Viața Nouă, octombrie-decembrie 1970 (Anul 27, nr. 8023-8101)

1970-11-22 / nr. 8068

Pag. a 2-a '■-i VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ÎN JUDEȚUL OLT (Urmare din pag. 1) tei, de munca, preocupările oamenilor. Il întreabă pe bri­gadierul Nicolae Cojocaru ca­re este­ producția la hectar. — In jur de 27 000 de kg.­­— Este bine, dar e în inte­resul dumneavoastră ca viitoa­rea recoltă să fie și mai bună. Pentru aceasta, este necesar însă ca lucrul să fie organizat La Slatina, orașul reședință al județului Olt, mii de locui­tori, întîmpină cu entuziasm pe oaspeți. Se scandează „P.C.R. — Ceaușescu", lozincă de o deosebită semnificație, care atestă încă și încă o dată faptul că poporul nostru, fău­ritor al societății socialiste multilateral dezvoltate, vede în partidul comunist exponen­tul fidel al aspirațiilor sale, iar în persoana secretarului general pe cel mai iubit fiu, care, în fruntea partidului statului, conduce patria noas­șt­tră pe drumul progresului și civilizației. Următoarea etapă a vizitei este moderna cetate a metalu­lui alb. . Oaspeții sunt întâmpinați, de directorul uzinei, inginerul Ion Buda, de cadre de conducere, de numeroși muncitori. Asistăm și aici la aceeași emoționantă primire. Uzina se află în plin proces de dezvoltare. Sînt în con­strucție două noi hale de elec­troliză, care vor spori cu 50 000 tone aluminiu pe an ,producția actuală. Spre deosebire de celelalte 4 hale de electroliză care au fiecare 176 cuve de cîte 63 ki­­loamperi, noile construcții vor dispune, în final, de cîte 124 cuve avînd 83 kiloamperi, ceea ce face ca pe un spațiu res­trâns să se concentreze o ca­pacitate sporită In operațiile de de producție, deservire a cuvelor vor fi folosite utilaje și agregate din cele mai mo­derne, care vor spori gradul de mecanizare și automatizare a procesului tehnologic de ob­ținere a aluminiului. In timpul vizitării halelor de electroliză, a turnătoriei și a fabricii de anozi, tovarășul Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat se intere­sează de modul în care este organizat procesul de fabrica­ție, apreciind eforturile harni­cului colectiv. La fabrica de electrozi, ca și la electroliză, remarcînd faptul că luminozitatea hale­lor nu este la nivelul cores­punzător, tovarășul Ceaușescu dă indicații să se ia măsuri ur­gente pentru rezolvarea pro­blemei, folosindu-se în acest scop masele plastice. de Vizitînd șantierul noilor hale electroliză, tovarășul Ceaușescu întreabă cînd va produce prima hală, subliniind necesitatea scurtării termenu­lui de execuție, în așa fel in­cit investiția să fie realizată înainte de termen. In discuțiile avute cu Mihai Coșlea, șeful sectorului repa­rații capitale de la cuve-elec­­troliză, cu inginerul Lucian Cereș de la fabrica de anozi, secretarul general se intere­sează de măsurile privind creș­terea calificării.­­ Este necesar să fie orga­nizate cursuri săptămînale, la care să fie antrenat întregul colectiv. Numai pe această cale se va îmbunătăți calita­tea, va crește productivitatea muncii, vor fi înlăturate stag­nările datorate defecțiunilor la mașini. Tot pe platforma industrială­­a Slatinei, în vecinătatea Uzi­nei de aluminiu, conducătorii de partid și de stat vizitează o altă importantă întreprindere — Fabrica de produse cărbu­­noase, intrată recent în probe tehnologice. Noua unitate este unică în felul ei, întrucît în țară nu mai există o întreprin­dere similară nici ca propor­ții, nici ca dotare tehnică și nici ca varietate de produse. Amplasarea ei în apropierea Uzinei de alluminiu a fost de­terminată de faptul că unul din marii consumatori ai noi­lor produse cărbunoase va fi tocmai Uzina de aluminiu. La sosirea în întreprindere, conducătorii de partid și de Stat sunt salutați călduros de un mare număr de muncitori, tehnicieni și ingineri, însoțiți de directorul adjunct al între­prinderii, Aurică Marga, oas­peții vizitează principalele sec­toare. Un prim popas la linia de cocs petrol calcinat — care în aceste zile a primit materie primă în flux continuu în urma rezultatelor bune obți­nute în probele tehnologice. Această modernă instalație de calcinare, cu o capacitate a­­nuală de 50 000 tone a și rea­lizat primele cantități de pro­duse de antracit. Pînă la sfîr­­șitul acestei luni, un alt obiec­tiv important —■ cuptorul de coacere continuă — la care se fac ultimele finisări va intra în probe tehnologice. Se cuvine relevat faptul că întregul echipament tehnologic în așa fel încît să nu se pro­ducă nici o întîrziere în tot timpul campaniei agricole, să fie respectată densitatea așa cum prevede agrotehnica, să se extindă mecanizarea.­­ Așa vom face, îl asigură țăranii cooperatori care s-au strîns roată în jur, fiecare do­rind să fie cît mai aproape să-i stringă mina. al acestei unități, concepută de Institutul de proiectări me­talurgice din București, se re­marcă printr-un înalt grad de mecanizare și automatizare. Prin intrarea în funcțiune în cursul acestui an a noii fa­brici de produse cărbunoase, a se asigură realizarea în țară tuturor sortimentelor de produse cărbunoase necesare economiei naționale. In discuțiile dintre oaspeți și gazde, se subliniază impor­tanța executării ritmice și in­tegrale a volumului de inves­tiții prevăzut pentru acest an, necesitatea luării tuturor mă­surilor de către Comitetul oră­șenesc de partid, de conduce­rea uzinei pentru ca unitățile intrate în producție să atingă în timpul cel mai scurt para­metrii proiectați. Există toate condițiile, ca această modernă unitate să intre cît mai grab­nic în circuitul economiei na­ționale. Ultimul obiectiv industrial vizitat de oaspeți în zona in­dustrială a Slatinei care își mărește puterea economică de la un an la altul este Uzina de prelucrare a aluminiului în bare, țevi, table, benzi și folii. Aici se vizitează principa­lele sectoare prevăzute a intra în producție în cursul acestui an și care în prezent se află în probe tehnologice. In secția de țevi pentru irigație, condu­cătorii de partid și de stat a­­sistă la elaborarea primelor produse care se desfășoară cu succes. Oaspeții sunt informați că această unitate este prevă­zută a se dezvolta în trei eta­pe, urmînd ca producția ei finală să fie de 35 000 tone anual. întreprinderea este do­tată la nivelul tehnicii celei mai înaintate. Un exemplu în această direcție îl constituie puternicele piese de 2 500— 3 600 de tone, care chiar în timpul vizitei secretarului ge­neral al partidului erau supuse probelor tehnologice. Directo­rul întreprinderii, ing. Ion Fi­lip, informează pe tovarășul Nicolae Ceaușescu despre sta­diul lucrărilor de montaj și în celelalte sectoare aflate, de a­­semenea, în pragul intrării în funcțiune — turnătoria de alu­miniu, secția sculărie, stația de 110/6 Kv și secția extrudate, care este cel mai mare obiec­tiv; înainte de a părăsi această întreprindere, conducătorilor de partid și de stat li se arată în vecinătate șantierul unei alte unități industriale a cărei construcție a început de cu­­rînd. Este vorba de Fabrica de cabluri electrice de forță. Prin prelucrarea superioară a alu­miniului primar și a aliajelor furnizate de Uzina de alumi­niu din localitate, în această întreprindere se vor fabrica într-o gamă variată cabluri e­­lectrice pentru instalații in­dustriale, conductori de inaltă și joasă tensiune. Intre oaspeți și gazde are loc o discuție privind buna organizare a activității noilor întreprinderi industriale cu profil asemănător și care coo­perează între ele. Secretarul general al partidului recoman­dă să se aibă în vedere eli­minarea oricăror paralelisme, găsirea celor mai bune metode de conducere și de îndrumare a acestor unități, indicînd ca noua unitate să depindă de Uzina de prelucrare a alumi­niului, sub conducerea directo­rului acesteia. După vizitarea principalelor unități industriale ale județu­lui Cl, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducă­tori de partid și de stat s-au­­ îndreptat spre noua construc­ție a spitalului județean, afla­tă în prezent în curs de fini­sare. Spitalul este amplasat în mijlocul cartierelor muncito­rești „Crișan I" și „Crișan II", înălțate și ele în ultimii ani, însoțiți de șeful șantierului, ing. Lucian Răducanu, oaspe­ții vizitează primele trei ni­vele ale acestei impunătoare construcții, unde lucrările de finisare sunt mai avansate. To­varășul Nicolae Ceaușescu este informat că spitalul se e­­xecută într-un timp record — circa un an — față de doi ani, termen prevăzut în general pentru asemenea construcții, iar aceasta datorită folosirii pe scară largă a prefabricate­lor și a unor metode moderne de construcție, printre care co­­f­ra­j­ele glisante. Oprindu-se în interiorul unor viitoare saloa­ne de tratament, tovarășul Nicolae Ceaușescu este plăcut impresionat de calitatea lucră­rilor de finisare și felicită călduros pe constructori. Adre­­sîndu-se secretarului general al partidului, șeful șantierului spune: „Faptul că dumnea­voastră tovarășe Ceaușescu sînteți mulțumit de rezultatele muncii noastre este pentru noi un puternic imbold". In timpul vizitei pe șantie­rul acestei construcții, între oaspeți și gazde au loc discu­ții cu privire la dotarea teh­nică a spitalului, folosirea chibzuită a spațiilor încăperi­lor, pentru a­­ se asigura între­gul confort necesar unor ase­menea instituții, și o asistentă sanitară de nivel ridicat. To­varășul Nicolae Ceaușescu recomandă constructorilor să acorde în continuare toată a­­tenția terminării în cele mai bune condiții și la termenul prevăzut a spitalului. Un ultim popas... Străbătîndu-se cartierul „Cri­șan“ I, cartier modern de lo­cuințe ridicat acum opt ani, se ajunge la platoul unde se va ridica un nou și impunător e­­dificiu : Casa orășenească de cultură. Șantierul se află încă în fază incipientă de amenaja­re și gazdele construiesc, din explicații, imaginea viitorului lăcaș. Casa de cultură va dată în folosință peste doi ani, și și va avea ca principală parte componentă o sală de 700 de locuri. Este vorba,­­așadar, de o construcție monumentală în care locuitorii orașului, aflat în plină expansiune, vor putea asista la manifestări organiza­te de formații artistice locale, la spectacole oferite de teatre­le bucureștene, ori din alte centre mari ale țării, în turneu, de filarmonici, vor putea vizio­na filme, audio conferințe. To­varășul Nicolae Ceaușescu re­comandă ca lucrările să fie în­cepute în cît mai scurtă vre­me, aceasta fiind o garanție si­gură a executării lor în timpul prevăzut. Are­­­ loc apoi un schimb de opinii pe teme urbanistice, de fapt o discuție, la concret, luîndu-se ca punct de pornire cartierul „Crișan" I, asupra folosirii mai judicioase a tere­nurilor afectate construcțiilor de locuințe. Prin modul cum sînt amplasate blocurile, cu mari spații între ele, adevăra­te locuri virane, se irosesc su­prafețe întinse de pămînt, ceea ce, pe de o parte, duce la di­minuarea fondului de construc­ții, iar pe de altă parte la ex­tinderea exagerată a orașului, dimensionate dincolo de limi­tele necesarului, la cheltuielile inutile pentru instalații de ca­nalizare, apă, energie electri­că. Secretarul general al par­tidului insistă asupra necesită­ții valorificării fiecărui metru pătrat de teren și dă indicații ca în perimetrele rămase goale între blocuri să se amplaseze noi clădiri, așa încît densita­tea acestora să fie echivalentă cotelor ridicate ce se constată în țări cu ex­periență urbanis­tică înaintată. In continuare, tovarășului Nicolae Ceaușescu îi este pre­zentat locul de amplasare al unei alte mari clădiri a orașu­lui , viitorul hotel cu zece ni­vele. Și aici șeful statului re­comandă să se adopte constructive moderne, să soluții fie folosite pe scară mai largă ma­terialele de construcții ce se impun tot mai mult în practica mondială: metalele feroase și aluminiul în confecționarea tîmplăriei, masele plastice în decorări interioare, în realiza­rea pardoselelor, și altele. Cetățenii din cartierul „Cri­șan“ , îl înconjoară cu căldu­ră pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, îl aplaudă și îl a­­clamă din toată inima la des­părțire. In timpul vizitei în județul Olt, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat au fost în­soțiți de Constantin Sandu, prim-secretar al Comitetului județean de partid, președinte­le Consiliului popular Jean, de alți reprezentanți jude­­ai organelor locale de partid și de stat. Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu în județul Olt, dia­logul viu, direct, purtat cu numeroși muncitori, ingineri, tehnicieni, cu țărani coopera­tori, cu constructori de pe șantiere, indicațiile prețioase date cu acest prilej, reflectă stilul de muncă propriu secre­tarului general al partidului, de a cunoaște la fața locului, modul în care se traduc în via­ță hotărîrile Congresului al X-lea, preocupările și realiză­rile oamenilor muncii. Manifestările entuziaste pe care le-a prilejuit prezența conducătorului partidului și statului în mijlocul locuitorilor din județ, dragostea cu care fost întâmpinat pretutindeni se­n­cretarul general nostru reprezintă al partidului o nouă și grăitoare expresie a hotărîrii acestora, ca și a întregului nostru popor, de a înfăptui neabătut politica marxist-leni­­nistă a partidului, pentru con­tinua înflorire a națiunii noas­tre, pe drumul făuririi societă­ții socialiste multilateral dez­voltate. ION MARGINEANU N. POPESCU-BOGDANL MIRCEA S. IONESCU Slatina pe drumul unei dezvoltări impetuoase I VIATA NOUA VIZITA DELEGAȚIEI MARELUI HURAJ POPULAR AL REPUBLICII POPULARE MONGOLE II JUDEȚUL GALAȚI 1­1 (Urmare din pag. I) P.C.R. Galați, Consiliului popular președintele județean. Au fost de față membri ai Biroului Comitetului județean de partid Galați și ai Comi­tetului executiv al Consiliului popular județean. La sediul Comitetului jude­țean de partid Consiliului popular Galați și al județean erau arborate drapelele de­ stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Populare Mongole. Urind oaspeților bun sosit în județul Galați, tovarășul Constantin Dăscălescu a sub­liniat că această vizită va con­stitui încă un prilej de întări­re a relațiilor de prietenie dintre cele două țări, dintre popoarele român și mongol. Totodată ea va da posibilitatea solilor poporului mongol să cunoască unele succese dobân­dite de oamenii muncii din a­­ceastă parte a țării, sub înțe­leaptă conducere a Partidului Comunist Român, în anii so­cialismului biruitor. Tovarășul Dondogiin Teleg­­mici, mulțumind pentru căldu­roasa primire făcută a arătat că deși Republica Socialistă România și Republica Populară Mongolă sunt despărțite de mii de kilometri, cele două po­poare sunt apropiate printr-o prietenie de nezdruncinat, printr-un ideal comun — con­struirea socialismului și comu­nismului. El și-a exprimat sa­tisfacția că are posibilita­tea de a cunoaște activi­tatea Consiliului popular jude­țean Galați și realizările oa­menilor muncii din județ. După ce tovarășul Constantin Dăscălescu a informat oaspeții asupra structurii Consiliului popular județean și a activi­tății depuse de oamenii muncii din județ pentru traducerea în viață a hotărîrilor celui de-al X-lea Congres al P.C.R., au fost vizitate unele secții ale Combinatului siderurgic din Galați, Institutul politehnic, Muzeul de artă românească modernă și contemporană, pre­cum și noile cartiere ale ora­șului. Seara, oaspeții au vizionat spectacolul muzical coregrafic „Feeria gheții". ★ Tovarășul Constantin Dăscălescu a oferit sîmbătă la prînz un dejun cu prilejul vi­zitei în județul Galați a dele­gației Marelui Hural Popular al Republicii Populare Mongo­le, condusă de Dondogiin Te­­legmici, președintele Marelui Hural Popular. In timpul dejunului, care s-a desfășurat într-o atmosferă prietenească, tovarășii Con­stantin Dăscălescu și Dondo­giin Telegmici au toastat pen­tru adîncirea colaborării între partidele, guvernele și parla­mentele celor două țări, pen­tru continua dezvoltare a­­ prieteniei dintre popoarele ro­mân și mongol. In atenția conducătorilor de autovehicule In ultima vreme, organele de circulație ale Miliției au în­­tîlnit nenumărați conducători auto pe drumurile publice ca­re, fie din necunoaștere, fie din neatenție, nu respectă întoc­mai obligațiile ce le revin a­­tunci cînd întîlnesc coloane oficiale însoțite de agenți de circulație. De aceea considerăm necesar să reamintim conducătorilor auto că LA SEMNALUL DAT PRIN BALANSAREA BASTO­NULUI IN PLAN VERTICAL DE CĂTRE AGENȚI DE CIR­CULAȚIE CARE ÎNSOȚESC ACESTE COLOANE OFICIALE DE AUTOVEHICULE, SUNT O­­BLIGAȚI SA OPREASCĂ IME­DIAT VEHICULELE CE LE CONDUC IN AFARA PĂRȚII CAROSABILE SAU CIT MAI APROAPE DE BORDURĂ ORI ACOSTAMENT PINA LA TRE­CEREA ÎNTREGII COLOANE. IN ACELAȘI MOD VOR PRO­CEDA CONDUCĂTORII AUTO V ȘI ATUNCI CIND SUNT SEM­NALIZAȚI NUMAI CU SIRE­NA ȘI LAMPA FILATOARE A AUTOVEHICULULUI MILI­ȚIEI CE ÎNSOȚEȘTE COLOA­NA. Pentru a respecta aceste o­­bligații se cere să se întrețină o stare tehnică perfectă a au­tovehiculului, avîndu-se în ve­dere în special sistemele de frînare, rulare și direcție, o vi­zibilitate bună prin parbriz și oglinda retrovizoare, iar mo­torul să funcționeze normal; să fiți permanent atenți la cir­culația din spate și din sens opus pentru ca la nevoie să puteți opri fără a pune în pe­ricol­ buna desfășurare a trafi­cului ; să circulați cu viteză legală corespunzătoare condi­țiilor atmosferice și de drum, iar cînd vă apropiați sau sîn­­teți ajunși din urmă de auto­vehiculele organelor de miliție să reduceți viteza pentru ca la semnalul agenților de cir­culație să puteți opri fără pe­ricol autovehiculul; să porniți numai după ce v-ați asigurat că a trecut și ultimul autovehi­cul din coloana oficială ; plecarea de pe loc să se facă numai după o asigurare te­meinică, în deplină ordine fă­ră a se produce aglomerări sau accidente. Respectînd aceste obligații legale veți contribui la creș­terea gradului de siguranță a circulației pe drumurile publi­ce. Maior PETRE MORARU șeful serviciului de circulație din Inspectoratul județean de miliție I I I i I I I I Sub semnul I împlinirilor I­I și înnoirilor I (Urmare din pag. I)­I secției prese, în anul 1961, se asigură creșterea debitu­lui de a­pă și sistematizarea­­ depozitului de produse fi­nite, în 1962 se ridică clădi­rea magaziei de semințe și se reamenajeazâ fosta sec­ție de oleaginoase. Și așa, cu fiecare an care trece se­­ întreprind noi acțiuni me­nite să ridice calitativ și cantitativ producția fabri­cii. Ca o notă distinctă a acțiunii de organizare ințifică a producției și ști­a numei­ poate fi amintit a­­nul 1967 cînd, ca rod al aces­tei intense preocupări, a­­pare noua hală a secției prese. Utilată cu trei pre­se de mare capacitate tip Tehnofru­g, secția își măreș­te producția cu 50 la sută­­ față de realizările anului 1965. Cît de desparte au ră­mas anii aceia de început. Acum într-o singură zi, fa­brica produce 60 000 kg­ de ulei , de șapte ori mai mult decit în perioada de pionierat. Această sumară retros­­­­pectivă în împlinirile și ac­­­tivitatea unei fabrici, a­junsă la respectabila vîrstă de 50 de ani, atestă drumul­­ ascendent pe care l-a ur­mat în ultimul sfert veac, cînd intr-adevăr, de se­­ poate vorbi de o creștere valorică importantă. Și dacă mai consemnăm tul­că în noul cincinal fap­te prevede realizarea unei­­ creșteri de producție cu 22,9 la sută față de anul­­ 1970, avem clar conturat și viitorul imediat al fabricii. * Am răsfoit în grabă mo­nografia fabricii, ne-am o­­prit asupra amănuntelor­­ tehnice, dar tot așa de bine , puteam găsi în timp nenu­mărate momente cînd mun­­­­citorii, tehnicienii și ingine­­­­rii, într-un consens de­ in­teres și dragoste pentru lo­­­ oul lor de muncă, au găsit­­ resurse fizice și intelectu­ale pentru a depăși momen­­­­tele critice ale preluării a fabricii în 1948, apoi a ridi­cării ștachetei producției și calității. Și eforturile s-au­­­relevat pregnant. Mai ve­chii muncitori ai fabricii­­ Georgică Vasiliu (de 33 ani­­, în unitate), Dumitru Roată, Toader Spiridon, cît și cei­­ mai tineri, veniți în ultimii­­ ani în fabrică, Tudoria Tu­­­­­doran, ing. Ion Ilie și Tin­­­­cuța Bălan sînt numai cîți­­va dintre acei care și-au­­ pus, am putea spune, sem­nătura pe realizările noi,­­ sînt cîțiva dintre cei care i au adus experiența, au ge­­­­nerat căutările și au înles­­­­nit, împreună, împlinirile de acum. Acum cînd sărbătorește­­ cinci decenii de existență a­­ fabricii lor, colectivul de­­ muncă este hotărît să-și mobilizeze forțele și mai­­ mult, să găsească noi căi pentru creșterea producti­vității muncii și îmbunată­­­­țirea produsului finit, ast­fel ca să înscrie unitatea între unitățile de prestigiu ale industriei alimentare­­ din țara noastră. 1 * Filmele săptămînii viitoare a.c. In perioada 23—29 noiembrie cinematografele gălățene prezintă o serie de filme în premieră și altele în reluare, care s-au bucurat de succes. La cinematograful „Central" va rula filmul — Da șapte ori șapte — o producție a stu­diourilor italiene, în regia lui Michele Lupo și scenografia lui Lorenzo Ruffino. Dintre prota­goniști amintim pe: Gastone Moschin, Lionel Stander, Ter­ry Thomas, Neno Zamperla. Spectacolele vor începe la o­­rele 9,45; 12; 14,45; 17; 19,15; 21,15. Cinematograful „Republica" prezintă cinefililor săi produc­ția românească — Canarul și viscolul. Scenariul aparține lui loan Grigorescu, regia — Manole Marcus, iar imaginea — Alexandru Intorsureanu. Acțiunea noului film româ­nesc se petrece în iarna zbu­ciumată de greve a anului 1933. In rolurile principale a­­par actorii: Florin Gabrea, Maria Rotaru, Mircea Albules­­cu, Nineta Gusti etc. Orele de începere a spectacolelor; 10; 12; 15; 17; 19; 21. Celela­lte cinematografe din municipiul Galati prezintă fil­mele : Numai mortul va răs­punde („Țiglina" — orele 15; 17; 19; 21); Călătorie in ju­rul craniului meu (între 23— 25 noeimbrie) și Soarele vaga­bonzilor (26—29 noiembrie) — „Popular" — de la orele 15; 17; 19, 21); Această femeie („Doina" — orele 14,45; 17; 19,15; 21,15); Steaua fără nu­me („Constructorul" — între 26—29 noiembrie — orele 18, 20). La cinematograful „Dună­rea" este programat un ciclu de filme documentare pe te­ma : GALAȚII AZI — REALI­TĂȚI PE PELICULĂ (orele 10; 12; 15; 17). De la orele 19 și 21 va rula filmul Freddy și cântecul preeriei. Nt. 8068 M­OMENT © Teatrul muzical — Recital vocal (ora 11); Trubadurul (ora 19,30). „Central“ — filmul Hibernatus — orele 10 ; 12 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. „Re­publica“ — filmul 100 de bine — orele 9,45 ; 12 ; 14,45 ; oara­17 , 19.15; 2115. „Țiglina" — filmul Căsătorie în stil grec — orele 14,45 ; 17; 19,15; 21,15. ..Popular“ — filmul Urmărirea — orele 15 ; 17 ; 19 ; 21. „Doina“ — filmul Tiffany memo­randum — orele 15 ; 17 ; 19 ; 21., „Dunărea“ — filmul Ultimul drum — orele 15; filmul Operațiunea Lady Chaplin orele 17; 19; 21. „Con­structorul“ — filmul Tudor — seriile I și a II-a — orele 18. DUMINICA 22 NOIEMBRIE 1970 PROGRAMUL 1 6.05 : Concertul dimineții ; 7,00 : Radiojurnal ; 7,15 : Melodii distrac­tive ; 7,35 : Răsună cântecul și jo­cul pe întinsul patriei ; 8,00 : Su­marul presei ; 8,22 : Ilustrate mu­zicale ; 9,00 : Radiomagazinul femei­lor ; 9,30 : Ora satului ; 10,00 : Ca­valcada ritmurilor ; 11,15 : Intîlni­re cu melodia populară și interpre­tul preferat ; 12,00 : De toate pentru toți ; 13,00 :­­ Radiojurnal ; 13,15 : Noutățile săptămînii ; 13,30 : Unda veselă ; 14,15 : Sport și muzică ; 16,45 : Muzică ușoară ; 17,15 : Ca­ravana fanteziei ; 18,00 : Concert de muzică ușoară ; 18,40 : Muzică de café-concert ; 19,00 : Gazeta radio ; 19,15 : Transmisiune sportivă ; 19,35 : Muzică populară ; 20,05 : Teatru scurt ; 20,40 : Recital de operetă ; 21,00 : Zece melodii preferate ; 21,35 : Romanțe ; 22,00 : Radiojurnal ; 22,10 : Panoramic sportiv ; 22,30 : Recital Riccardo del Turco ; 22,50 : Moment poetic ; 23,00 : Concert­­ de seară ; 0,03 — 5,00 Estrada nocturnă. LUNI 23 NOIEMBRIE 1970 PROGRAMUL 1 5,05 : Muzica dimineții : 6,05 — 9,30 Muzică și actualități; 9,30: Revista literară radio ; 10,10 : Curs de limba engleză; 11,05; Radio- Prichindel ; 11,45: Sfatul medicu­lui; 12,00 : Muzică ușoară ; 12,25 : Știința la zi ; 12,30 : Intîlnire cu melodia populară și interpretul pre­ferat 13,00 : Radiojurnal ; 13,22 : Melodii de H. Mălineanu ; 13,45 : Mîndru-i jocul românesc ; 14,30 : Te apăr , te laud, te cînt ;­­15,00 : Cîn­­tece și jocuri populare ; 15,20 : Cro­nica săptămînii muzicale ; 15,45 : Muzică ușoară ; 16,00 : Radiojurnal ; 16,30 : Revista economică ; 17,05 : Antena tineretului; 17,30 : Muzică populară ; 17,50 : Poșta radio ; 18,00 : Muzică ușoară ; 19,00 : Gazeta ra­dio ; 19,30 : Muzică populară ; 20,05 :­ Tableta de seară ; 20,10 : Microreci­­tal Dorina Drăghici ; 20,20 : Arghe­ziană ; 20,25 : Solistul serii : Roy Black ; 20,45 : Teatru radiofonic ; 21,41 : Melodii cunoscute, interpreți îndrăgiți ; 22,00 : Radiojurnal ; 22,20 : Sport ; 22,30 : Concert de seară ; 0,03—5,00 : Estrada nocturnă»­ ­_ T­V _ DUMINICA 22 NOIEMBRIE 1970 8,45 Deschiderea emisiunii. Gim­­­nastica de dimineață. 9,00 Teatru pentru copii și școlari: „Fata din dafin“ — scenariu de Dan Bărchila. 9,45 Film „Veverița“. 10,00 Viața sa­tului. 11,30 Amfiteatru muzical — Marțian Negrea. 12,00 De strajă patriei. 12,30 Hochei pe gheață . România — Polonia. Înregistrare de la patinoarul „23 August“. 14,30 In reluare, la cererea telespectato­rilor. Interpreți îndrăgiți de mun­ca ușoară și populară. 15,00 Emi­siune în limba maghiară. 16,45 Stu­dioul „N“. 18,00 Patrium Carmen — Cîntare patriei. Concursul coral in­­terjudețean. Particpă : Județele: Il­fov, Argeș, Vrancea. 19,15 Desene animate. 19,30 Telejurnalul de sea­ră: 20:00 Reportajul filmat al vizi­tei oficiale de prietenie a delegației de partid și guvernamentale a Re­publicii Socialiste România, cond­u­­să de tovarășul Nicolae Ceaușescu , în Republica Populară Bulgaria. 20,30 România în 1­000 de imagini -r- Colegii. Institutul Politehnic din­ Timișoara la 50 de ani de existență" Colaborarea cu Combinatul de la­. Reșița. 20,50 Tele­recital Antoniu. Invitații emisiunii: Costache Radu­­ Beligan, Marcel Anghelescu, Car­men Stănescu, Nicolae Brancomir­, Mircea Constantinescu, Constantin­ Bărbulescu, Dem. Rădulescu,­­Ne­­­grea Rmn. — Prezintă Sică Alexan­­­drescu. 21,35 Recital Party Pravo j (Italia). 21,50 Telejurnalul de noap­­­­te. 22,00 Handbal masculin: Româ­­­nia ■— R.D.G. (reeditarea finalei­ Campionatului mondial 1970). In­­­registrare de la Cluj. 23,00 închide­rea emisiunii. LUNI 23 NOIEMBRIE 1970 na și ecranul. 18,30 Un univers al­ cuceririlor tehnicii contemporane. Titgul internațional București (re­portaj filmat). 18,50 Muzică pop­u­­­lară cu Maria Pietraru și Petre Să­­bădeanu. 19,00 Ce sunt și ce trebuie să fie centralele industriale — emi­siunea a IV-a. 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19,30 Te­lejurnalul de seară. 20,00 60 de ani de la primul avion cu reacție. I.O emisiune va participa academicianul­ Henri Coandă, consilier pentru problemele de știință și tehnologie la Consiliul de Stat. 20,20 Teatru foileton : „Războiul celor două ro- 21,10 Steaua fără nume — Muzica populară. 22,05 Telejurnalul de noapte. 22,15 Telesport. 22,30 Viata literară. 23.00 închiderea emi- MICA PUBLICITATE VINZĂRI Vînd landou de copii tip special (și sport). Preț conve­nabil. Telefon 75671 PIERDERI Pierdut cline alb cu pete negre. Aducătorului recompen­să. Familia Ghiță, Republicii blocul­­ 5, etajul 3, aprata­­mentul 21. DIVERSE Lucia Vasiliu mulțumește pe această cale profesorilor, ele­vilor pentru și prietenilor apropiați, sprijinul acordat la. greaua încercare suferită prin pierderea fulgerătoare a soțu­lui ei profesorul GRIGORE VASILIU UZINA DE REPARAȚiI GALAȚI • B-dul G. Coșbuc nr. 256, telefon 15830-15831 EXECUTĂ: ■ AGREGATE DE POMPARE TIP D- 108 — 12 (ȚOLI). ■ MAȘINĂ DE PUNCTAT ELECTRIC H RIDICĂTOR HIDRAULIC MONOBLOC “ REMORCA monoax pentru trAnspor­tat LADIȚE CU STRUGURI DIN VII CU DIS­TANȚA MINIMA ÎNTRE RÎNDURI DE 1,8 M și 3 M, Precum și remOrca peNtru TRANSPORTAT LĂDIȚE CU FRUCTE ■ NICOVALE PENTRU FORJĂ TIP 63 KG, 100 KG, 150 KG ■ DIVERSE PIESE DE SCHIMB PENTRU TRAC­TOARE ȘI MAȘINI AGRICOLE Cooperativa agricolă Valea Mărului județul Galați angajează de urgență: — CONTABILI CU STUDII MEDII SAU SUPE­RIOARE PENTRU FUNCȚIILE DE CONTABIL ȘEF ȘI CONTABILI PRINCIPALI — TEHNICIENI VETERINARI CU VECHIME IN PRODUCȚIE DE CEL PUȚIN 3 ANI PENTRU FUNC­ȚIILE DE ȘEF FERMĂ SAU AJUTOR ȘEF FER­MĂ. Relații privind angaj­area se pot lua la sediul cooperativei agricole Valea Mărului.

Next