Viața Nouă, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 7867-7944)
1970-05-31 / nr. 7919
> j. X Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI — Nr. 7919 I DUMINICA 31 MAI 1970 4 PAGINI — 30 BANI Citiți in pag. a ll-a Sprijin poporului român pentru înlăturarea urmărilor inundațiilor. COMENTARIUL ZILEI. N.A.T.O. sub semnul divergențelor. Politicieni americani se pronunță pentru încetarea din Vietnam,războiului Răpirea fostului președinte al Argentinei, Pedro Aramburu. CU PUTERI ÎNZECITE PENTRU SPORIREA PRODUCȚIEI Sprijinim efectiv redresarea grabnică a economiei socialiste In aceste momente de grea încercare la care a fost supus poporul nostru, colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni din cadrul Uzinei mecanice navale Galați, răspunzînd chemării partidului și dînd expresie materială gîndurilor și sentimentelor de profundă solidaritate civică, de înalt patriotism, se angajează să contribuie la recuperarea grabnică a pagubelor provocate economiei naționale cit și la ajutorarea sinistraților. In acest spirit colectivul de muncă a hotărit în umanimitate să contribuie la ajutorarea directă a sinistraților cu un fond de aproximativ 440 mii lei, adică contravaloarea unei zile-muncă din fiecare lună pînă la sfîrșitul anului. Pe lingă acest ajutor, analizîndu-se încă odată în amănunțime rezervele și posibilitățile ce pot fi mobilizate în fiecare secție, la fiecare loc de muncă, am stabilit montarea angajamentului suplimat cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan la începutul acestui an. Astfel, colectivul uzinei noastre va realiza pînă la sfirșitul anului, în plus peste prevederile stabilite, 500 000 lei la producția globală și 1 000 mii lei la producția marfă, cu majorare angajamentul această Uzinei mecanice pe anul 1970 ridicindu-se la 2 milioane la producția globală și 1,8 milioane la producția marfă. Evident toate acestea ne solicită un efort în plus. La propunerea comitetului de direcție de a se lucra o zi în fiecare lună în timpul repausului duminical, muncitorii au răspuns în masă. Realizarea unei producții suplimentare impune însă în mod direct îmbunătățirea indicelui de utilizare a timpului de lucru, unde încă mai există rezerve importante. Concomitent cu îmbunătățirea indicelui de utilizare a fondului de timp, s-a trecut la îmbunătățirea indicelui de utilizare a mașinilor .De pe acum, în sectorul de prelucrări mecanice, am extins lucrul în trei schimburi, imbunătățindu-se astfel în mod simțitor coeficientul de schimb. Pe total mașini unelte coeficientul a crescut de la 1,7 la 2,2. O dată cu această măsură mobilizatoare, un accent deosebit se va pune pe creșterea răspunderii fiecărui salariat față de modul în care sunt mînuite utilajele, față de ridicarea nivelului de pregătire profesională. Realizarea în întregime programului de lucru și tehnologic în secțiile de producție, înlăturarea stagnărilor în funcționarea utilajelor, executarea la timp și de calitate a reviziilor și reparațiilor sunt, de asemenea, sarcini importante, care vor sta în centrul preocupărilor noastre angajamentelor pentru realizarea suplimentare luate. Extinderea lucrului în trei schimburi în sectoarele de prelucrări, cu asigurarea unei asistențe tehnice, va crea un volum sporit de piese și subansamble pentru montaj, ducînd la scurtarea ciclurilor de fabricație a produselor și utilizarea mai eficientă a suprafețelor de producție. De asemenea, pe perioada de vară ne-am orientat să lucrăm și în aer liber, în locurile unde dispunem de mijloace de ridicat astfel încît să putem adecvate, produse suplimentare plan. Acționînd pe baza amplului plan de măsuri întocmit care prevede realizarea în cursul acestui an la nivelul uzinei ,a unei economii de 160 tone metal, am orientat preocupările colectivului pe valorificarea cît mai deplină a resurselor de care dispunem — prin îmbunătățirea albumelor de croire și a planurilor de debitare care în final vor conduce realiza peste la economii de metal de 10 tone peste angajamentul inițial, economii ce le vom folosi pentru executarea de construcții metalice necesare refacerii obiectivelor distruse de tate. Printr-o mai bună calamipăstrare a formelor din turnătorie, extinderea soluțiilor adecvate în folosirea tiparelor respective vom obține economii însemnate la materialul lemnos, material din care trebuie să executăm, în orele din afara programului, bănci pentru școlile distruse și tîmplăriile necesare refacerii imobilelor avariate din județul nostru așa cum ne-am angajat. Colectivul uzinei noastre va întreprinde și alte măsuri pe lîngă cele prezentate în vederea creșterii productivității muncii, care să permită realizarea angajamentelor propuse și nu va precupeți nici un efort pentru traducerea exemplară în viață a sarcinilor pe care ni le-am asumat. Ing. CONSTANTIN IACOB directorul Uzinei mecanice navale Galați ION COMAN secretarul comitetului de partid Grădinile de legume inundate sunt reamenajate grabnic Năruind digurile, apele învolburate ale Siretului au transformat grădinile de legume amplasate in lunca rîului și amenajate cu trudă, în cursul primăverii, în terenuri sterpe, răsadurile plantate in cimp sau rădăcinoasele semănate fiind pur și simplu asfixiate. Analizînd cu calm și chibzuință situația precară creată țăranii cooperatori din această zonă răspund cu entuziasm și hotărîre chemării Comitetului județean de partid, prin reamenajarea unor noi grădini de legume. Apele revărsate ale Siretului la punctul „Viișoarele", au acoperit în întregime grădina din luncă și parțial salariile precum și o parte din terenul plantat cu roșii timpurii. Legumicultorii din Independența acționează in aceste zile cu multă operativitate. După retragerea puhoaielor răsadurile de roșii distruse au fost înlocuite cu altele viguroase, produse în serele înmulțitor. Vineri, sub îndrumarea șefului de fermă Nicolae Șerbănescu, 120 de oameni lucrau la prășitul roșiilor și pepenilor, plantau vinete pe o solă proaspăt pregătită, băteau spațieri și întindeau sirma pentru susținerea tomatelor. Pentru a evita deprecierea răsadurilor, cooperatorii de aici au transformat pînă și terenul destinat depozitării furajelor, în grădină de legume. Ca urmare, pe cele cinci hectare pregătite zilele trecute s-au și plantat vinete pe două hectare, ardei grași pe alte două și roșii de vară pe un hectar. In același timp, dincolo de calea ferată, la punctul „Imbaticuri", s-a început amenajarea unei noi suprafețe de 20 hectare pe care în zilele următoare se vor planta cu roșii de vară, ardei, varză etc. Grădina de legume a cooperativei agricole Liești — 120 de hectare - a fost indundată în totalitate, iar din cele trei hectare de salarii plantate cu roșii timpurii, două au fost distruse. Pratic, de calamitate au scăpat doar răsadnițele și mazărea pentru păstăi ce ocupă 100 de hectare. Fără a mai aștepta retragerea apelor în matcă, consiliul de conducere a stabilit ca la punctul Călmățui să se amenajeze o nouă grădină. In numai două zile legumicultorii din ferma condusă de inginera Zvetlana Paraschiv au și înfăptuit acest plan și au plantat pe 10 hectare roșii de vară și ardei grași, iar pe două hectare au semănat morcov. In ziua de 29 mai a.c. s-a terminat și sistemul de irigare, sursa de apă fiind pirîul Călmățui. Din carnetul specialistului spicuim : „îndată ce terenul inundat se va zvînta se vor planta, treptat, în grădina de legume din lunca Siretului 20 hectare cu varză de toamnă, 15 hectare cu roșii de vară și toamnă, 15 hectare cu castraveți, două cu V. PÂRLOG (Continuare în pag. a II-a), FEROVIARII - un puternic eșalon de luptă împotriva naturii dezlănțuite Zile și nopți de muncă încordată. Oamenii muncii din județul Galați, au depus eforturi supraomenești pentru apărarea avuției lor de primejdiile inundațiilor. Este aproape imposibil de a scoate în relief care anume colectiv, care întreprindere s-a evidențiat mai mult în această mare bătălie. Un lucru însă este cert : de la mic la mare, de la muncitor la profesor, inginer, doctor sau activist de partid și de stat, toți oamenii s-au unit într-o forță uriașă pentru stăvilirea apelor și refacerea cît mai rapidă a obiectivelor distruse. In această privință contribuția feroviarilor din cadrul complexului C.F.R. Galați este semnificativă. Aflați în permanență la datorie, ei au făcut dovada unor înalte calități de voință și conștiință prin participarea masivă atît la prevenirea și combaterea inundațiilor cît și la refacerea liniilor ferate distruse de furia apelor. —In seara zilei de 24 spre 25 mai a.e. ne declara tovarășul Vasile Cojocaru, secretarul comitetului de partid pe complex, la chemarea totului de partid și de comisindicat, în mai puțin de o oră s-au adunat peste 400 de ceferiști care, deși ieșiseră din serviciu, au mers la consolidarea digului, pentru apărarea orașului. Zilnic la digul de la Dunăre, din complexul nostru au participat la lucrările de construcție circa 300— 400 oameni. Bineînțeles că o luptă înverșunată au dat-o ceferiștii din cadrul complexului nostru și în stația Bărboși călători, unde cu toate eforturile depuse apele n-au putit fi stăvilite, și în consecință au trebuit evacuate familii, bunuri materiale, personale și obștești. Intr-un cuvînt, au fost necesare zile și nopți de muncă încordată. — Cîteva exemple în această privință, ne puteți da 7 — In acele momente dramatice de luptă înverșunată ne răspunde tovarășul Cojocaru, toți feroviarii au format un puternic eșalon de luptă împotriva naturii dezlănțuite. Ca să exempH. LUPOAE (Continuare în pag. a II-a). LUCRĂRILE DE ÎNTREȚINERE A CULTURILOR Prașila . Cînd se in această săptămînă, care s-a menținut deosebit de bună pentru executarea lucrărilor agricole, mii de țărani cooperatori, lucrători din întreprinderile agricole de stat și din cele pentru mecanizarea agriculturii au lucrat intens la întreținerea culturilor prășitoare, a viilor, grădinilor de legume etc. Merită subliniată activitatea cooperatorilor din Băleni, Gănești și Slivna care au terminat de executat a doua prășită la floarea-soarelui pe 300 ha, 210 ha și respectiv 100 ha. In cele trei cooperative, acum se execută cu toate forțele prășitul manual la porumb. La Gănești, de exemplu, s-a terminat prima prașilă mecanică pe întreaga suprafață de 772 ha porumb, iar peste 60 la sută din cultură a fost prășită și manual. Rezultate bune la prășitul porumbului au și cooperatorii din Băleni și Fîrțănești unde lucrarea este într-un stadiu avansat. Raidul întreprins în ziua de 29 mai a.c. în mai multe cooperative agricole ne-a permis să constatăm că în general consiliile de conducere, îndrumate de organizațiile de partid, au reușit să mobilizeze masele de țărani cooperatori la lucru. La Drăgușeni de exemplu se lucrează zilnic la prășitul manual al porumbului cu clte 450-500 de cooperatori, iar în viticultură, unde s-a terminat stropitul pe întreaga suprafață, (sapa mare s-a executat pe aproape 85 la sută), lucrează alte sute de cooperatori. Mecanizatorii, dintre care am remarcat pe Năstase Talabă, Valerii Mînză, Giorgică Moisei, Ștefan Plugaru și alții prășeau mecanic ultimele suprafețe cu porumb, iar cooperatorii realizaseră aceeași lucrare, manual pe rînd, pe aproape 60 la sută. Merite deosebite au brigăzile de cîmp conduse de Vasile Palade și Vasile Hălășag, care se situează în fruntea celorlalți cooperatori la întreținerea culturilor. Din constatările făcute am desprins concluzia că aici există o deosebită preocupare din partea consiliului de conducere — președinte Miluță Istrate — care a repartizat membrii săi să răspundă de buna mobilizare a oamenilor pe brigăzi. Starea, am spune, excepțională a culturilor poartă și amprenta unei permanente și minuțioase asistențe tehnice, realizată cu perseverență de ing. V. Savin, care în permanență este găsit în mijlocul oamenilor, acolo unde se hotărăște soarta recoltelor. Bine se lucrează și la C.A.P. Smulți — președinte Vasile Tofan. Numai că aici numărul oamenilor ,mobilizați la întreținerea culturilor — în ziua raidului nostru fiind de circa 300 este sub limita posibilităților. Proporția suprafeței de porumb prășită manual, de sub 30 la sută, vorbește de la sine despre nivelul participării oamenilor lucru. Este de datoria consilaliului de conducere, a tuturor brigadierilor să mobilizeze pe toți țăranii cooperatori la lucru, atît la întreținerea culturilor cît și a viilor. Din cele 273 ha vii, sapa mare s-a executat pe numai 173 ha. Mult rămasă în urmă, cu prășitul manual, este cooperativa agricolă Vîrlezi. Din M. CREȚEANU (Continuare în pag. a II-a), doua bate la ușă, va termina prima? In ansamblul arhitectonic al Țiglinei, noua centrală telefonică automată se înscrie ca o realizare deosebită. Clădirea impunătoare, cu patru nivele, la a cărei finisare s-a folosit cărămida aparentă dă acum pieței ce s-a format intre microraioanele Țiglina I și II un aspect deosebit. Deși a trecut doar o lună de la punerea în funcțiune a noii centrale au și fost preluați peste 500 abonați, urmind ca pină la sfirșitul anului să fie conectați la centrală alți 1500 abonați, realizîndu-se astfel capacitatea integrală a noii stații prevăzută pentru prima etapă. In cursul lunii iunie va fi dat în folosință și holul de la parter destinat deservirii cetățenilor. Aici numărul mare de cabine destinat atît convorbirilor interurbane cit și celor locale va asigura în bune condițiuni solicitările publicului. Text și foto : P. POPA LUPTA PENTRU PREVENIREA EXTINDERII INUNDAȚIILOR CONTINUA Pe digul de la Prut Momente de luptă încordată pentru ca apa să nu treacă Situația părea stabilizată. Telefonul suna acum mai rar la cantonul opt. Cantonierul Gh. Vîrtosu după încordarea de coșmar din zilele trecute, moțăia obosit la soare. Brațele care-și uniseră forța pentru a opri năvala apelor cunoșteau după zile și nopți de încordare acerbă, momente de relaxare. Zorii zilei de 29 mai 1970. Dimineața albastră incandescentă. Pe o a devenit distanță de circa un kilometru în diferite puncte apa se infiltra cu rapiditate, amenințînd digul, ogoarele, viața. In aerul trupurilor încinse de efort se auzea numai vibrația oțelului, mașinilor, oțelul brațelor. Oțelul Bălțile hidoase, adevărate plăgi pe suprafața drumului de lîngă dig, rezultate din apa infiltrațiilor, încercînd să reflecte tulbure cerul, au fost acoperite în cîteva ore de cataplasma densă a straturilor de loess, bătătorite cu maiul, picioarele, roțile mașinilor. Coloana de mașini de la S.U.C.T. (a I.C.M.S.G.) a intrat în alertă. Cine i-a văzut în ziua aceea pe buldozeriștii, excavatoriștii, șoferii coloanei, și-au putut da seama că ei au înțeles urgența misiunii la temperatura efortului maxim, a sacrificiului suprem. Cînd schiîiau frînele, nu știam dacă în aerul ferbinte, contactul dur al pieselor metalice nu se amestecă cu scrîșnetul dinților, celor cărora în acele momente dure existența le era concentrată într-un singur gînd - apa să nu treacă. Lîngă canton pe o distanță de 40 metri la ora 5 în dimineața zilei de 29, digul amenința să cedeze. După două ore pericolul fusese complet înlăturat. re. După două ore de încordacare vor rămîne în amintirile celor înfrățiți cu motoarele au împiedicat Prutul să muște din pîinea ogoarelor. HORAȚIU MAZILU (Continuare in pag. a II-a). Bat inimi puternice ... Ploaia și vîrstul în rafale dezlănțuiseră furtuna. Valurile furioase ale Prutului se înălțau, loveau cu putere în dig, pe alocuri mușcau din el. Mă aflam printre ostași. Trec de la un punct de lucru la altul. Peste tot ofițerii, maiștrii militari și soldați muncesc cu elan sporit, luptă din răsputeri, formează un zid viu de netrecut. Aceasta este hotărîrea lor, acesta este țelul muncii lor : să stăvilească cu riscul vieții stihiile. Dînd viață din adîncul inimii angajamentelor cuprinse în telegrama trimisă C.C. al P.C.R., de către Comitetul județean de partid Galați, ostașii săvîrșesc fapte vibrante înălțătoare. ...La kilometrul 13, Prutul lovise mai puternic digul. Aici am întîlnit militarii din unitatea în care muncește maiorul Dumitru Florea. Malul este abrupt. Se produsese o spărtură. Soldații Ion Preda, Viorel Buderaș, Ovidiu Botșan așează saci cu nisip. Vîntul suflă cu putere. Există pericolul ca să fie doborîți în apă. Cordonul viu ostășesc, banda rulantă care funcționează neîntrerupt înlătură pericolul. Ostașii au realizat un adevărat record : timp de două ore au umplut și consolidat digul cu 400 de saci. Dar n-au timp de odihnă, de statistici, nici cel puțin să fumeze o țigară. De fapt mulți dintre ei nici nu-și mai iau țigările cînd intră în „șut". ... La un alt punct de lucru se muncește cu aceeași însuflețire. Soldatul Andrei Moraru a transportat pe dig 19 saci în douăzeci de minute după care se oprește. — Mă opresc aici li se adresează el tovarășilor săi ! — Chiar la 19? intervin ceilalți ostași. — Da, pentru că astăzi împlinesc 19 ani. In zilele obișnuite, militarii cumpărau flori pentru cei sărbătoriți, echipa artistică Căpitan ION GH. TOMA (Continuare în pag. a II-a). Coloana de mașini de la SUCT, lucrând fără răgaz la stăvilirea infiltrațiilor în digul de la Prut, în dreptul cantonului 8. Buletin hidrologic Timpul frumos din ultimele zile a avut o influență pozitivă asupra scăderii debitelor de apă pe rîurile ce străbat județul nostru. Aseară la orele 19 la postul hidrologic Cosmești cotele înregistrate se prezentau sub „com ponturile de atenție". La hidrometrice Lungoci și Șendreni la aceeași oră, cotele erau de 347 și 553 avînd o scădere de 50 cm și respectiv 19 cm față de cotele zilei precedente. O ușoară scădere s-a constatat și pe riul Prut, concretizată în cei C cm înregistrați la p.h. Oancea în cursul zilei de ieri, mai puțin față de cota zilei precedente. Pe rîul Bîrlad unda de viitură din amonte a făcut ca nivelul înregistrat aseară la orele 19 să fie de 387 cm, ceea ce reprezintă 13 cm sub cota inundabilă. Și cotele apelor Dunării au înregistrat ieri o ușoară scădere (3 cm) astfel că aseară la orele 19 cota era de 590 cm, menținîndu-se însă la un nivel critic.