Viața Nouă, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 7867-7944)

1970-05-31 / nr. 7919

> j. X Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI — Nr. 7919 I DUMINICA 31 MAI 1970 4 PAGINI — 30 BANI Citiți in pag. a ll­-a Sprijin poporului ro­mân pentru înlătura­rea urmărilor inun­dațiilor. COMENTARIUL ZI­LEI. N.A.T.O. sub semnul divergențelor. Politicieni americani se pronunță pentru încetarea din Vietnam,războiului Răpirea fostului pre­ședinte al Argenti­nei, Pedro Aramburu. CU PUTERI ÎNZECITE PENTRU SPORIREA PRODUCȚIEI Sprijinim efectiv redresarea grabnică a economiei socialiste In aceste momente de grea încercare la care a fost­ supus po­porul nostru, colectivul de mun­citori, ingineri­ și tehnicieni din cadrul Uzinei mecanice navale Galați, răspunzînd chemării par­tidului și dînd expresie mate­rială gîndurilor și sentimente­lor de profundă solidaritate ci­vică, de înalt patriotism, se an­gajează să contribuie la recu­perarea grabnică a pagubelor provocate economiei naționale cit și la ajutorarea sinistraților. In acest spirit colectivul de muncă a hotărit în umanimitate să contribuie la ajutorarea di­rectă a sinistraților cu un fond de aproximativ 440 mii lei, adi­că contravaloarea unei zile-mun­­că din fiecare lună pînă la sfîr­­șitul anului. Pe lingă acest aju­tor, analizîndu-se încă odată în amănunțime rezervele și po­sibilitățile ce pot fi mobilizate în fiecare secție, la fiecare loc de muncă, am stabilit montarea angajamentului supli­m­at cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan la începutul acestui an. Astfel, colectivul uzinei noastre va realiza pînă la sfirșitul anu­lui, în plus peste prevederile stabilite, 500 000 lei la­­ produc­ția globală și 1 000 mii lei la producția marfă, cu majorare angajamentul această Uzinei mecanice pe anul 1970 ridicin­­du-se la 2 milioane la produc­ția globală și 1,8 milioane la producția marfă. Evident toate acestea ne so­licită un efort în plus. La pro­punerea comitetului de direcție de a se lucra o zi în fiecare lună în timpul repausului du­minical, muncitorii au răspuns în masă. Realizarea unei pro­ducții suplimentare impune însă în mod direct îmbunătățirea in­dicelui de utilizare a timpului de lucru, unde încă mai există rezerve importante. Concomitent cu îmbunătățirea indicelui de utilizare a fondului de timp, s-a trecut la îmbunătățirea indicelui de utilizare a mașinilor .De pe acum, în sectorul de prelucrări mecanice, am extins lucrul în trei schimburi, imbunătățindu-se astfel în mod simțitor coeficien­tul de schimb. Pe total mașini unelte coeficientul a crescut de la 1,7 la 2,2. O dată cu aceas­tă măsură mobilizatoare, un ac­cent deosebit se va pune pe creșterea răspunderii fiecărui salariat față de modul în care sunt mînuite utilajele, față de ridicarea nivelului de pregăti­re profesională. Realizarea în întregime programului de lucru și tehno­­­logic în secțiile de producție, înlăturarea stagnărilor în func­ționarea utilajelor, executarea la timp și de calitate a revizii­lor și reparațiilor sunt, de ase­menea, sarcini importante, care vor sta în centrul preocupări­lor noastre angajamentelor pentru realizarea suplimentare luate. Extinderea lucrului în trei schimburi în sectoarele de prelucrări, cu asigurarea unei asistențe tehnice, va crea un volum sporit de piese și suban­­samble pentru montaj, ducînd la scurtarea ciclurilor de fabri­cație a produselor și utilizarea mai eficientă a suprafețelor de producție. De asemenea, pe pe­­rioada de vară ne-am orien­tat să lucrăm și în aer liber, în locurile unde dispunem de mijloace de ridicat astfel încît să putem adecvate, produse suplimentare plan. Acționînd pe baza amplu­lui plan de măsuri întocmit­­ care prevede realizarea în cursul acestui an la nivelul u­­zinei ,a unei economii de 160 tone metal, am orientat preo­cupările colectivului pe valori­ficarea cît mai deplină a resur­selor de­­ care dispunem — prin îmbunătățirea albumelor de croire și a planurilor de debi­tare­­ care în final vor conduce realiza peste la economii de metal de 10 tone peste angajamentul inițial, economii ce le vom folosi pen­tru executarea de construcții metalice necesare refacerii o­­biectivelor distruse de tate. Printr-o mai bună calami­păs­trare a formelor din turnătorie, extinderea soluțiilor adecvate în folosirea tiparelor respective vom obține economii însemnate la materialul lemnos, material din care trebuie să executăm, în orele din afara programului, bănci pentru școlile distruse și tîmplăriile necesare refacerii imobilelor avariate din județul nostru așa cum ne-am angajat. Colectivul uzinei noastre va întreprinde și alte măsuri pe lîngă cele prezentate în vede­rea creșterii productivității mun­cii, care să permită realizarea angajamentelor propuse și nu va precupeți nici un efort pen­tru traducerea exemplară în viață a sarcinilor pe care ni le-am asumat. Ing. CONSTANTIN IACOB directorul Uzinei mecanice navale Galați ION COMAN secretarul comitetului de partid Grădinile de legume inundate sunt reamenajate grabnic Năruind digurile, apele învol­burate ale Siretului au transfor­mat grădinile de legume ampla­sate in lunca rîului și amenajate cu trudă, în cursul primăverii, în terenuri sterpe, răsadurile plan­tate in cimp sau rădăcinoasele semănate fiind pur și simplu as­fixiate. Analizînd cu calm și chib­zuință situația precară creată țăranii cooperatori din această zonă răspund cu entuziasm și hotărîre chemării Comitetului județean de partid, prin reame­­najarea unor noi grădini de legume. Apele revărsate ale Siretului la punctul „Viișoarele", au aco­perit în întregime grădina din luncă și parțial salariile precum și o parte din terenul plantat cu roșii timpurii. Legumicultorii din Independența acționează in aceste zile cu multă operativita­te. După retragerea puhoaielor răsadurile de roșii distruse au fost înlocuite cu altele viguroa­se, produse în serele înmulțitor. Vineri, sub îndrumarea șefului de fermă Nicolae Șerbănescu, 120 de oameni lucrau la prășitul roșiilor și pepenilor, plantau vi­nete pe o solă proaspăt pregă­tită, băteau spațieri și întindeau sirma pentru susținerea tomate­lor. Pentru a evita deprecierea răsadurilor, cooperatorii de aici au transformat pînă și terenul destinat depozitării furajelor, în grădină de legume. Ca urmare, pe cele cinci hectare pregătite zilele trecute s-au și plantat vi­nete pe două hectare, ardei grași pe alte două și roșii de vară pe un hectar. In același timp, dincolo de calea ferată, la punctul „Imbaticuri", s-a înce­put amenajarea unei noi supra­fețe de 20 hectare pe care în zilele următoare se vor planta cu roșii de vară, ardei, varză etc. Grădina de legume a coope­rativei agricole Liești — 120 de hectare - a fost indundată în totalitate, iar din cele trei hec­tare de salarii plantate cu roșii timpurii, două au fost distruse. Pratic, de calamitate au scăpat doar răsadnițele și mazărea pentru păstăi ce ocupă 100 de hectare. Fără a mai aștepta re­tragerea apelor în matcă, con­siliul de conducere a stabilit ca la punctul Călmățui să se ame­najeze o nouă grădină. In nu­mai două zile legumicultorii din ferma condusă de inginera Zvet­­lana Paraschiv au și înfăptuit acest plan și au plantat pe 10 hectare roșii de vară și ardei grași, iar pe două hectare au semănat morcov. In ziua de 29 mai a.c. s-a terminat și siste­mul de irigare, sursa de apă fiind pirîul Călmățui. Din carnetul specialistului spi­cuim : „îndată ce terenul inun­dat se va zvînta se vor planta, treptat, în grădina de legume din lunca Siretului 20 hectare cu varză de toamnă, 15 hectare cu roșii de vară și toamnă, 15 hectare cu castraveți, două cu V. PÂRLOG (Continuare în pag. a II-a), FEROVIARII - un puternic eșalon de luptă împotriva naturii dezlănțuite Zile și nopți de muncă în­cordată. Oamenii muncii din județul Galați, au depus e­­forturi supraomenești pentru apărarea avuției lor de pri­mejdiile inundațiilor. Este a­­pro­ape imposibil de a scoate în relief care anume colectiv, care întreprindere s-a eviden­țiat mai mult în această ma­re bătălie. Un lucru în­să este cert : de la mic la mare, de la muncitor la profesor, in­giner, doctor sau activist de partid și de stat, toți oame­nii s-au unit într-o forță uri­așă pentru stăvilirea apelor și refacerea cît mai rapidă a obiectivelor distruse. In aceas­tă privință contribuția fero­viarilor din cadrul complexu­lui C.F.R. Galați este semni­ficativă. Aflați în permanen­ță la datorie, ei au făcut do­vada unor înalte calități de voință și conștiință prin par­ticiparea masivă atît la pre­venirea și combaterea inun­dațiilor cît și la refacerea li­niilor ferate distruse de furia apelor. —In seara zilei de 24 spre 25 mai a.e. ne declara tova­rășul Vasile Cojocaru, secre­tarul comitetului de partid pe complex, la chemarea totului de partid și de comi­sin­dicat, în mai puțin de o oră s-au adunat peste 400 de ce­feriști care, deși ieșiseră din serviciu, au mers la consoli­darea digului, pentru apăra­rea orașului. Zilnic la digul de la Dunăre, din complexul nostru au participat la lucră­rile de construcție circa 300— 400 oameni. Bineînțeles că o luptă înverșunată au dat-o ce­feriștii din cadrul complexu­lui nostru și în stația Bărboși călători, unde cu toate efor­turile depuse apele n-au pu­­tit fi stăvilite, și în consecin­ță au trebuit evacuate fami­lii, bunuri materiale, perso­nale și obștești. Intr-un cu­­vînt, au fost necesare zile și nopți de muncă încordată. — Cîteva exemple în aceas­tă privință, ne puteți da 7 — In acele momente dra­matice de luptă înverșu­nată ne răspunde tovară­șul Cojocaru, toți ferovia­rii au format un puternic eșalon de luptă împotriva na­turii dezlănțuite. Ca să exem­pH. LUPOAE (Continuare în pag. a II-a). LUCRĂRILE DE ÎNTREȚINERE A CULTURILOR Prașila . Cînd se in această săptămînă, care s-a men­ținut deosebit de bu­nă pentru executarea lucrări­lor agricole, mii de țărani cooperatori, lucrători din în­treprinderile agricole de stat și din cele pentru mecaniza­rea agriculturii au lucrat in­tens la întreținerea culturilor prășitoare, a viilor, grădini­lor de legume etc. Merită su­bliniată activitatea cooperato­rilor din Băleni, Gănești și Sliv­­na care au terminat de execu­tat a doua prășită la floarea-soa­­relui pe 300 ha, 210 ha și res­pectiv 100 ha. In cele trei co­operative, acum se execută cu toate forțele prășitul manual la porumb. La Gănești, de exemplu, s-a terminat prima prașilă mecanică pe întreaga suprafață de 772 ha porumb, iar peste 60 la sută din cul­tură a fost prășită și manual. Rezultate bune la prășitul po­rumbului au și cooperatorii din Băleni și Fîrțănești unde lucrarea este într-un stadiu avansat. Raidul întreprins în ziua de 29 mai a.c. în mai multe cooperative agricole ne-a per­­mis să constatăm că în gene­ral consiliile de conducere, îndrumate de organizațiile de partid, au reușit să mobilize­ze masele de țărani coopera­tori la lucru. La Drăgușeni de e­­xemplu se lucrează zil­nic la prășitul manual al porumbului cu clte 450-500 de cooperatori, iar în viticultură, unde s-a terminat stropitul­­ pe întreaga suprafață, (sapa mare s-a executat pe aproape­­ 85 la sută), lucrează alte sute de cooperatori. Mecanizatorii, dintre care am remarcat pe Năstase Talabă, Valerii Mîn­­ză, Giorgică Moisei, Ștefan Plugaru și alții prășeau mecanic ultimele suprafețe cu porumb, iar cooperatorii rea­lizaseră aceeași lucrare, manu­al pe rînd, pe aproape 60 la su­tă. Merite deosebite au brigă­zile de cîmp conduse de Va­sile Palade și Vasile Hălășag, care se situează în fruntea celorlalți cooperatori la între­ținerea culturilor. Din consta­tările făcute am desprins con­cluzia că aici există o deose­bită preocupare din partea consiliului de conducere — președinte Miluță Istrate — care a repartizat membrii săi să răspundă de buna mobili­zare a oamenilor pe brigăzi. Starea, am spune, excepțio­nală a culturilor poartă și amprenta unei permanente și minuțioase asistențe tehnice, realizată cu perseverență de ing. V. Savin, care în perma­nență este găsit în mijlocul oamenilor, acolo unde se ho­tărăște soarta recoltelor. Bine se lucrează și la C.A.P. Smulți — președinte Vasile Tofan. Numai că aici numă­rul oamenilor ,mobilizați la întreținerea culturilor — în ziua raidului nostru fiind de circa 300 este sub limita po­sibilităților. Proporția supra­feței de porumb prășită ma­nual, de sub 30 la sută, vor­bește de la sine despre nive­lul participării oamenilor lucru. Este de datoria consi­la­liului de conducere, a tuturor brigadierilor să mobilizeze pe toți țăranii cooperatori la lu­cru, atît la întreținerea cul­turilor cît și a viilor. Din cele 273 ha vii, sapa mare s-a e­­xecutat pe numai 173 ha. Mult rămasă în urmă, cu prășitul manual, este coope­rativa agricolă Vîrlezi. Din M. CREȚEANU (Continuare în pag. a II-a), doua bate la ușă, va termina prima? In ansamblul arhitectonic al Țiglinei, noua centrală telefonică automată se înscrie ca o realizare deosebită. Clădirea impunătoare, cu patru nivele, la a cărei fini­sare s-a folosit cărămida aparentă dă acum pieței ce s-a format intre microraioanele Țiglina I și II un as­pect deosebit. Deși a trecut doar o lună de la punerea în func­țiune a noii centrale au și fost preluați peste 500 abo­nați, urmind ca pină la sfirșitul anului să fie conec­tați la centrală alți 1500 abonați, realizîndu-se astfel capacitatea integrală a noii stații prevăzută pentru pri­ma etapă. In cursul lunii iunie va fi dat în folosință și holul de la parter destinat deservirii cetățenilor. Aici nu­mărul mare de cabine destinat atît convorbirilor inter­urbane cit și celor locale va asigura în bune condi­­țiuni solicitările publicului. Text și foto : P. POPA LUPTA PENTRU PREVENIREA EXTINDERII INUNDAȚIILOR CONTINUA Pe digul de la Prut Momente de luptă încordată pentru ca apa să nu treacă Situația părea stabilizată. Te­lefonul suna acum mai rar la cantonul opt. Cantonierul Gh. Vîrtosu după încordarea de coșmar din zilele trecute, mo­țăia obosit la soare. Brațele care-și uniseră forța pentru a opri năvala apelor cu­noșteau după zile și nopți de încordare acerbă, momente de relaxare. Zorii zilei de 29 mai 1970. Dimineața albastră incandescentă. Pe o a devenit distanță de circa un kilometru în dife­rite puncte apa se infiltra cu rapiditate, amenințînd digul, o­­goarele, viața. In aerul trupu­rilor încinse de efort se auzea numai vibrația oțelului, mașinilor, oțelul brațelor. Oțelul Băl­țile hidoase, adevărate plăgi pe suprafața drumului de lîngă dig, rezultate din apa infiltra­țiilor, încercînd să reflecte tul­bure cerul, au fost acoperite în cîteva ore de cataplasma densă a straturilor de loess, bătători­te cu maiul, picioarele, roțile mașinilor. Coloana de mașini de la S.U.C.T. (a I.C.M.S.G.) a intrat în alertă. Cine i-a văzut în ziua aceea pe buldozeriștii, excavatoriștii, șoferii coloanei, și-au putut da seama că ei au înțeles urgența misiunii la temperatura efortu­lui maxim, a sacrificiului su­prem. Cînd sch­iîiau frînele, nu știam dacă în aerul f­erbinte, contactul dur al pieselor meta­lice nu se amestecă cu scrîșne­­tul dinților, celor cărora în a­­cele momente dure existența le era concentrată într-un singur gînd - apa să nu treacă. Lîngă canton pe o distanță de 40 metri la ora 5 în dimi­neața zilei de 29, digul ame­nința să cedeze. După două ore pericolul fusese complet în­lăturat. re. După două ore de încorda­care vor rămîne în a­­mintirile celor înfrățiți cu mo­toarele au împiedicat Prutul să muște din pîinea ogoarelor. HORAȚIU MAZILU (Continuare in pag. a II-a). Bat inimi puternice ... Ploaia și vîrstul în rafa­le dezlănțuiseră furtuna. Va­lurile furioase ale Prutului se înălțau, loveau cu pute­re în dig, pe alocuri mușcau din el. Mă aflam printre os­tași. Trec de la un punct de lucru la al­tul. Peste tot ofițerii, maiș­trii militari și soldați mun­cesc cu elan sporit, luptă din răsputeri, formează un zid viu de netrecut. Aceasta este ho­­tărîrea lor, acesta este țelul muncii lor : să stăvilească cu riscul vieții stihiile. Dînd via­ță din adîncul inimii angaja­mentelor cuprinse în tele­grama trimisă C.C. al P.C.R., de către Comitetul județean de partid Galați, ostașii să­­vîrșesc fapte vibrante înăl­țătoare. ...La kilometrul 13, Pru­tul lovise mai puternic digul. Aici am întîlnit militarii din unitatea în care muncește maiorul Dumitru Florea. Ma­lul este abrupt. Se produsese o spărtură. Soldații Ion Pre­da, Viorel Buderaș, Ovidiu Bot­șan așează saci cu nisip. Vîntul suflă cu putere. Există pericolul ca să fie doborîți în apă. Cordonul viu ostă­șesc, banda rulantă care funcționează neîntrerupt înlă­tură pericolul. Ostașii au realizat un adevărat record : timp de două ore au umplut și consolidat digul cu 400 de saci. Dar n-au timp de o­­dihnă, de statistici, nici cel puțin să fumeze o țigară. De fapt mulți dintre ei nici nu-și mai iau țigările cînd intră în „șut". ... La un­ alt punct de lu­cru se muncește cu aceeași însuflețire. Soldatul Andrei Moraru a transportat pe dig 19 saci în douăzeci de minu­te după care se oprește. — Mă opresc aici li se a­­dresează el tovarășilor săi ! — Chiar la 19?­­ intervin ceilalți ostași. — Da, pentru că astăzi îm­plinesc 19 ani. In zilele obișnuite, militarii cumpărau flori pentru cei sărbătoriți, echipa artistică Căpitan ION GH. TOMA (Continuare în pag. a II-a). Coloana de mașini de la SUCT, lucrând fără răgaz la stăvilirea infil­trațiilor în digul de la Prut, în dreptul canto­nului 8. Buletin hidrologic Timpul frumos din ultimele zile a avut o influență pozitivă asu­pra scăderii debitelor de apă pe rîurile ce străbat județul nostru. Aseară la orele 19 la postul hidrologic Cos­­mești cotele înregistra­te se prezentau sub „com­ ponturile de atenție". La hidrometrice Lungoci și Șendreni la aceeași oră, cotele erau de 347 și 553 avînd o scădere de 50 cm și respectiv 19 cm față de cotele zilei precedente. O ușoară scădere s-a constatat și pe riul Prut, concretizată în cei C cm înregistrați la p.h. Oancea în cursul zilei de ieri, mai puțin față de cota zilei precedente. Pe rîul Bîrlad unda de viitură din amonte a făcut ca nivelul înregis­trat aseară la orele 19 să fie de 387 cm, ceea ce reprezintă 13 cm sub cota inundabilă. Și co­tele apelor Dunării au înregistrat ieri o ușoară scădere (3 cm) astfel că aseară la orele 19 cota era de 590 cm, menți­­nîndu-se însă la un ni­vel critic.

Next