Viața Nouă, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7945-8022)

1970-08-02 / nr. 7973

V Á X -y 4 I Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------­ANUL XXVI — NR. 7973 DUMINICA 2 AUGUST 1970 4 PAGINI — 30 BANI ZIUA MARINEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Aceștia sunt oamenii fluviului . Viata la bord, timpul scurs in lungile voiaje de zile și nopti rămin notate laco­nic, dar precis in jur­nalul de bord. Dincolo de o lapidară consemnare­­ spre pildă, „24 mai ora 0 stat convoi, timp ne­favorabil" sau „25 mai ora 4 plecat expres spre Șantie­rul podului Giurgeni - Va­dul Oii pentru salvarea pon­tonului uzinal. Vint puternic, valuri mari" intilnite in jur­nalul de bord al remorche­­­rului Făurei - nimic in plus. Amintirile se adună greu deși a existat o încleștare rar intilnită cu fluviul, deși echipajul - cei 17 marinari - n-a mai ținut cont de corturi, a făcut din noapte zi, a sfidat furia bezmetică a Dunării trezită parcă din­­tr-un somn adinc. Chiar cei care au trăit acea nemaiintil­­nită confruntare cu Dunărea nu se aventurează­ în descri­eri deosebite. Și ar avea toate motivele s-o facă pen­tru că ei au trăit momentele acelea, pentru că ei au știut să infringă clocotul fluviului. Dar din confruntarea cu Dunărea in timp oamenii și-au luat de partea lor o anume pondere, un fel apar­te de calmitate, o evidentă­­ siguranță care sunt proprii firii lor și felului lor de a vorbi, scurt și concis : — Ne aflam ca de obicei in marș spre Călărași. Mun­­teanu m­i-a adus o radiogra­mă „Intrerupeți voiajul. Asi­gurați convoiul și participați la prevenirea inundațiilor". Ne-am conformat. Atu­și nimic mai mult ne-a spus comndantul. Nici un cuvînt despre furtună, despre valurile mari, despre ploaie. Și in aceste împrejurări deo­sebite, remorcherul s-a avîn­­tat mereu înainte. Jos, la mașini Mihai Anton a răs­puns prompt comenzilor „Cu toată viteza înainte", sus pe covertă, biciuiți de ploaie, înveliți și strinși de vint au vegheat oamenii. Oro in șir au stat acolo uitind de somn, slidind dezlănțuirea­­ naturii comandantul Constantin Bă­lan, secundul, Gheorghe Ne­gru și pilotul I, Alexandru Postea. Așa au dus-o zile și nopți fără număr participînd la salvarea digului de pe Borcea, la salvarea de bu­nuri și oameni de la punctul „Țipirigelu" al IAS Vlădeni. Să intre pe furtună din Du­ însemnări de reporter­ iare in canalul Vilciu, să se strecoare cum o putea, dar repede acolo unde era nevoie de oameni, de mate­rial de construcție, ba pe deasupra să meargă iarăși și iarăși pe aceeași cale, pe sub streașină cerului din care curgea fară sfîrșit și toate a­­cestea să se întîmple noap­tea doar la lumina reflectoa­relor trebuie să recunoaștem că nu-i la îndemîna oricui și că nu mulți s-ar încumeta s-o facă. Din capul locului ma­rinarii exclud hazardul, căci orice manevră nereușită poa­te să pună pe uscat nava, dar atunci nu mai era timp de cîntărit dificultățile. Era­ neapărat nevoie de sprijinul lor. Altcumva fluviul măcina digul, altcumva Dunărea mis­tuia lacomă vieți omenești. Echipajul a găsit și forță și curaj. Dar despre toate a­­cestea jurnalul de bord spu­ne doar atât „vint puternic , valuri mari". Remorcherele - acești că­răuși calculați și calmi, cind pleacă la drum uită parcă să se mai oprească. Și cînd stau, o fac pe fugă. E un fel de a zice că „stau", căci atunci încep manevrele, se fac de fapt pregătirile pentru alt marș. Refacem tot dintr-un jurnal de bord un asemenea voiaj, cum multe fac navele DNF „Navrom" Galați. Deunăzi, remorcherul „Dorna" a plecat cu un con­voi de cinci ceamuri spre km 370. In trei zile cu­ a durat marșul de la Galați pînă prin apropierea portului Călărași, „Dorna" a stat la ancoră cu una cu alta doar 11 ore. In rest mașinile au fost solici­tate zi și noapte, echipajul a acționat în permanență. Pe covertă, la timonă, s-a rîn­­duit cînd comandantul Tra­ian Blîndu, cînd pilotul Ion Spaimă, Jos, in cala mașini­lor, era mereu prezent șeful mecanic Anton Puiu. In primăvară, navigația pe Dunăre a decurs altfel ca în alți ani. Personalul îmbar­cat a fost solicitat să stăvi­lească dintr-un început inun­dațiile, apoi să facă față su­prasolicitărilor, cînd încercuit de ape, Galațiul a menținut legătura cu restul țării tot pe apă. In zilele acelea de grea cumpănă și după aceea pînă cînd s-a reluat in parte tra­ficul feroviar, navele de pa­sageri „Muntenia" și „Tro­­tuș" s-au aflat într-un marș continuu. Timp de odihnă doar de la 12 noaptea pînă la 5 dimineața. In celelalte 19 ore s-au efectuat atîtea curse cit a fost necesar pen­tru a transporta cu­ mai mulți CORNELIU MIHAILESCU (Continuare în pag. a II-a) Manifes­tările de astăzi din port Ca in fiecare an, in prima duminică a lunii august, ii sărbătorim pe marinari. Astăzi gălățenii se vor îndrepta spre port acolo unde au loc tradi­ționalele manifestări prilejuite de acest eveniment. Deschiderea festivă este pro­gramată pentru ora 9. Apoi, după intilnirea cu zeul Nep­tun și lansarea unei ancore cu zori pentru eroii marinari, urmează defilarea flotei de pasageri și de mărfuri. In continuare vor avea loc concursuri de ambarcațiuni, demonstrații cu acvaplanuri și demonstrații de lansare a sca­fandrilor. Din programul zilei nu va lipsi nici prezentarea atractivelor jocuri pe apă: purcelul pe școndru și prinde­rea rațelor. In încheierea ma­nifestărilor de dimineață, între orele 12 și 13, amatorii , pot participa la excursii de agre­ment pe Dunăre. După-amiază de la orele 18, timp de trei ore, pe estrada special amenajată la gara flu­vială vor avea loc­ programe artistice susținute de formații­le de amatori ale Casei de cultură, Direcției Navigației Fluviale și întreprinderii de transporturi orășenești. Noile laminoare­­ inainte de termen in funcțiune ! SUCCESE, dar si REZERVE, pe șantierul L.R.C. Atacate practic cu 10 luni in urmă, lucrările de montaj insta­lații și utilaje, pe șantierul la­minorului de benzi la cald, de la Combinatul siderurgic Galați, au avansat in mod susținut, de la un trimestru la altul.­­ La ora actuală, ne declara tovarășul ing. Gheorghe Lăscă­­teu, șeful șantierul 33 I.C.M.S.G., avem așezate pe fundații, in di­verse stadii de montaj, aproape 9 600 tone de utilaje - case de­­grosisoare și finisoare, căi cu role, motoare de acționare etc. - din totalul celor aproximativ 13 000 de tone pe care trebuie să le montăm, conform proiecte­lor. După primul semestru din a­­cest an, toate șantierele care concură la construcția acestui obiectiv, și în special șantierul 33, căruia i-a fost repartizat 90 la sută din întregul montaj, și-au îndeplinit și depășit sar­cinile din programul de lucrări. Este, intr-adevăr, un care vine să demonstreze succes, efi­ciența cu care au acționat con­structorii și mentorii in înfăptui­rea indicațiilor date de Comite­tul județean de partid, de a accelera ritmul de execuție și a impulsiona transmutarea utilaje­lor achiziționate, din depozite, pe fundații. In baza acestor indicații, șantierele de construcții au tre­cut la organizarea lucrului in două schimburi la turnarea be­­toanelor, lărgind în mod consi­derabil frontul de activitate pentru montori. La rîndul lor, șantierele de specialitate, și in special unitatea 33 și-au întoc­mit, sub directa conducere a inginerului șef coordonator, gra­fice de execuție echilibrate, ca­re au avut în vedere necesarul de forță de muncă, de utilaje și materiale, corelate strins cu volumele fizice de lucrări ma­ximum posibile de realizat. Sub impulsul muncii politice desfășurate de organizațiile de partid, s-a întărit disciplina in sinul colectivelor șantierelor, s-a acționat cu mai multă vi­goare reușindu-se să se recu­pereze rămînerile în urmă înre­gistrate la un moment dat, pe ansamblul laminorului de benzi la cald. La ora actuală, în la­minor a fost încheiat montajul carelor de grosișoare (cu excep­ția echipării lor cu cilindri, ope­rație care se efectuează în condiții de spațiu și tempera­tură normale impuse de tehno­logie), se află in stadiul avan­sat de montaj trenul finisor și s-a trecut la efectuarea lucră­rilor de instalații care însumea­ză nu mai puțin de 8 000 m de țeavă de diffrite grosimi, 380 de alimentatori și alte agregate și pe care colectivul șantierului 33 s-a angajat să le termine pînă la data de 1 octom­brie a.c. Obiectiv complex, cel mai mare de acest gen din țară, la­minorul de benzi la cald recla­mă însă în continuare, până la punerea în funcțiune, un alt volum important de lucrări și de aici necesitatea ca ritmul de execuție să crească în inten­sitate. Pornind de la acest con­siderent, montorii au trecut la aplicarea unui nou complex de măsuri tehnice organizatorice. - întregul tren finisor, ne spunea în această direcție mai­strul Dumitru Gavrilaș, îl vom monta într-un termen cît mai scurt astfel ca probele de miș­care și rodaj să poată începe cu cel puțin o lună mai devre­me față de data înscrisă în grafic. Tot atît de adevărat este însă faptul că la ora actuală nu se lucrează încă cu randamentul maximum posibil din cauza u­­nor lipsuri care se mai întilnesc pe șantiere. - Pentru urgentarea lucrări­ GH. TEODORESCU GH­IUȘAT (Continuare în pag. a II-a) mmmmmmammmmammammmmmmmmmmmmammm ORDINUL Ministrului Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România Anul acesta, la 2 august aniversăm Ziua Marinei Repu­blicii Socialiste România — sărbătoare menită a cinsti tradi­țiile noastre marinărești, activitatea neobosită și spiritul de înaltă responsabilitate cu care marinarii își f ac datoria față de patrie; • turtind în inimi exemplul luminos al luptei duse de înain­tași pentru libertate și progres social, mîndria pentru prezen­tul socialist și perspectivele luminoase deschise țării de Con­gresul al X-lea al Partidului Comunist Român, marinarii mili­tari înfăptuiesc cu perseverență sarcinile trasate de Coman­dantul suprem al armatei, își perfecționează neîncetat pregă­tirea de luptă și politică, măiestria marinărească, însuflețiți de sentimentele nobile ale patriotismului socialist și interna­ționalismului proletar, ei sînt ferm hotărîți să-și aducă întrea­ga contribuție la îndeplinirea ■ misiunii sacre ce revine for­țelor noastre armate­i: apărarea muncii pașnice a poporului român, a independenței și suveranității naționale, a cauzei socialismului și păcii. In anii construcției socialiste, marina noastră comercială a cunoscut un amplu și multilateral proces de dezvoltare. Tot mai multe nave românești, purtînd cu demnitate pavilionul tri­color, străbat mările și oceanele lumii ca o expresie a multi­plicării relațiilor economice externe ale României socialiste, a participării ei mereu mai active la schimbul de valori ma­teriale și spirituale pe plan internațional. Muncitorii, tehnicienii și inginerii din șantierele navale și din porturi, dăruindu-și întreaga energie, pricepere și putere de muncă, obțin realizări însemnate în construcția de nave moderne, în dezvoltarea transporturilor maritime și fluviale. Cu prilejul acestei sărbători, adresez felicitări și urări de noi succese în muncă personalului marinei militare și al flotei comerciale, proiectanților și constructorilor de nave, muncito­rilor din porturi. * In cinstea Zilei Marinei Republicii Socialiste România, ORDON: La 2 august 1970, în garnizoana Mangalia, se vor trage, în semn de salut, 21 salve de artilerie. ★ Trăiască Marina Republicii Socialiste România ! Trăiască Partidul Comunist Român, conducătorul încercat al poporului, inspiratorul și organizatorul victoriilor noastre­­. Trăiască și înflorească scumpa noastră patrie — Republica Socialistă România ! Ministrul Forțelor Armate general-colonel ION IONIȚA Cu cîtva timp în urmă, in comuna Pechea, a avut loc judecarea la fața locului a inculpaților Nicolae Crișan, fost gestionar al unității de băcănie, trimis în judecată pentru delapidarea sumei de 54 937 lei, Ion Cărbunaru, fost contabil șef al coopera­tivei de consum, pentru fa­vorizarea infractorului și fals intelectual și Simion Dănăl­­lă, fostul președinte al ace­leiași cooperative pentru favorizarea infractorului. Mulți însă dintre cetățenii comunei, care au luat parte la proces și au ascultat re­chizitoriul procurorului ce demasca modul în care Ni­colae Crișan a știut, prin diferite tertipuri să sustragă sistematic sume de bani din încasări, pentru folosul per­sonal, cunoșteau amănunte despre suficiente relațiile neprincipiale, dintre Crișan și conducerea cooperativei, despre climatul de ilegalita­te statornicit în această u­­nitate. Erau prezenți în sală cetă­țenii Nicolae Pelin, Șerban Dobre, Șerban Ifrim care au declarat că : „în dese rîn­­duri l-au văzut pe Crișan chefuind la bufet , împreună, cu Cărbunaru și Dănăilă." Erau in sală Lazăr Gheorghe, Manole Untaru, Dumitru Ma­rin care la „rugămintea” lui Cărbunaru (fostul contabil șef știa să roage scrîș­nind din dinți) au acceptat să fie părtași la fals, la acoperi­rea delapidării lui Nicolae Crișan, înregistrînd în gesti­une — primul pentru fiica sa Maria Lazăr și ceilalți doi în numele soțiilor lor Paras­chiva Untaru și respectiv Ioana Marin — procese ver­bale fictive de transfer de marfă, pentru a acoperi de­lapidarea lui Crișan !... Se aflau de asemenea, nu­meroși oameni din comună care auziseră, văzuseră, mul­te din abuzurile comise de Crișan, de Cărbunaru, de Dănăilă, de Tudori — fost gestionar la magazinul de textile, neimplicat însă în acest proces, dar care n-au dat dovadă la timpul acela de adevărată de tăria morală intransigență, necesară demascării neregulilor și ile­galităților. Oare nu știau a­­cești oameni că la umbra nepăsării lor a crescut buru­iana păgubitoare a necin­stei ? Se mai aflau în sală și re­prezentanții Uniunii județene a cooperativelor de consum care, nădăjduimi, nu puteau fi mulțumiți de faptul că au depistat acele falsuri atît de tirziu, după aproape trei ani și că multe din hotărîri­­le lor au fost pur și simplu ignorate de Dănăilă și Căr­bunaru. Legea și-a spus cu­­vîntul cu intransigența spe­cifică față de cei ce aten­tează la avutul obștesc și de cei care îi favorizează. Mai întîi însă să prezen­tăm cîteva fapte în legătu­ră cu modul în care fosta conducere a cooperativei de consum Pechea înțelegea să „muncească", dispunînd de fondurile cooperativei după bunul lor plac. La 5 martie 1966 Nicolae Crișan e numit gestionar al unității de băcănie din mină. După cîteva luni ca­de la numirea sa împrietenin­du-se cu Cărbunaru și Dănă­ilă, Crișan începe sistematic să sustragă bani din încasări, bani folosiți pentru chefuri, pentru petreceri și alte tre­buri de acest gen. Slăbiciunea de care dă dovadă Simion Dănăilă în conducerea cooperativei este abil speculată de fostul con­tabil șef Ion Cărbunaru, ca­re știe sa profite de orice ocazie favorabilă pentru a-și crea anumite avantaje mate­riale. Deși prin funcția pe care o deținea Ion Cărbunaru tre­buia să fie omul care să lup­te prin orice mijloace pen­tru întronarea unui climat de legalitate, care să oblige gestionarii din subordine să-și desfășoare activitatea în spiritul cinstei și al corecti­tudinii, el este acela care îi incită la necinste. Il obligă pe Tudorie Du­mitru, fost gestionar la ma­gazinul de textile să se în­carce fictiv cu o cantitate de hîrtie în valoare de 600 lei, scăzînd-o după bunul său plac din gestiunea lui loan Marin. Drept recompensă pentru aceasta îi tolerează lui Tu­dorie ca la reducerile de prețuri la unele articole din aprilie 1968 să treacă în plus Buruiana necinstei crește la umbra nepăsării A­NC­H­ETA cantități din sortimentele „Vanda” și „serj maron“ cre­­îndu-și în acest mod o dife­rență valorică de 2 185 lei pe care și-a însușit-o. Des­pre această manoperă cunoscut și fostul responsabil­­­­l magazinului Constantin Dima, dar a preferat să ta­că în loc să demaște falsul. Aceasta constituie o a­­coperire cu bună știință a unor abuzuri, a necinstei ! Tot cu ocazia unor redu­ceri de prețuri Cărbunaru îi acceptă lui Nicolae Crișan o majorare cu 660 kg a can­tității de pește sărat față de cît se afla în magazin din­­du-i astfel posibilitatea să-și însușească suma de aproa­pe 1 000 lei. Cu ocazia unei revizii con­tabile efectuate de organe­le de control în gestiunea lui Dumitru Rusu achizitor se constată o lipsă de 5 810 lei. De asemenea procesul ver­bal evidențiază neglijența și haosul ce domneau în actele de gestiune ale acestuia. Drept urmare a acestui fapt prin scrisoarea nr. 18 587 din 20 sept. 1968 Uniunea jude­ I. MIRCEA (Continuare In pag. a II-a) 1 In fotografie : Imagine parțială a modernelor instalații și agregate de pe platforma siderurgică gălățeană. Foto : P. POPA Terenurile calamitate să fie grabnic reinsămințate! Printre principalele trasate de către plenara sarcini Co­mitetului județean de partid lucrătorilor de pe ogoare se numără și reînsămînțarea grab­nică, cu plante furajere a suprafețelor calamitate. Pen­tru a constata operativitatea cu care s-a trecut la înfăptuirea acestei sarcini redacția ziaru­lui nostru a organizat sîm­bă­­tă un raid prin cîteva uni­tăți agricole cooperatiste din lunca Siretului. Iată constată­rile făcute cu acest prilej : Pe terenul care a fost inun­dat în partea stingă a șoselei asfaltate pe zona cuprinsă între stația de pompare a a­­pei Traian și cișmeaua de la Braniștea, întreaga suprafață de teren ce a fost inundată s-a arat și­ discuit, urmînd ca peste cîteva zile să se termi­ne și semănatul porumbului pentru masă verde și însilo­­zare. Dirijate de inginerul Ion Caragea, președintele C.A.P. Braniștea, două trac­toare arau ieri, în jurul orei 10 o nouă parcelă zvîntată în apropierea drumului spre pă­dure, iar alte patru discutau o sală situată în marginea grădinii de legume de lingă satul Vasile Alecsandri. Se pare că critica consiliului de conducere, adusă cooperativei agricole Piscu — președinte ing. Victor Roibu, pentru încetineala cu care s-a acționat aici în vederea reva­lorificării terenurilor inundate a avut efectul scontat: sîm­­bătă dimineața în zona inun­dată 15 tractoare lucrau din plin la executarea arăturilor și dispuirea solelor zvîntate pentru însămînțarea porumbu­lui. După cum ne-a informat inginerul Gheorghe Cesaru, directorul I.M.A. Vameș, și în cursul­ zilei de ieri a lucrat a­­celași număr de tractoare din zori și pînă aproape de mie­zul no­pții, la arat, pe terenul ce a fost inundat. La C.A.P. Tudor Vladimi­­rescu deficiențele semnalate în raidul publicat în ziarul din 29 iulie a.c. se înlătură mai greoi. Dar ,să enumerăm faptele : soia ce a fost culti­vată cu grîu lingă sat și inun­dată în mai mică măsură fost eliberată grabnic de ba­­r­loți, asigurind­u-se pentru me­canizatori un vast cîmp de lucru. Sîmbătă la ora 11 pe această sală șase tractoare a­­rau, trei discutau, iar însămînța porumb pentru unul si­loz cu o mașină S.P.C. G. Dar pentru a constata dacă la punctele „Brebani" și „Tălă­­basca" s-a început aratul am vizitat din no­u aceste sate în­soțiți fiind de ing. Gh. Cesa­ru, autorizat, după părerea noastră, să afirme dacă tere­nurile se pot sau nu ara. Din păcate, confirmarea am găsit-o chiar la fața locului. Cinci tractoare lucrau din plin la arături. La întrebarea noastră mecanizatorul Ion Po­pa cu o vechime de 16 ani pe tractor ne-a spus : „Pe a­­numite porțiuni se ară cam greu , dar merge. Dacă lucrăm de la 5 dimineața și pînă la 11-12 noaptea depășim chiar norma zilnică. Se cuvine însă să consemnăm că ritmul intens de lucru de ieri la executarea arăturilor ISSrsolelor inundate nu­ se da­­torește capacități­­ de organi­zare a muncii a inginerului Mircea Țăranu, ci intervenției prompte a directorului I.M.A. Vameș, care ne-a declarat : — Vineri seara, șeful secți­ei de tractoare m-a anunțat telefonic că pentru sîmbătă inginerul șef al cooperativei a stabilit ca tractoarele să execute sîmbătă arături pe miriștea de pe deal. Răspun­sul meu a fost clar : tractoa­rele pregătite pentru arat să lucreze pe sosele calamitate. Și, după cum vedeți, indica­ția a fost respectată. Deci, tovarășe inginer șef, din nou sîntem puși în situa­ția de a vă face cunoscut că pe asemenea suprafețe se poa­te lucr­a din plin. V. PÂRLOG ai CONCURS DE FOTOGRAFII Redacția ziarului „Viața nouă" organizează UN CON­CURS DE FOTOGRAFII prevăzut cu PREMII la care sunt in­vitați să participe toți foto-amatorii­­ tineri și vîrstnici — din orașele și satele județului nostru. Tematic, fotografiile pentru concurs trebuie să ilustreze : - Aspectele cele mai semnificative din viața economică a județului Galați, imagini ale marilor obiective industriale și social-culturale, instantanee de la locurile de muncă, in care oamenii să apară in prim plan. - Transformările înnoitoare petrecute în anii construcției socialiste în satele noastre ; fotografii care să redea activi­tatea de zi cu zi a celor ce muncesc pe ogoare. - Ilustrarea vieții culturale și artistice a orașelor și satelor. - Frumuseți ale județului și din întreaga țară ; foto­grafii din locurile pitorești, peisaje, vederi din stațiunile balneo-climaterice și localități turistice, oameni ai muncii petrecîndu-și zilele de odihnă sau concediul la munte, la mare, in mijlocul naturii.­­ Fotografii care să surprindă neajunsuri existente în unele domenii de activitate. Participanții la concurs care dispun de condiții optime pentru developarea filmelor și realizarea imaginilor (cameră obscură, aparat de mărit etc.), pot trimite redacției fotografii cu dimensiunea de cel puțin 13/18 cm ; foto-amatorii care nu au asemenea posibilități vor trimite redacției filmele de­velopate sau nedevelopate, redacția obligîndu-se să le res­tituie după realizarea fotografiilor; încheierea concursului va avea loc în luna decembrie a.c. Fiecare fotografie sau imagine de pe film trebuie să fie însoțită de un text scris citeț, care să explice clar ce reprezintă, unitatea și localitatea unde se află aceasta. Tot­odată se va indica numele și prenumele, locul de muncă și profesia participantului la concurs. Redacția își rezervă dreptul de a publica o parte din fotografiile primite încă înainte de încheierea concursului și anunțarea rezultatelor. La închiderea concursului, se vor acorda următoarele premii : - Premiul I a­­ două premii II a - trei premii III a­­ 10 mențiuni a 400 lei 250 lei fiecare 150 lei fiecare 50 lei fiecare Imaginile foto publicate dar nepremiate vor fi plătite conform normelor în vigoare. A 4

Next