­ 406 centimetri. Rind pe rind sunt cuprinse de valuri carti­erele Cuza Vodă și Crivițeni, Tecuciul nou și Focșa. Pe străzile Plugului, Petru Rareș, Văleni și Pit. Stoices­­cu sunt înconjurate de apă primele case­ de evacuare a începe acțiunea familiilor ame­nințate de viituri. Cu calm, luciditate și curaj, membrii gărzilor patriotice, din rândul cărora s-au re­marcat, după cum ne relata căpitanul Aurel Hincu, Chi­­rea Popoiu, Nicolae Panait, Vasile Zamfir, ca să amintim Radu Stratulat, doar cîteva nume, au început lupta cu a­­pele reci, biciuiți de ploaie și vînt. Familiile : Ion Pleșcan, cu cei 8 copii­ ai săi, Grigore Batea, Vasile Lali (4 copii) și Marin loader împreună cu puține lucruri sunt încărcate in remorcile unor tractoare puternice, la volanul cărora M. IONESCU (Continuare in pag. a II-a). Consolidarea digului de la Prut continuă ! Analizînd situația creată de creșterea cotelor rîului Prut, precum și de efectul dăunător al valurilor produse de mărirea intensității vîntului care a depășit viteza de 70 km pe oră, Bi­roul Comitetului județean de partid a stabilit în după amiaza zilei de 24 mai a cu noi măsuri pentru prevenirea în incintele îndiguite „Brateșul de sus" și „Brateșul inundațiilor privind intensificarea ritmului de lucru la consolidarea de jos", digului de pe malul drept al Prutului pe lungimea de 26 km. In acest scop, pe lingă forțele existente au fost concentrați aici mii de muncitori din întreprinderile și șantierele de con­strucții gălățene veniți direct din schimbul de producție, os­tași din unitățile militare dislocate în județul Galați, studenți, elevi ai școlilor profesionale. De asemenea, s-au mobilizat un număr mare de autocamioane, basculante, buldozere ; s-a transportat un volum mare de material lemnos, saci, nisip, fas­­cini, rogojini etc., necesare la întărirea sistemului de protejare a digului. Cu prețul ultimelor picături de enerve Marea bătălie care se dă de cîteva zile, pentru menți­nerea apelor furioase ale Prutului în matcă, a ajuns duminică noaptea și luni, am putea spune, la apogeul în­cordării. Viitura imenselor cantități de apă miloasă, adu­nată de rîu pe toată lungimea sa, se zbate cu furie pentru a se extinde în lături. OAMENII însă, această forță conștientă și nebănuit de mare, opun o eroică, pe care furia rezistență apelor nu a putut s-o miște din loc. Cine sunt oamenii care nu știu să se retragă nici chiar din fața puhoaielor dezlănțui­te ale naturii sălbăticite? Ci­ne sunt acești eroi care cu prețul ultimelor picături de energie fizică forțează apele furioase să-și continue dru­­ m. CREȚEANU (Continuare în pag. a ll-a). in economia județului Galați, față de angajamentele inițiale, se vor realiza suplimentar: PE TOTAL INDUSTRIE : ■ 21 234 000 lei la producția globală M 38 025 000 lei la producția marfă ■ 570 000 lei economii la prețul de cost ■ 34 760 000 lei beneficii ■ 150 000 lei valută livrări la export * 1 500 000 lei mărfuri livrate fondului pielii IN DOMENIUL INVESTIȚIILOR : ■ Produc­ția de construcții-montaj va fi depășită cu 26 150 000 lei . Se vor economisi 10 000 000 lei fonduri de investiții. GOSPODĂRIA COMUNALĂ va depăși cu 1 300 000 lei producția de prestări ■ 396 de muncitori și cadre tehnice vor veni în sprijinul zonelor sinistrate. Sub directa îndrumare a Biroului Comitetului județean de partid Galați și acționînd pe baza indicațiilor C. C. al P. C. R., a chemărilor Fron­tului Unității Socialiste și Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, orga­nele și organizațiile de par­tid au organizat în cadrul în­treprinderilor și instituțiilor economice dezbateri cu largă a oamenilor muncii masa în urma cărora au fost formula­te entuziaste­ angajamente de depășire a planului, peste pre­vederile inițiale, depășiri ca­re să contribuie la recupera­rea pagubelor cauzate econo­miei naționale de calamități, la refacerea distrugerilor de pe urma inundațiilor. Pe totalul industriei repu­blicane a județului nostru de­pășirile, peste angajamentele luate la începutul anului, în­sumează : 21 234 000 lei la pro­ducția globală, 38 025 000 lei la producția marfă, 150 000 lei valută la livrările pentru export, 1 500 000 lei livrări către fondul pieții ; vor fi rea­lizate în plus : 570 000 lei eco­nomii la prețul de cost și 34 760 000 lei beneficii. In activitatea de construc­ții-montaj, producția va fi de­pășită cu 26 150 000 lei, econo­­misindu-se, concomitent, în special la C.S.G., 10 milioane lei fonduri de investiții care să fie atribuite zonelor sinis­trate. Lucrătorii din sectorul gos­podăriei comunale s-au anga­jat, la rândul lor, să realizeze în plus : 1 300 000 lei prestări servicii, 300 000 lei benefici și 270 000 lei economii la prețul de cost. In unități fizice, industria județului Galați va furniza e­­conomiei naționale peste an­gajamentul anual, 2 000 tone fontă, 2 800 tone oțel de con­­vertizor și electric, 1 900 tone sloburi, 1 500 tone tablă groasă, 34 500 mc. oxigen, 1 100 utilaj de turnare și piese tone de schimb în valoare de 2 000 000 lei. . Pentru a veni în sprijinul locuitorilor loviți de calami­tăți și a contribui la reface­rea și punerea în circuitul e­­conomic a obiectivelor indus­triale afectate de inundații ală­turi de unele materiale de construcții donate de întreprin­deri, 396 de muncitori și cadre tehnice și-au manifestat do­rința de a merge în zonele sinistrate. Mobilizate de către Biroul Comitetului județean de par­tid colectivele întreprinderilor și instituțiilor au trecut la organizarea unor schimburi prelungite și au hotărit să lu­creze și în zilele de repaus legal, astfel incit angajamen­tele să fie realizate în mod exemplar, ca prin producția suplimentar obținută să con­tribuie la recuperarea nereali­­zărilor din unitățile similare ale altor județe. Duminică, în întreprinderi, a fost zi normală de lucru Duminică, din îndemnul conștiinței socialiste, al hotă­­rîrii de a depăși încercările grele la care ne-au supus sti­hiile naturii, zeci de mii de muncitori și specialiști din în­treprinderile industriale și de pe șantierele de construcții ale județului nostru au îm­brăcat haina de lucru, trans­formând ziua de odihnă in zi normală de muncă. Pretutindeni s-a lucrat cu îndirjire și entuziasm, depu­­nîndu-se eforturi durabile prin realizările obținute în toate sectoarele. In cele 28 de întreprinderi din județ, unde au lucrat peste 20 000 de sa­lariați, s-a înregistrat, în cursul zilei de 24 mai a.c. o producție globală în valoare de 17,6 milioane lei. La Combinatul siderurgic Galați, puternică citadelă muncitorească, solidaritatea prin muncă cu cei care au avut și au de suferit de pe urma inundațiilor s-a manifestat în toate secții­le și sectoarele de bază. La oțelărie, furnale, în lami­noare, la aglomerare, s-a lu­crat efectiv, realizîndu-se o producție globală de peste 11 milioane lei. Această produc­ție valorică se concretizează în 4 370 tone fontă, 4 545 tone oțel convertizor, 2 672 tone tablă groasă și 3 294 tone slo­buri. Acum cînd se cere mai mult din partea fiecăruia datorită situației impusă de natură, colectivul de muncă al Șantie­rului naval Galați, fără să-și precupețească eforturile des­fășoară o luptă indirjită, plină de abnegație pe două fronturi largi, la consolidarea digului pentru apărarea­­ șantierului de inundații și în producție. Duminică, peste 4 800 de mun­citori, ingineri, tehnicieni și funcționari au lucrat normal, realizînd o producție de un milion lei. Tot duminică, în­tre conducerea șantierului și beneficiar s-au semnat actele de predare-primire pentru cel de al doilea cargou de cheres­tea din producția marfă pe acest an. Livrarea acestei nave s-a făcut­­ în avans cu 8 zile față de termenul con­tractual. Aceeași atmosferă de lucru am întîlnit și la Uzina Lami­norul de tablă Galați. In toa­te laminoarele, secții s-a lucrat cu în celelalte potențial, în schimburi întregul nor­male. Producția globală rea­lizată duminică, în valoare de 582 000 lei a fost mai mare decît cea realizată simbătă, 23 mai. Printr-un efort deose­bit depus de întregul colectiv de laminatori, duminică s-au produs peste plan 11,6 tone tablă, cu 5 tone mai mult de­cît în ziua precedentă. Și la I.S.C.L., activitatea de producție a pulsat din plin. Toți salariații au răspuns pre­zent la chemarea conducerii întreprinderii și a comitetului de partid. Ziua de lucru s-a soldat cu rezultate deosebite : 200 750 lei producție globală realizată, echivalind cu 80 tone sîrmă trefilată. In întreprinderile munici­­­­piului Tecuci, duminică a fost zi normală de lucru. La Uzina de reparații auto, de pe ben­zile de montaj au ieșit 14 autocamioane care au plecat spre beneficiari,­­ cu 3 mai mult decît în zile obișnuite. Aici s-a­ luat inițiativa să se lucreze în schimburi prelun­gite, în scopul realizării an­gajamentului­­­ suplimentar luat pentru ajutorarea județelor calamitate. De asemenea, la Fabrica de conserve, între­prinderea de industrie locală „1 Mai“, Autobaza T.A. a do­minat munca calmă, plină de adunci sensuri și semnificații. O activitate indirjită, bărbă­tească, deși în condiții atmos­ferice grele s-a desfășurat și pe șantierele de construcții. La I.C.M.S.G., efortul depus de constructori se materiali­zează duminică intr-un milion lei producție suplimentară. In ritmul impus de graficele de execuție s-a lucrat și pe șan­tierele I. 7 C.M., ale Trustului județean de construcții. Realizările obținute în pro­ducție duminică, dovedesc forța de organizare, disciplina și înaltul grad al conștiinței socialiste ce caracterizează colectivele de muncă din în­treprinderile industriale ale județului Galați. D. BOURCEANU La sectorul de indus­trializare a lemnului Cosmești, a C.E.I.S. Focșani, se lucrează in­tens în apropierea Si­retului care și-a retras puțin apele din hale. TĂRIILE ÎNCREDERII Capriciile vremii se înge­mănează cu cele ale apelor, î­ici nu a apucat bi­ne Șiretul să intre în albie și din nou a început să crească năpraznic. Cînd am fost la Cosmești, cu o zi îna­inte se înregistrase cea mai scăzută cotă. Mulți oameni din cei evacuați au revenit acasă, dar noaptea au trebuit să intre din nou în alertă. Apele au crescut cu peste 70 de cm în mai puțin de 24 de ore. Din nou pregătiri severe de evacuare. Din nou emoții. Oamenii însă par a fi mai tari ca stăvilarele, l-au călit firește încercările grele prin care au trecut, dar mai ales li s-a dăltuit în inimi o în­credere de nestrămutat în a­­jutoru­l semenilor lor, în pu­terea brațelor și a inteligen­ței lor, a organelor de partid și de stat. Am stat de vorbă cu Petre Gîrleanu, un sătean în jur de vr­o 60 de ani, care a avut casa înconjurată de apă, pe malul Siretului, în satul Cos­mești Vale. Acum apa se re­trăsese, lăsînd urme mai sus de prispe. Muncea prin curte aranjîndu-și lucrurile. In gră­dina din spatele casei, apa clipocea la trunchiurile pomi­lor. In curte însă era liniște, ca și în inima lui. Seninăta­tea cu care ne-a vorbit ne făcea să credem că nu ne a­­d­dm la mai puțin de 100 de metri de locul pe un­de cu greu putea tre­ce „Gazul" chiar și cu du­blu diferențial. Și pe acest drum, mai înainte, se mergea și cu „Trabantul". Cînd ne-a văzut nea Petru nu s-a lă­sat de loc așteptat. Ne-a ieșit în întîmpinare să ne ajute cu informații pentru a-l găsi pe primarul comunei și pe se­cretarul comitetului comunal de partid, pe care-l căutam. In cîteva minute am înțeles aproape tot ce s-a întîmplat în ultimele zile la Cosmești Vale. Am aflat cu altă stimă vorbesc cetățenii despre pri­mul secretar al Comitetului județean de partid, tovarășul Constantin Dăscălescu, care în clipele de grea încercare a fost în mijlocul lor, coordo­­nînd acțiunea de evacuare a cetățenilor și a bunurilor lor și ale obștei. Am intuit res­pectul care-i poartă sătenii sutelor de ostași care i-au a­­jutat să sape un dig care a salvat de inundați, o parte din sat. Cuvinte de laudă a avut și la adresa primarului comunei care nu-i zi să nu treacă prin sat să vadă ce măsuri mai trebuie întreprinse pentru a limita efectele inun­dațiilor, pentru a preîntîmpi­­na alte pagube. Pe ulițele pe unde am tre­cut am întîlnit mulți oameni. Deși apa îi amenința la câțiva pași, deși la mulți se afla în curți și locuințe, peste tot am întîlnit oameni plinii de încre­dere că prin munca lor, cu ajutorul întregii noastre soci­etăți, vor­­ putea să refacă tot ce a distrus natura. O atmosferă încordată de muncă am întîlnit și la Fa­brica de cherestea de 1% Cos­mești. Aici apele Siretului trec prin subsoluri. Zece pompe abia dovedesc să scoa­­tă intermitent din hale și a­­teliere apa provenită din in­filtrații și inundații. Cu toate acestea în toate secțiile se lu­ AUREL FLOREA (Continuare în pag. a ll-a). JLA

Next