Viața Nouă, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7945-8022)

1970-09-19 / nr. 8013

Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII — Nr. 8013 SIMBATA 19 SEPTEMBRIE 19706 PAGINI — 30 BANI Citiți în pag. a VI-a — Evoluția evenimente­lor din Iordania — însemnări din Viena — Greva muncitorilor de la .General Motors“ — Miine, alegeri genera­le in Suedia. VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU IN JUDEȚUL MUREȘ Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a fă­cut în după-amiaza zilei de vineri o vizită de lucru în județul Mureș. Secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C. C. al P. C. R­, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, și Vasile Pa­­tilineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C. C. al P. C. R. la plecarea din Capitală, pe aeroportul Băneasa, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat au fost salutați de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mi­­zil, Gheorghe Pană, Ilie Verdeț, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu și Ion Ioniță. Sunt numai patru luni de cînd tovarășul Nicolae Ceaușescu se afla în mijlocul oamenilor muncii de pe melea­gurile mureșene. Era în peri­oada în care apele Mureșului și Tirnavei, crescute dincolo de limita oricărei închipuiri, se revărsau sălbatic, distru­gând așezări omenești, căi de comunicații, importante obiec­tive economice. Prezența în mijlocul cetățenilor a condu­cătorului partidului și statului a avut efecte tonifiante inesti­mabile, cuvintele de îmbărbă­tare, îndemnurile și indicațiile practice ale tovarășului Nicolae Ceaușescu mobilizînd energiile, dînd încredere și putere. Vizita în județ începe cu însăși frumoasa și vechea ce­tate a chimiei, combinatul din Tîrnăveni. La intrarea în întreprind­ere, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de par­tid și de stat sînt salutați de adjunctul ministrului triei chimice, Ștefan Kiss, indus­de colectivul de conducere al combinatului. Sute de chimiști aplaudă îndelung pe oaspeți. Din rîndul lor se desprinde un guup de tineri care iese — semn de dragoste dăru­și stimă — frumoase buchete de flori. Directorul general al Grupu­lui industrial de chimie Tîrnă­veni, inginerul Bujor Roșca, informează pe tovarășul Nicolae Ceaușescu că prin e­­forturile eroice a mii de oameni, în luna iulie au intrat în circuitul productiv ultime­le instalații ale acestei uni­tăți, întreprinderea cea mai grav afectată din județ, de i­­nundații. Pierderile au fost mari, însă prin muncă perser­verentă, încordată, continuă au fost realizate încă la sfîrși­­tul lunii iulie Sarcinile de plan ale actualului cincinal. Combinatul lucrează în pre­zent cu întreaga capacitate proiectată, iar în unele secții, datorită modernizării duse o dată cu repunerea intro­m funcțiune a instalațiilor și proo­ceselor tehnologice, se reali­zează o producție mai­­ mare decit înainte de calamități. A­­ceasta creează posibilitatea ca pînă la sfîrșitul anului chimiș­­tii de aici să obțină o produc­ție suplimentară de circa 10 milioane lei. Se vizitează cuptoarele de carbid — principalul produs al combinatului. La cuptorul nr. 6 — noul o­­biectiv al combinatului în construcție — se face aflat un scurt popas. Oaspeții sînt formați că această lucrare nu­se desfășoară conform graficelor la zi, ea urm­înd, conform an­gajamentului constructorilor, să fie pusă în funcțiune cu o lună mai devreme. Noul cup­tor va mări producția de car­bid a combinatului cu 82 000 tone anual. Tovarășul Nicolae Ceaușescu adresează colectivului Com­binatului chimic din Tîrnă­veni calde felicitări spiritul, de abnegație de pentru care dă dovadă, în rezolvarea sarci­nilor prezente și de viitor ale acestei mari întreprinderi. Colectivul de conducere al combinatului, muncitorii se angajează să nu precupețească nici un efort pentru ca obiec­tivele ce le revin în cadrul nou­lui plan cincinal să fie înde­plinite exemplar. La plecarea din Tîrnăveni, locuitorii orașului aduc mulțu­mirile lor călduroase condu­cerii partidului și statului pen­tru grija și ajutorul acordat în zilele de grea încercată din luna mai, pentru ștergerea ră­nilor pricinuite de inundații și revenirea la normal a vieții în toate compartimentele ei. Se aud urări în cinstea Partidului Comunist Român, se scandează cu căldură P C.R.—Ceaușescu, Ceaușescu—P.C.R. De la Tîrnăveni, oaspeții s-au îndreptat spre îngrășăto­­ria de bovine aparținînd între­prinderii agricole de stat din Iernut. Aici, în fața unor plan­șa se prezintă date cu privire la baza materială a complexu­lui, organizarea producției, realizările obținute. In cursul vizitei se dau in­formații detailate asupra capa­cității de adăpostire a­ comple­xului (8 400 locuri), asupra tehnologiei care permite ca în cursul unui an de producție să se­ obțină 9 600 viței îngră­șați precoce de la greutatea de 45 kg pînă la 350 kg în timp de maximum 300 zile. Specia­liștii complexului prezintă, de asemenea, ca pe o realizare importantă dotarea cu utilaje de concepție și fabricație ex­clusiv românească, adoptarea unor soluții originale care au permis obținerea unor econo­mii­ considerabile. Tovarășul Ceaușescu apre­ciază eforturile depuse de spe­cialiști, eficienta unora dintre soluțiile adoptate și recoman­dă ca în extinderea întreprin­derilor de felul celor de la Iernut să se aibă în vedere realizarea treptată a construc­țiilor in funcție de posibilită­țile materiale și financiare. De asemenea, pornind de la expe­riența existentă în alte județe ale țării, printre care județul Argeș, privind colaborarea în­tre întreprinderile agricole de stat și cele cooperatiste, reco­mandă să se folosească toate mijloacele pentru ca această colaborare să fie cit mai rod­nică, să ducă la creșterea pro­ducției animaliere, la satisfa­cerea tot mai bună a cerințe­lor populației, la cointeresarea țăranilor cooperatori. De o parte și de alta a șose­­lei se întind lanuri de po­rumb. La intrarea în comuna Ogra, și apoi la hotarul comu­nei Ungheni, se fac scurte po­pasuri. Tovarășul Nicolae Ceaușescu intră în lanurile de porumb, discută cu specialiștii despre perspectivele recoltei. Pe tot parcursul drumului, mii și mii de locuitori — ro­mâni și maghiari — au ieșit să salute pe secretarul gene­ral al partidului. Ei flutură ste­­gulețe, buchete de flori. Des­prindem din mulțimea imagi­nilor, care exprimă bucuria, stima locuitorilor acestor me­leaguri pentru partid, pentru secretarul său general, una deosebit de semnificativă :, un grup de tineri elevi ai școlii din localitate, scrisese pe o mare pancartă cuvintele „Ceaușescu — viitorul". Ele sintetizează minunat încrede­rea poporului, tineretului pa­triei, în cel care, în fruntea conducerii partidului, militează cu neobosită dăruire pentru ca luminosul țel, mărețul program adoptat pentru înflorirea con­tinuă a patriei socialiste să se realizeze, pe deplin.. Aici, la intrarea în­ oraș, mii de cetățeni fac, secretarului ge­­neral , o emoționantă primire. Tovarășul Vasile Rus, prim-se­­cretar al Comitetului­ munici­pal de partid Tg. Mureș, adre­sează o urare de bun venit. Zeci de tineri și tinere, oferă buchete de flori. O fanfară in­tonează Imnul de stat. Garda de onoare, formată din militari, membri ai gărzilor patriotice și tineri din detașamentele de pregătire militară, prezintă o­­norul. Tovarășul Nicolae­ Ceauș­escu trece în revistă garda de onoa­re. Din mulțime se aud puter­nice urate și ovații :• „P. C. R.. .Ceaușescu", „Ceaușescu și po­porul". Oaspeții vizitează în­­­ continu­are Întreprinderea „Metalo­­teh­­nica", unitate profilată pentru construcția de mașini destinate sectoarelor de tricotaje și con­fecții. Pe parcurs oaspeții sunt in­formați­ că această unitate a cu­noscut o dezvoltare considera­bilă în actualul plan cincinal, volumul producției globale spo­rind de 25 de ori ; ea realizea­ză în prezent 47 tipodimensiuni de utilaje pentru tricotaje și confecții, multe­ din acestea concepute de specialiștii între­prinderii. In hala de montaj general, conducătorii de partid și de stat se întrețin cu proiectanții întreprinderii asupra caracteris­ticilor tehnice ale unor mașini. Este apreciată invenția ingine­rului Filon Emod datorită că­reia, cu ajutorul unui aparat special, se determină tempera­tura caracteristică a oțelurilor folosite în construcția utilaje­lor pentru industria textilă. Tot aici, oaspeților li se pre­zintă cîteva din utilajele reali­zate de întreprinderi urmează a fi prezentate și care la a­­propiatul tîrg internațional de la București. De asemenea, sunt prezentate unele produse reali­zate de elevi ai școlii profesio­nale care funcționează pe lingă întreprindere. Tovarășul Ceaușescu recomandă ca în procesul de învățămînt să se pună un mai mare accent pe însușirea meseriei, pe proble­me tehnice, să se înlăture pa­ralelismele rezultate din copi­erea profilului școlii de­ c­u­­­tură generală. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se interesează despre modali­tățile de cooperare dintre în­treprinderi și măsurile luate pentru specializarea lor, subli­niind importanța acestor mă­suri pentru creșterea producti­vității muncii, perfecționarea producției și sporirea calității produselor. Gazdele informează că uzina va cunoaște în anii următori o nouă dezvoltare atît în ce privește volumul producției, cit și diversificarea produselor. Se află în curs de construcție o nouă hală de montaj cu o suprafață de 5 800 m­p care va permite fabricarea unor noi mașini și utilaje necesare uni­tăților industriei textile din țara noastră. Secretarul general al parti­dului apreciază pozitiv efortu­rile depuse de colectivul uzi­nei, felicită călduros pe munci­torii și specialiștii de aici pen­tru realizările obținute, seară celor prezenți urări adre­de sănătate și noi succese. Ultima unitate vizitată ieri în județul Mureș a fost Com­plexul de selecție și testare pentru porcine al întreprinde­rii agricole de stat din comu­na Gornești. Această unitate este creată în scopul creșterii unor animale de elită necesa­re sporirii efectivului de por­cine de rasă superioară, atît în unitățile agricole de stat cit și în cele cooperatiste. In fața unor grafice de pro­ducție, directorul complexului, ing. Ion Lupu, informează pe oaspeți că această întreprinde­re, in care știința se împleteș­te la modul cel mai strîns cu interesele producției, are capacitate de 26 000 de capete­­ și livrează anual unităților de specialitate din țară 3 000 de vieruși și 7 000 de scrofite pentru reproducție din mai bune rase. Se relevă, deva de asemenea, experiența căpăta­tă de această unitate în îngră­­șarea animalelor prin cele mai modernte,.procedee....... . .... in continuare, tovarășul Nicolae Ceaușescu conducători de partid și ceilalți și de stat vizitează cîteva hale ale complexului, primind pe curs explicații cu privire par­la procedeele tehnologice folo­site, la rezultatele cercetări­lor științifice, precum­­ și la perspectivele­ de dezvoltare ale complexului. In încheierea vizitei, secre­tarul general al partidului re­comandă să se ia toate măsu­rile pentru a se realiza inte­gral investițiile alocate dez­voltării acestui sector atît de important, pentru a se genera­liza experiența bună existentă în această unitate și a se face totul în vederea amplificării ei, adresează totodată felicitări specialiștilor complexului pen­tru rezultatele obținute, urîn­­du-le ca, prin intensificarea e­­forturilor întregului colectiv, să le adauge altele noi, pe măsura posibilităților și capa­cităților de care dispun. Seara tîrziu, coloana mași­nilor s-a înapoiat în Tg. Mu­reș, oaspeții fiind întîmpinați cu aceeași căldură și dragoste de localnicii care au ținut să-și exprime încă o dată gîn­­durile și sentimentele lor calde, mulțumirea pen­tru ceea ce partidul a făcut și face în scopul dezvoltării armonioase a tutu­ror regiunilor țării, aprobarea deplină față de politica inter­­­nă și externă a partidului, res­pectul și stima față de condu­cerea sa, în frunte cu tovară­șul Nicolae Ceaușescu. Vizita de lucru a tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu în jude­țele țării, continuă: N. POPESCU-BOGDANEȘTI NICOLAE DRAGOȘ MIRCEA S. IONESCU La Bazinul nou opera­țiunile de încărcare și descărcare a laminatelor au fost mecanizate. Situația > la zi LUCRĂRILE AGRICOLE DE TOAMNĂ La semănat, pe primul plan - CALITATEA! In aceste zile pe ogoare se desfășoară o intensă activitate de strîngere a recoltelor de porumb, floarea-soarelui, stru­guri, sfeclă de zahăr, de însi­­lozare a furajelor, iar în zona de nord a județului au fost de­clanșate insămințările de toam­nă la grîu și secară boabe. La recoltatul porumbului, pînă aseară, în unitățile agri­cole de stat și cooperatiste s-a recoltat aproape 20 la sută din suprafața cultivată. Cele mai bune rezultate au înregistrat cooperativele agricole Valea Mărului — aici s-au recoltat 620 ha, Corod — 550 ha, Cudalbi I — 530 ha, Băleni — 490 ha, Slobozia Conachi — 460 ha și altele. Concomitent, cooperato­rii transportă la bazele de re­cepție cu toate forțele de care dispun porumbul datorat statu­lui în baza contractelor înche­iate. La floarea-soarelui, suprafața recoltată reprezintă aproape 75 la sută. In 30 de cooperative agricole recoltatul a fost înche­iat desfășurîndu-se acum treie­ratul. Aminteam că în cooperativele (Continuare in pag. a­ll­ a) Nu este cu nimic exagerată afirmația că, în i~rci cu totul deosebit, în acest an pregăti­rile pentru semănatul griului s-au făcut la un nivel calitativ superior. Această grijă justificată pe deplin d­e importanța pe care o prezintă asigurarea celor mai bune condiții agrotehnice de semănat, se face simțită în majoritatea unităților agricole de stat și­ cooperatiste din ju­dețul nostru. Am constatat a­­ceasta nu o dată, cu prilejul o­­bișnuitelor noastre raiduri de campanie. In cea mai mare parte, te­renul destinat însămînțării griului și care a fost eliberat încă din vară avînd ca pre­mergătoare mazărea, inul și borceagurile a fost lucrat bine și menținut curat pînă acum cînd, în preajma semănatului, se aplică discuiri și tăvălugiri repetate. Exigența specialiștilor în a­­ceastă privință și-a spus cu fermitate cuvîntul. Vizităm cooperativa agricolă de producție din Vîrlezi. Aici, griul va fi semănat in această toamnă pe 550 ha. Pe 360 hec­tare din această suprafață lu­crările de pregătire a patului germinativ sunt încheiate. De altfel, intr-una din sole (la „Valea Cînepii") două semă­nători erau în plină activitate.­­ Timpul optim pentru se­mănat in zona cooperativei noastre s-a apropiat — ne ex­plică inginerul șef Victor Zi­daru­. Am controlat foarte a­­tent starea de umiditate a so­lului la adincimea de semă­nat, și am constatat că lucra­rea poate fi începută. Pînă joi seara au fost insâ­­mînțate cu grîu peste 40 hec­tare. Terenul bine pregătit, ja­lonat, semănătorile reglate „după carte", mecanizatorii in­struiți, sămînță bună, tratată și dozată corespunzător, cu alte cuvinte, nici o îndoială asupra calității. Tot de la inginerul -șef al cooperativei aflăm că porum­bul de pe cele 178 ha care ur­mează a fi însămânțate cu grîu a fost în întregime re­coltat iar terenul eliberat de coceni în proporție de peste 75 la sută. Un început promițător au făcut în actuala campanie de însămînțări și cooperatorii din Frumușița. Pînă joi 17 sep­tembrie a.c. au fost semănate aici 90 ha cu orz și sacară și circa 60 ha cu grîu. Se lucrează, în schimb, lent la recoltatul porumbului și eliberatul terenului care ur­mează a fi însămînțat cu grîu. B. VIOREL (Continuare în pag. a II-a) CINCINALUL 1971-1975 — O NOUA TREAPTĂ DE PROGRES ECONOMIC ȘI SOCIAL Transportul fluvial, ancorat in ritmul dezvoltării industriale prin cele cinci porturi ale sale și, mai ales, prin interme­diul flotei de care dispune. Di­recția de navigație fluvială „Navrom" Galați ocupă un loc important în contextul econo­miei municipiului și județului Galați. Nu poți vorbi de astfel de Galați, despre istoricul său, fără a aminti de această unita­te, de portul care i-a dat culoa­re din vechi timpuri. Sub im­pulsul politicii de industriali­zare socialistă a țării, activita­tea portuară, de transport fluvial a cunoscut o continuă dezvoltare. Noul cincinal oferă însă C.N.F.-ului Galați perspec­tiva atingerii unor cote de-a dreptul impresionante. Așa du­pă cum se menționa în darea de seamă prezentată în fața a­­dunării generale a reprezentan­ților porturilor și sectoarelor de activitate, de către ingine­rul Iulian Simionescu, directo­rul unității, comparativ cu anul 1970, volumul tonelor de măr­furi transportate va trebui să crească în 1975 de peste două ori. Un prim și important pas trebuie făcut încă din anul vi­itor cînd procentul de creștere indică cota de 40 la sută. Este de subliniat că la toți ceilalți indicatori creșterile sunt tot atît de spectaculoase. Indi­catorul reprezentind parcursul mărfurilor — exprimat în tone km, va fi la sfîrșitul anului 1975 cu 3,5 — 4,5 ori mai mare decit cel din acest an, după cum transportul fluvial de călă­tori va spori, în aceeași perioa­dă cu 79,1 la sută. Sunt dife și procente care, de la prima vedere, indică racor­darea intimă a traficului por­tuar și al transportului fluvial la ritmul de dezvoltare indus­trială al municipiului Galați, ritm impus in special de Com­binatul siderurgic. Există de altfel o delimitare distinctă in sarcinile ce-i revin C.N.F.-ului Galați în viitorul cincinal, in ce privește ponderea activită­ților : 40—65 in sută din volu­mul de total de transport la sfîrșitul cincinalului in care vom păși îl va reprezenta transportul și manipularea u­­nor materii prime pentru noua cetate de oțel a patriei. Impresionante prin dimensiu­nea lor, 1971—1975 sarcinile cincinalului au însă definitivat de pe acum un puternic suport material.Statul nostru socialist alocă un important volum de investiții care să permită dez­voltarea și a flotei capacității porturilor fluviale la nivelul cerințelor economice. In ca­drul dotărilor este de semnalat faptul că, pe parcursul viitori­lor cinci ani, D.N.F. Navrom Galați va fi înzestrată cu un GH. TEODORESCU (Continuare în pag. a II-a) Conferința națională a industriei alimentare— Galați 1970 Intre 21 și 23 septem- ocazie se vor pre­brie vor avea loc la zenta 200 de referate și Galați lucrările Confe- comunicări în ședințe rinței Naționale a In­ p­e­re și pe secții. La dusiiei alimentare, or­­­­­­ganizată de Consiliul lucrările primei Confe­ Național ai inginerilor rințe Naționale a Indus­și tehnicienilor, Minis­­triei alimentare vor par­terul Industriei Alimen­­ticipa cca 700 de specta­tare și Ministerul Invă­­liști, dintre care 30 din pămîntului. Cu această alte țări. început de pe acum intense pregătiri pen­tru sărbătoarea „Zilei recoltei“. In munici­piul Galați, Tîrgul a­­nual se va organiza în cartierul „1 Mai", care se va transforma pentru o lungă peri­oadă de timp intr-un important centru de desfacere a produse­lor agricole, de apro­vizionare cu mărfuri industriale, un joc de distracții tradiționale. Organizatorii aces­tei sărbători ne-au informat că, spre deo­sebire de anii trecuți prezentarea și desfa­cerea produselor agri­cole se va face nu numai la tîrgul anual, ci se vor organiza nu­meroase expoziții cu vinzare în cartierele Țiglina, Mazepa și în alte centre dens populate, pentru a lărgi astfel volumul desfacerilor de măr­furi și al aprovizionă­rii populației cu pro­viziile pentru anotim­pul rece. In cinstea sărbătorii recoltei va fi dat în folosință un nou și important cen­tru comercial: Halele Galați, acolo unde a fost piața țărănească. Intense pregătiri pen­tru organizarea „Zilei recoltei“ se fac , și­­ în municipiul Tecuci, în orașele Tg. Bujor și Berești. La sărbătoarea „Zi­lei recoltei“ din mu­nicipiul Galați și-au anunțat prezența un număr mare de coo­perative agricole de producție — peste 40 — cărora li s-a rezer­vat un important spa­țiu comercial. Gălă­­­enii se vor reîntîlni cu cooperatorii din Băleni, Pechea, Inde­pendența, Tudor Vla­­dimirescu, Slobozia Conachi, Șivița, Tulu­­cești și din alte uni­tăți agricole coopera­tiste care vor desface în funcție de specifi­cul producției mari cantități de legume, fructe, produse ani­maliere, semiindus- AUREL HOREA (Continuare în pag. a V-a) 99 Prolog la Ziua recoltei“ Ne mai despart doar două săptămini pină cînd se va săr­bători cu tot tradițional „Ziua fastul re­coltei“. Această săr­bătoare constituie o expresie a prețuirii și cinstirii pe care par­tidul și statul, între­gul nostru popor o a­­cordă activității pline de abnegație a oame­nilor muncii din agri­cultură, strădaniilor lor de a obține pro­ducții tot mai bogate de a aduce o cont­rib­buție crescindă la în­florirea României so­cialiste. „Ziua recol­tei“ reprezintă in a­­ce­lași timp un prilej de trecere in revistă­­— la acest final al u­­nui ciclu de­ muncă in agricultură — a re­zultatelor obținute pe ogoare, in vii, livezi, în grădinile de legu­me și în crescătoriile de animale, un mijloc traditional al schim­bului de produse in­tre sat și oraș. In județul nostru au Sesiune de comunicări și studii științifice Ieri, la Casa de cultu­ră a sindicatelor din Ga­lați, din inițiativa Cabi­netului județean pentru probleme de organizare științifică a producției și a muncii, au început lu­crările sesiunii de com­u­­nicări și studii pe tema perfecționării activității din întreprinderile indus­triale, care se va desfă­șura timp de două zile. La festivitatea de des­chidere a participat tov ing. Ion Iosefide, secre­tar al Comitetului jude­țean de partid Galați precum și membri ai co­misiei economice jude­țene, conducători de în­treprinderi, specialiști. Programîndu-și în dez­batere probleme de im­portanță deosebită: ra­ționalizarea informațional sistemului și norma­­rea personalului tehnico administrativ, folosirea metodelor matematice la stabilirea organismelor în întreprinderi, reparti­zarea navelor de pasa­geri pe relații de trans­port etc. sesiunea are menirea ridicării eficien­ței economice pe calea schimbului de experiențe dintre specialiștii diver­selor întreprinderi, îm­părtășirii cunoștințelor înaintate din organizarea științifică a producției și muncii, metodelor a perfecționării folosite în conducerea tuturor orga­nizațiilor economice.

Next