Viața Nouă, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 7867-7944)

1970-05-30 / nr. 7918

cen Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL, XXVI — Nr. 7918 I SIMBATA 30 MAI 1970 4 PAGINI — 30 BANI rRM. VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU în județul Ialomița Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Paul Niculescu-Mizil și Ilie Verdeț au făcut ieri o vizită de lucru în județul Ialomița. Secretarul general al partidului și ceilalți conducători de partid și de stat au vizitat lucrările ce se desfășoară în incinta îndiguită Borcea, pentru a stăvili apele Dunării în creștere, precum și întreprinderi industriale, unități agricole de stat și cooperatiste, au stabilit la fața locului măsurile ce trebuie luate în continuare pentru apărarea de inundații, pentru ridicarea activită­ții economice la nivelul și cerințelor impuse acestui ultim an al cincinalului. Mii și mii de oameni au întîmpinat pe conducătorii de­­ partid și de stat cu un puternic entuziasm, i-au aclamat îndelung, exprimîndu-și dragostea, încrederea nețărmurită față de Partidul Comunist Român, hotărîrea lor fer­mă de a contribui cu toate forțele la recuperarea grabnică a daunelor pricinuite de calamități, pen­tru a îndeplini planul pe acest an, asigurînd astfel o temelie trainică viitorului cincinal. încă de la primele ore, to­varășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat, se îndreaptă spre meleagurile Ialomiței. Sub o­­chiiul de lumină al ferestrelor elicopterului, totul se vede foarte bine­­ cîmpii întinse, învăluite în verdele crud al griului și porumbului. Pe măsură ce ne apropiem de pămînturile ialomițene, a­­par ici — colo, pe cîmpurile pline de rodi, ochiuri de apă, mai mari, tot mai mari, pînă cînd cuprind în viitoarea lor sate, șosele, livezi. Lunca, Brăilița, Piua Petrii — trei sate se succed aproa­pe unite de apele Ialomiței, refuzate de prea plinul Du­nării. Elicopterul aterizează chiar în această zonă, pe un dru­meag înălțat, unde apele nu au putut ajunge. Sîntem în fața sediului fermei nr. 4 a întreprinderii agricole. La stat Vlădeni — mare unitate de producție, ale cărei pă­­mînturi se află în­ zona îndi­guită dintre Dunăre și Brațul Borcea. Ia întîmpinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu,, a celorlalți conducători de partid și de stat au sosit aici tovarășii Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului județean Ialo­mița al PCR, I. Manu, secre­tar general al Ministerului A­­griculturii și Silviculturii, in­ginerul Valentin Georgescu, directorul IAS. Secretarul general al parti­dului se interesează de măsu­rile care au fost luate pentru apărarea acestei incinte îndi­­guite, de situația actuală, .Se pornește de îndată, la bordul unei șalupe, la cerce­tarea stării digului care îm­­prejmuiește ogoarele între­prinderii, ferindu-le de năva­la apelor. Cu­ vezi cu ochii, de-a lun­gul malului Borcei, mii și mii de saci de polietilenă plini cu nisip sau pămînt, sti­vuiți cu grijă, în unele locuri depășind înălțimea de 1 me­tru. De fapt, digul adevărat, nu se mai vede, apele demult la înălțimea sa, sunt De cîteva zile, cota undelor Bor­cei este de 714 centimetri, cea mai înaltă cunoscută pînă acum. Zona Vlădenilor este, din toate cele 100 000 hectare a­­menințate de ape în incinta îndiguită dintre fluviu și Bor­cea, cea mai periclitată. Se lucrează la Gura Săltarei,, la fel, la Țipiri­gelu, la Repejo­­ru, oriunde digul se află mai puțin sigur. La unul din a­­ces­te puncte, șalupa pe care se află tovarășul Nicolae Ceaușescu acostează. _ Munci­tori, ostași,­­femei și­ bărbați se opresc o clipă din lucru și salută cu toată dragostea, cu zîmbete vădind un puter­nic optimism, pe secretarul general al partidului, care se oprește la mulți dintre ei, le spune cuvinte de îmbărbă­tare, elogiindu-le efortul, iz­­vorît dintr-un profund patri­otism, de a salva bogatele re­colte pe care le vestesc acest­­te pămînturi pentru a căror renaștere s-au cheltuit atîta trudă și bani, indică măsurile care trebuie luate în continu­are. Tovarășul Nicolae Ceaușescu îi felicită și le u­­rează succes. Comandantul trupelor care ajută la înălțarea digului, generalul maior Gheorghe Briceag, prezintă secretarului general al partidului, un scurt raport în care sublinia­ză voința de neclintit a osta­șilor de a fi alături de între­gu­l popor și în aceste mo­mente­ , de încordată, luptă. Aparatul de zbor aterizea­ză în zona industrială a Că­lărașilor. Mii de oameni ai muncii din oraș și din comu­nele apropiate, aflînd de vizi­ta secretarului general al par­tidului, a­u venit aici să-l în­­tîmpine. Este o atmosferă entuziastă. Primul secretar al Comitetului municipal Călă­rași al PCR, Ion Sinișteanu, rostește un cuvînt de bun sosit. Oaspeții sunt invitați să vi­ziteze Combinatul de hîrtie și celuloză. Prin intermediul unei machete oaspeții sunt infor­mați despre cele mai recente lucrări de investiții ce se fac în unitățile combi­natului, pentru ca din anul viitor ei să atingă capacita­tea proiectată — 50 000 tone celuloză, 66 000 tone hîrtie, 8 600 tone alte produse. După vizitarea sectorului turnătorie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, remarcînd defici­ențele existente aici, indică luarea neîntîrzi­ată a măsuri energice pentru a unor se organiza mai bine procesul de producție, a se folosi mai judicios for­ța de muncă, a se gospodări mai bine utilajele, materia primă, parcul auto. După vizitarea Combinatu­­­lui coloana mașinilor oficiale străbate principalele artere ale orașului îndreptîndu-se spre Fabrica de confecții. Pe întregul traseu conducătorii de partid și de stat sînt sa­lutați cu multă căldură de populația orașului, care cu mic cu mare aclamă îndelung pentru Partidul Comunist Ro­mân, pentru secretarul său general. Dragi tovarăși, Doresc în primul rînd să vă adresez dumneavoastră, locuitorilor orașului Slobozia și ai întregului județ Ialomi­ța, un salut călduros din par­tea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a Guvernului Republi­cii noastre socialiste. (Aplau­ze puternice, urâte). Am vizitat astăzi lucrările ce se desfășoară de mai mul­te zile pe malul Dunării pen­­tru a face față apelor în creș­tere ale fluviului. Am rămas foarte plăcut impresionați și sîntem satisfăcuți de hotărî­­rea, de abnegația și eroismul cu care oamenii muncii, os­tașii, membrii formațiunilor patriotice și tineretul din de­tașamentele de pregătire mi­litară, — inclusiv studenții veniți din București­ — acțio­nează pentru a asigura con­solidarea și înălțarea digurilor pentru a salva de la inunda­ție zeci de mii de hectare, pentru a apăra recolta. Sunt convins că lucrările realizate, munca pe care o desfășurați vor fi încununate de succes, că și în acest județ — ca, de altfel, și în alte părți ale ță­rii — vom reuși să facem față situației, să învingem pe­ricolele pe care le provoacă furia apelor. (Aplauze puter­nice). Cunoașteți că am avut — și avem încă — inundații în multe zone ale patriei noas­tre ; acestea au provocat pier­deri deosebit de grele, atît populației din orașe și sate, cit și întreprinderilor, unită­ților agricole, economiei noas­tre naționale. Dar trebuie să menționez că datorită măsuri­lor ce s-au luat, muncii eroi­ce desfășurate zi și noapte de zeci și sute de mii de cetățeni ai patriei noastre, s-au evitat pierderi și mai mari. De aceea, doresc să adresez, și cu acest prilej, mulțumiri și felicitări atît celor care, în zona Dună­Însoțiți de directorul Fabri­cii de confecții, oaspeții vi­zitează principalele secții de producție. Scurte popasuri la unele locuri de muncă prile­juiesc discuții asupra calității produselor și preocupărilor actuale de creștere a produc­ției. Se discută despre efici­ența economică a deiii despre relațiile întreprin­dintre fabrică și combinat; se iau în dezbatere problemele ridi­­cate de perspectivele dezvol­tării fabricii. In încheierea vizitei, secre­tarul general îl felicită pe lucr­ătorii Par­tidului fabricii pentru succesele obținute, u­­nîndu-le noi realizări în pro­ducție. De la Călărași, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat, se îndreaptă spre Slobo­zia. In drum spre Slobozia, con­ducătorii partidului și statului, vizitează Complexul de creș­tere și îngrășare a animale­lor al întreprinderii agricole de stat — Giulnița. Se­­ vizitează cooperativa a­­gricolă de producție din co­muna Gheorghe Lazăr. La sectorul zootehnic, oaspeții sînt impresionați plăcut de spi­ritul gospodăresc ce se vădeș­te aici, de­­ rezultatele­­ obținu­te. In timpul vizitării coopera­tivei, tovarășul Ceaușescu recomandat extinderea coope­a­rării cu întreprinderile agri­cole de stat, arătînd că, în rii continuă să se lupte cu a­­pele, cât și celor care în în­treaga patrie au desfășurat o muncă titanică zăgăzuind, în măsura posibilului, stihiile naturii. (Aplauze puternice, prelungite). Desigur, tovar­ăși, nu are rost să vorbim doar despre ceea ce a fost. Fără îndoială, asta ar fi fost situația dacă am fi avut o primăvară bună. Dar răspunzînd într-un singur glas, într-o deplină unitate de voință și de acțiune, întregul nostru popor luptă în conti­nuare pentru a stăvili apele, pentru a înlătura pagubele acest fel, rezultatele pot fi și mai bune. Conducătorii de partid și de stat se îndreaptă apoi spre reședința județului — Slobo­zia. In piața centrală a orașu­lui, oaspeții sunt salutați cu entuziasm de un mare număr de cetățeni de toate profesii­le, de toate vîrstele. Se află aici militari, membri ai găr­zilor patriotice, ai detașamen­telor de pregătire a tineretu­lui pentru apărarea patriei, car­e prezintă onox­ul tovară­­­șului Nicolae Ceaușescu. Intr-o atmosferă de puter­nică însuflețire are loc apoi o adunare popular­ă. Deschizînd adunarea, tova­rășul Vasile Marin, prim-se­cretar al Comitetului jude­țean — Ialomița al PCR, a salutat în numele tuturor lo­cuitorilor din județ prezența conducătorilor de partid și de stat pe meleagurile Ialo­­miței. Au luat apoi cuvîntul Emi­lian Dicu, maistru constructor la șantierul Combinatului de îngrășăminte azotoase din Slobozia, profesoara Victoria Radu, de la liceul din locali­tate, in­g. Mircea Popei, direc­torul Fabricii de uleiuri co­mestibile din Slobozia. Primit cu îndelungi aplau­ze, cu urale puternice a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, provocate, a reface locuințele, întreprinderile, instituțiile, co­operativele, pentru a asigura desfășurarea normală a acti­vității. Menționez că, de pe acum, cea mai mare parte a întreprinderilor, cooperative­lor și instituțiilor din zonele care au avut de suferit de pe urma inundațiilor, și-a reluat activitatea ; multe din ele lu­crează cu întreaga capacitate. (Aplauze puternice, prelungi­te). Intr­egul nostru popor a răs­puns chemării partidului, aiu­ (Continuare în pag. a Il-a) CUVINTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU CU PUTERI ÎNZECITE PENTRU SPORIREA PRODUCȚIEI A Îndeplini planul­ o sarcină, a-i depăși­ o datorie patriotică întreaga țară, întregul popor, au trecut prin clipe grele și efectul lor se va mai face mul­tă vreme simțit. Nu este de loc simplu să pierzi, prin această viitură nemaiîntilnită a apelor, zestrea de zeci și sute de mi­lioane, de miliarde a unor în­treprinderi, a unităților agricole sau a căminelor cetățenești. Iată de ce, a contribui din toate puterile la ștergerea ra­pidă a acestor răni, a asigura bunul mers al dezvoltării eco­nomiei naționale, a societății noastre socialiste în ansamblul ei, este astăzi datoria de onoa­re a fiecărui om al muncii, în­suflețiți de acest fapt, dînd ex­presie concretă sentimentului de patriotism și răspunzînd chemă­rii conducerii partidului, a Con­siliului Național al Frontului Unității Socialiste, muncitorii, in­ginerii și tehnicienii uzinei noas­tre participă cu toate forțele în această acțiune națională de recuperare a pagubelor cauzate de calamități. După primele patru luni din acest an, colec­tivul nostru prezenta, la toți in­dicatorii de plan, substanțiale depășiri. Producția globală, de exemplu, fusese depășită în ex­presie valorică cu mai bine de 6 milioane lei, producția marfă vindută și încasată cu 5,5 mili­oane lei, productivitatea muncii cu 3,1 la sută, iar beneficiile suplimentare depășiseră două milioane lei. In condițiile vitrege ale lunii mai. Cînd aproviziona­rea tehnico-mate­rială a fost mult îngreunată de distrugerea unor căi de comunicație rutiere și feroviare, cînd însăși uzina noastră a trebuit să se apere împotriva nivelului crescut al apelor Dunării, hotărîrea noas­tră a fost : „Nici un pas înapoi din ceea ce am realizat, depă­șirea în continuare a planului și a angajamentelor !“. împotri­va inundațiilor am acționat prin montarea, în afara uzinei, a unei instalații de pompe pentru evacuarea apelor antiacide (ac­tualele canalizări fiind suprima­te), prin ridicarea pragurilor la stațiile de transformare și mon­tarea a peste 50 de pompe in­dividuale în subsolurile sectoa­­­relor de fabricație, subsoluri­ si­tuate sub cota actuală a Du­nării. Drept urmare, și pe luna mai planul a fost realizat și depă­șit. La sporurile de laminare în­registrate după patru luni au mai fost adăugate alte 140 de tone, din care peste 50 de tone de tablă zincată, sortiment su­perior calitativ. Analizîndu-ne în amănunt sub îndrumarea comitetului de partid, posibilitățile și conside­­rind depășirea în continuare a planului, corespunzător cerințe­lor actuale ale economiei, drept o îndatorire patriotică, am ho­­tărît să dublăm angajamentul inițial, luat în întrecerea socia­listă, respectiv să obținem pînă la sfîrșitul acestui an un spor de 11 300 000 lei la producția marfă, față de 5 600 000 lei. Întregul spor de producție va fi realizat, în exclusivitate, pe seama creșterii în continuare a productivității muncii. In princi­pal, acordăm pentru aceasta o deosebită atenție mai bunei or­ganizări a muncii și a produc­ției, prin aplicarea concluziilor rezultate în urma studiului de programare cît mai corectă în funcție de ciclurile de laminare. Un loc principal îl ocupă, de asemenea, în ansamblul trăsu­rilor noastre de creștere a pro­ductivității, sporirea indicilor de folosire a utilajelor și agrega­rii. CONSTANTIN GIIGĂRAȘU directorul Uzinei Laminorul de tablă Galați (Continuare în pag. a II-a). ■­I ■ ■ Fotografia noastră înfățișează căminul marinarilor din portul Galați a cărui con­strucție s-a terminat de curind. Aici au fost create condiții moderne de locuit pentru 600 de docheri și navigatori. Căminul este de asemenea dotat cu o sală de mese, gru­puri sociale, cu încăperi pentru club, bibliotecă, cabinet stomatologic și staționar me­dical. •' . i Foto : G. BERCOY Cu patru zile mai devreme Urmare a preocupării asi­due de a valorifica tot mai de­plin resursele interne și, în­deosebi, a spiritului de abne­gație dovedit în muncă, în a­­ceastă perioadă de grea în­cercare prin care trece țara noastră, colectivul de muncă al întreprinderii de sîrmă, cuie și lanțuri Galați raportează că ieri, 28 mai a.c, și-a în­deplinit sarcinile de plan pe primele cinci luni ale anului. Devansarea îndeplinirii sar­cinilor de plan cu patru zi­le, după cum ne informează tov. ing. Vasile Tudorie, di­rectorul întreprinderii, permite producerea peste plan, pînă la sfîrșitul lunii acesteia, a 2,3 milioane lei la producția globală, 2,450 milioane lei la producția marfă, respectiv, realizarea peste plan a 410 tone de sîrmă 17 tone de sîrmă și­­ bare trase, zincată, 90 tone cuie și 45 tone lanțuri in­dustriale. IN AGRICULTURA Toate forțele să fie mobilizate la întreținerea culturilor! După ce în dușmănoasă au zile pe mii de hectare, apele se retrag treptat, spre matcă lăsînd în urma lor un pămînt mîlit, pustiu. Viața însă își continuă cursul. In aștepta­rea vremii cînd vor fi suficient de terenurile zvîntate pentru­ a se reînsămînța cu porumb, fasole, soia, furaje sau a se reamenaja grădiniile de legume, țăranii coopera­tori —­ conduși și indr­umați per­manent de către organi­zațiile de partid — lucrează din plin la întreținerea cul­turilor prășitoare pe terenu­­rile ferite de stihia apelor. La punctul Greaca circa 300 de membri ai cooperativei a­­gr­icole Braniștea antrenați în lupta cu buruienile care, da­torită umidității, pe alocuri revărsarea lor depășeau în înălțime porum­­distrus cultu­­­bu], mînuiau fără întrerupe­re sapele. Prima prașilă pe cele 340 hectare cultivate cu floarea-soarelui a fost înche­iată asear­ă. In aceeași zi s-a terminat de prășit mecanic și porumbul pe cele 350 hecta­­re care au mai rămas în cul­tură. Prașila manuală la hi­brizii dubli se desfășoară mai anevoios. In primul rînd pentru că buruienile sînt bi­ne înrădăcinate și dezvoltate și apoi, fiindcă paralel se e­­xecută și rănitul. Considerăm că și pentru prășitul pe rînd al porumbu­lui ierbicidat la însămînțare, consiliul de conducere trebu­ie să acționeze cu mai multă operativitate. Apele se retrag­ și de pe te­renurile cooperativei agricole Tudor Vladimirescu. Dar bi­lanțul culturilor pierdute es­te tragic. Din cele aproape 1 400 hectare porumb au mai rămas doar 3Î5 hectare. Din sosele cultivate cu sfeclă de zahăr au scăpat de inundație doar cele amplasate la nord de șosea — circa 190 hectare, singura cultură neafectată de puternica calamitate fiind doar floarea-soarelui pe 220 hectare. Profitînd de vremea fru­moasă mecanizatorii și țăra­nii cooperatori de aici au în­ceput cu cîteva zile in urmă executarea lucr­ărilor­ de în­treținere. Vineri, de pildă, pe suprafețele cultivate cu pră- V. pârlog (Continuare în pag. a ll-a). Lupta pentru prevenirea extinderii inundațiilor continuă Aici, lingă Dunăre... Aici, lingă Dunăre, în dreptul Galațiului, fortificația întinsă pe o lungime de opt kilometri, stavilă trainică în calea apelor, cîștigă zi de zi în tărie. Echipele de con­structori și militar­i acționea­ză încă în diferite zone pen­tru a spori robustețea digu­lui, pentru a împiedica flu­viul să se infiltr­eze în porți­unile cele mai periclitate. A apărut astfel în dreptul es­planadei un nou parapet din piatră care se­­ întinde pe lungime de 120 de metri, s-au ob stivuit saci și folii de polieti­lenă, alcătuindu-se o țesătură impermeabilă perfectă. De la fort și pînă la Șan­tierul naval, după o atentă observare a tentativelor Du­nării de a r­ăzbate dincolo de limitele admise, digul a sufe­rit modificări, sporindu-și consistența cu încă 50 de to­ne piatră și alte cîteva sute metri cubi de loess stabilizat. Aceste îmbunătățiri, menite să sporească siguranța cetățe­nilor car­e muncesc și locuiesc în valea orașului, adaugă în­sușiri noi opere, temein­ice la care s-a lucrat zi și noapte, vin să consolideze efectele unui efort patriotic la care au subscris sute și mii de locui­­tor­i ai Galațiului. Așa c­um ne spunea ingine­­r­u­l Nicolae Duțu, constructo­­rii de la ICMIG, în colabo­rare cu militarii, desăvârșesc și porțiunea de dig din drep­tul grădinilor IAS Bădălan. Circa 800 de metri, dintre ca­r­e 100 au beneficiat de re­zistențele traverse­­ de beton, și-au reprofilat coronamentul, sfidînd apele. Se lucr­ează, așadar, în de­plin acord cu încrederea pe care și-au pus-o locuitorii o­­rașului de la Dunăre în cei car­e au fost desemnați să a­­pere Galațiul. Se lucrează temeinic și pr­in aceasta câști­găm­­ în certitudine. RADU MACOVEI IA PRUT De o parte apele, de cealaltă parte OMUL Apele Prutului mențin ten­siunea oamenilor la cel mai înalt gr­ad de încordare, soli­citarea­­ este maximă. Ei sînt hotărîți să apere cu strășnicie cele 26 000 ha de cîmp mănos din zona îndiguită și o fac cu eforturi mari. Ieri, ne-am convins încă o dată de ză­dărnicia oricărei stratageme încercată de apele încătușate de un dig a cărui su­praînăl­­țar­e nu încetează decît doar 3—4 ore pe noapte. La punctul de control cele mai dificile de la cantoanele 3 și 7, mira indica ieri încă de la ora 7 de dimineață staționat­e la cotele 432 și 392­­ cm. Și cu tot acest calm apa­rent, forfota pe dig și prin apropierea lui era parcă mai evidentă, alergar­ea autobas­culantelor er­a mai susținută. Alarma s-a dat încă din cursul nopții , infiltrații seri­oase la km 34. Prutul încear­­­că să se strecoare, încercare nereușită. Zorile au găsit la treabă echipa de intervenție și 10 basculante. Apa a fost oprită. Incercar­ea Prutului de a ieși din matcă n-a reușit nici la km 1 + 350, 7 + 750 și nici în alte jocur­i. OAMENII­­— mer­eu ar trebui să scriem acest cuvînt cu majuscule — cu calm și cu multă operati­vitate s-au barat calea. — Nimic deosebit, recepți­onez prin radio la sistemul Prut de la Șivița. „Nimic deosebit" într-ade­­văr față de ceea ce a fost ieri, al al­ăier­i, de ceea ce este de cîteva zil,a și nopți încoace. Acolo pe dig contra­ofensiva oamenilor împotriva apelor­ continuă, ieri, cu 1 750 de oameni, cu mari forțe me­canizate , cu 248 de auto­basculante, 14 excavatoare, 6 dragline, 22 de buldozere etc. Doar orele de încordare, de muncă, de nesomn s-au adu­nat. Au trecut de mult de o sută. Oamenii au dor­mit doar trei-patru ore pe noapte și atunci cu schimbul. Dar ni­meni nu a dat semne de obo­seală, nimeni nu a părăsit digul, cu toate că unii au de acum mai bine de o săptămî­­nă de cînd aud clipocitul a­­pei. Ion Mitrofan de la Stația de sortare a minereului, de duminică de cînd a venit pe dig,­­ coboară după excavator după 14 — 15 ore de muncă. Și ca el procedează și Vasile Dragan sau Ion Ținu de pe corneliu MIHAILESCU (Continuare în pag. a ll-a). Buletin hidrometeorologic Timpul frumos din ultima vreme a avut o influență fa­vorabilă asupra scăderii de­bitelor de apă pe rîurile ce străbat județul nostru. Ieri, la orele 7, apele Siretului, la p.d. Cosmești înregistrau 272 cm față de 280 cm în zi­ua de 28 mai la aceeași oră. In următoar­ele ore cotele au atins 260 cm. La p. h. Lun­­goci la ora 19 apele erau la 397 cm, mai mici cu 71 cm față de cota de la ora 7 din ziua anterioară, însemnate scăderi s-au înregistrat la p. h. Șendreni unde cotele au atins la ora 19 — 572 cm. Pe Siret, apele continuă să­ scadă în mod simțitor. Cotele apelor Prutului la Oancea, sînt staționare, în­­registrînd la ora 7 — 597 cm iar la ora 19 — 596 cm — cotă atinsă în ziua de 28 mai. Și apele Bîrladului sînt în continuă scădere. Astfel, ieri la ora 7, la p. h. Tecuci cotele erau de 375 cm față de 402 din ziua precedentă. Nu­mai în 24 de ore ele au scă­zut cu 27 cm. Ieri, începînd de la ora 7 și pînă la ora 20 cotele apelor Dunării staționează la 593 cm. Vremea în următoarele 24 de ore va fi în general fru­moasă, cu cerul variabil. In­­norări mai pronunțate se vor produce în cursul după­­amiezii cînd vor cădea aver­se de ploaie. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit. Tempe­ratura minimă va fi cuprin­să între 9 și 11 grade C, iar maximele între 22 și 24 grade C. Pentru următoarele 3 zile vremea va fi frumoasă, cu cerul variabil. Cu totul izolat vor cădea averse de ploaie. Vînt potrivit. Temperatu­ra în creștere ușoară. Mini­mele vor oscila între 9 15 grade C, iar maximele în­și­­re 20 și 26 grade C,

Next