Viața Nouă, octombrie-decembrie 1970 (Anul 27, nr. 8023-8101)

1970-10-27 / nr. 8045

^ ' ANUL XXVII — Nr. 8045 Proletari din toate tarile, uniti-vă ! Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean MARȚI 27 OCTOMBRIE 1970— 4 PAGINI — 30 BANI VIZITA PREȘEDINTELUI NICOLAE CEAUȘESCU LA WASHINGTON SOSIREA LA CASA ALBĂ WASHINGTON 26 (Ager­­pres). Trimișii speciali trans­mit : Vizita președintelui Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ceaușescu, în Statele Nicolae Unite ale Americii a cunoscut ieri un moment deosebit. Răspunzînd invitației președintelui Richard Nixon și a soției sale, Patricia Nixon, președintele Ceaușescu și soția sa, Nicolae Ceaușescu, sunt începînd Elena de ieri, oaspeții Casei Albe. Șeful statului român este însoțit de Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Națională, și Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Casa Albă a pregătit înalți­lor oaspeți români o primire oficială, potrivit ceremonialu­lui rezervat șefilor de stat. Pe străzile și bulevardele din jurul reședinței președintelui Statelor Unite ale Americii, în întreaga zonă ce cuprinde se­diile instituțiilor Administra­ției federale erau arborate drapele de stat ale României și S.U.A. Interesul suscitat de so­sirea la Casa Albă a șefului statului român și-a găsit o ex­presie elocventă în atmosfera solemnă, caracteristică marilor evenimente, marilor întîlniri la nivel înalt. In parcul Ca­sei Albe, la locul­ prevăzut ,pentru ceremonia primirii, do­­­­minat de impunătorul obelisc închinat memoriei lui George Washington, au venit să în­­tîmpine și să salute pe preșe­dintele Ceaușescu mii de ce­tățeni ai capitalei Statelor U­­nite, purtînd stegulețe româ­nești și americane. Un număr neobișnuit de mare de ziariști, fotoreporteri, cameramani, re­­prezentînd principalele coti­diene, agenții de presă interna­ționale, societăți de radio și televiziune, jurnale grafice de actualități cinemate­căutau să-și asigure locurile cele mai bune pentru a surprinde fie­care secvență semnificativă a solemnității primirii. Garda de onoare era aliniată pe gazonul din fața podiumului, fanfara in ținută festivă și zeci de ofițeri cu drapelele celor două state încadrau aleile de acces la locul ceremonialului. In jurul orei 10:15 (ora loca­lă) lîngă podium au sosit se­cretarul Departamentului de Stat, William Rogers, și soția, amiralul Thomas Moorer, pre­ședinte al Comitetului mixt al șefilor de stat major, cu soția, Walter Washington, primarul orașului, cu soția, Martin Hi­­llenbrand, asistent al secreta­rului de stat pentru probleme­le europene cu soția, Leonard Meeker, ambasadorul S.U.A. la București, cu soția, Gilbert Hahn și„ președintele Consi­liului districtului Columbia, cu soția, ambasadorul Guiller­mo Sevilla — Sacasa, decanul corpului diplomatic din Was­hington, cu soția. Erau­ de asemenea prezenți Dumitru Popescu, Corneliu Mănescu, Maria Groza, vice­președinte a Marii Adunări Na­ționale, Corneliu Bogdan, am­basadorul României la Was­hington, membri ai ambasadei române. Ora 10,25. Pe cer apare eli­copterul prezidențial, venind de la Williamsburg, la bordul căruia se afla președintele Nicolae Ceaușescu, și soția sa, Elena Ceaușescu. In timp ce trompeții dau o­­norul, sosesc la locul ceremo­niei președintele Richard Nixon și soția sa, Patricia Nixon. După ce au coborît din eli­copter, înalții oaspeți români, însoțiți de șeful protocolului Statelor Unite, Emil Mosba­­cher, urcă într-o limuzină pe care sunt arborate fanioanele celor două țări. Sunt­ parcurse aleile parcului, flancate de o­­fițeri ce poartă în bandulieră drapelele de stat ale României și S.U.A. și care dau onorul. Pe ambele părți ale traseului, sute și sute de oameni salută cu căldură pe distinșii oaspeți. Limuzina oficială se oprește în fața intrării de sud a Casei Albe, în apropierea podiumului special amenajat pentru aceas­tă ceremonie. Președintele Richard Nixon și soția sa, Patricia Nixon, ies în întâmpinarea președintelui Nicolae Ceaușescu și a soției sale, Elena Ceaușescu. Cei doi președinți își string mîna cu cordialitate. Patricia Nixon o­­feră un buchet de trandafiri roșii soției șefului statului român, Elena Ceaușescu. La rugămintea fotoreporterilor cei doi președinți se opresc cîte­­va clipe, fotografiindu-se îm­preună­ cu Președintele Nixon îl condu­apoi pe președintele Ceaușescu spre podiumul de onoare. Intr-un cadru solemn, fanfara intonează imnurile de stat ale României și Statelor Unite. Garda de onoare încli­nă drapelul federal și steaguri­le celor 50 de state ale SUA, în timp ce răsună 21 de salve de artilerie în cinstea preșe­dintelui României. In continuare, șeful statului român, Nicolae Ceaușescu, în­soțit de președintele Richard Nixon, trece în revistă garda de­ onoare alcătuită din detașa­mente ale principalelor arme. Cei doi președinți salută în momentul trecerii lor prin fața drapelelor. Este primită apoi defilarea detașamentului de to­boșari și trompeți ai corpului infanteriei marine, îmbrăcați în vestoane roșii, pantaloni al­baștri cu vipușcă roșie și cas­chete albe. Comandantul gărzii ordonă prezentarea armelor și împreună cu aghiotanții săi sa­lută pe președintele Ceaușescu. Luînd cuvîntul la microfoa­nele instalate pe podium, pre­ședintele RICHARD NIXON rostește un salut de bun venit. Domnule președinte, Doamnă Ceaușescu, Distinși oaspeți din România, Doamnelor și domnilor. Exact acum un an, domnule președinte, m­-ați salutat la Bu­curești ca primul președinte al Statelor Unite în vizită în România. Astăzi, la Washing­ton vă salut pe dumneavoas­tră ca primul președinte României care­ vizitează State­­l­­e Unite. Ne vom aminti în­totdeauna primirea călduroasă făcută de poporul­ român. Știm că în timpul călătoriei dum­neavoastră în Statele Unite au­ simțit sentimentele de prietenie ale poporului Sta­telor Unite față de poporul României. In ciuda deosebiri­lor dintre sistemele noastre, nutrim o mare prietenie pen­tru poporul român, respectăm independența țării dumnea­voastră și dorim pace și prie­tenie pentru toate popoarele din lume. Cred că discuțiile dintre noi vor contribui la realizarea dezideratelor de pace și prietenie din întreaga lume. Sper ca în cursul discu­țiilor pe care le vom avea as­tăzi să aducem o nouă contri­buție la aceste idealuri. Răspunde președintele NICOLAE CEAUȘESCU Domnule președinte. Doamnă Nixon, Doamnelor și domnilor. Aș dori să vă adresez dv. cu acest prilej un salut cor­dial și să adresez, de aseme­nea, un salut prietenesc po­porului Statelor Unite din par­tea poporului român; îmi amin­tesc cu plăcere de vizita pe care ați făcut-o în România, de convorbirile pe care le-am avut. Aș dori să vă mulțumesc pentru invitația ce ne-ați a­­dresat-o de a mă întîlni cu dumneavoastră și a face o vi­zită în unele centre ale Sta­telor Unite cu prilejul prezen­ței la Organizația Națiunilor Unite. Este adevărat că între România și Statele Unite exis­tă deosebiri de orînduire so­cială, că asupra unor probleme există și deosebiri de păreri, dar, în ciuda acestora, noi considerăm că este necesar să colaborăm în domeniile nomic, științific, cultural, eco­să contribuim, în spiritul priete­niei Și cooperării între po­poare, la soluționarea proble­melor care frămîntă contemporană. In acest lumea spi­rit îmi exprim încă o dată speranța că vizita pe care o fac în calitate de președinte al Consiliului de Stat al Ro­mâniei, prima de acest fel aici — după cum și vizita dum­neavoastră a fost prima vizi­tă a unui președinte american în România — va contribui la dezvoltarea colaborării și prie­teniei dintre popoarele noas­tre, va servi cauzei înțelegerii și păcii. In aplauzele întregii asis­tențe și sunetele trompeților ce dau onorul, președinte!" S.U.A., Richard Nixon, și so­ția sa îi conduc pe președinte­le Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, și pe soția sa, pe scara exte­rioară care duce la balconul de sud al Casei Albe, unde gazde și oaspeți se opresc și salută asistența din marele parc. Mulțimea răspunde a­­plaudînd și fluturînd stegule­­țe românești și americane. După ce se întrețin cîteva mi­nute în e­aIonul albastru cei doi șefi de stat coboară în parc pentru a se îndrepta spre cabinetul de lucru al președintelui S.U.A. Cetățenii prezenți în parc care nu au părăsit locul des­fășurării ceremoniei, îi sa­lută din nou cu multă căl­dură și aplaudă­ acestei manifestații Răspunzînd spontane de simpatie, de prietenie și stimă, președintele Ceaușescu strânge zeci și zeci de mîini, schimbă cuvinte amicale cu cei care-i urează bun sosit. In biroul președintelui S.U.A. are loc apoi prima întrevede­re de lucru dintre cei doi șefi de stat. DUPĂ 12 ANI DE CARTE VIITORUL­­ O simplă di­ ­n fața noastră se află o mamă cu parul cărunt și zîmbet cald, nu prea stînje­­nită de întrebările reporteru­lui. I-am propus o succintă discuție despre viitorul fiicei sale, absolventă a liceului de cultură generală, dar (vai !) eroina unui nedorit eșec la porțile facultății. - N-a reușit să intre. Au admis mai mult băieți ( ? !) Acum ce să facem ? și cău­tăm un serviciu, dar­­ știți - e foarte greu fiindcă n-are nici o calificare... - In altă parte, la o școa­lă de meserii, n-a încercat ? - Dar ce ? A terminat li­ceul ca să facă o meserie oarecare ? Nu ! Mai dă și la anul, tot la facultate, iar dacă n-o intra nici atunci, poate ne pică un băiat bun și-o mărităm... Zimbetul persistă pe chi­pul interlocutoarei noastre. Un surîs calm care nu pre­supune de fel acel inexpri­mabil zbucium sufletesc cu care credeam că ne vom în­­tilni. Cu­ despre fată, ni se spune că-i foarte cuminte („Puteți să-i întrebați pe toți vecinii..."), ascultătoare și harnică. Acum stă acasă și, cu siguranță, pătrunde cu sîrg o sumedenie de taine culinare pentru ziua aceea cînd el, mirele, va să-i orienteze definitiv binevoi sen­sul vieții. Intr-o altă familie, discuția noastră despre viitorul aces­tor absolvenți, eșuați in fața facultății sau a școlii post-li­­ceale, debutează inedit. Ta­tăl ne citește, cu solemnă dicție, o jalbă adresată unor înalte foruri prin care cerea mărirea numărului de locuri în anul I al unei anumite facultăți, pentru ca astfel și ANCHETĂ SOCIALĂ fiica dînsului (nereușită la concursul de admitere) să poată deveni studentă... - Dar dacă o să vi se re­zolve nefavorabil plîngerea ? - Nu-i nimic ! Va da și la anul, și în celălalt an, și 20 de ani la rind pînă va reuși, ne lămurește tatăl. - Înțeleg că excludeți alt drum în afară de faculta­te. .. - Desigur. Fata a fost un element foarte bun în școa­lă și trebuie să intre la facul­tate. De altfel, și ea dorește același lucru, adaugă ma­ma. Așadar, unanimitate de păreri. In această familie nu este așteptat mirele ci un sol pe un cal alb care s-o transporte pe eminenta ab­solventă într-un amfiteatru universitar, după ce, evident, va prezenta cuvenitele scu­ze pentru întîrziere părinți­lor. .. Conform unei statistici aproximative (școlile nu ne-au putut oferi o situație riguros exactă) aproape 40 la sută dintre absolvenții li­ceelor gălățene de cultură generală nu-și continuă în acest an studiile in vederea obținerii unei calificări. Pro­centul este destul de ridicat. Nu încercăm să-i motivăm mărimea prin dreapta jude­care a eforturilor școlii, ale familiei și ale elevului în­dreptate spre evitarea eșe­cului, deși de aici trebuie să se pornească în analiza fiecărui caz în parte. Nici nu dorim ca rîndurile noastre să devină lecție de morală, deși nu pot fi nicicum uitate nobilele „cecuri in alb" pe care societatea, statul nostru le-au avansat și acestor ti­neri, pe tot parcursul școlii, cerîndu-le ca ele să fie ri­guros acoperite la momen­tul oportun. Și iată, acest moment a sosit ! Propunem o viziune realis­tă asupra situației, ii sfătu­im pe respectivii tineri să privească în față acest ceas al adevărului. Se știe că dru­murile ce se deschid înain­tea absolvenților liceelor de cultură generală sunt incă puțin numeroase. Dar nici toate cite sunt nu se bucură de o meritată atenție din partea celor interesați. Ast­fel, sunt ocolite (sau doar in ultimă instanță acceptate) școlile post - liceale, în fa­voarea facultăților, fapt care conduce la creșterea foarte mare a indicelui de concu­rență la concursurile de ad­mitere. Situația oferă posibi­litatea unei selecții foarte bune dar face și multe „vic- DAN PLĂEȘU (Continuare în pag. IlI-a) â.A Masă oferită de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. cu prilejul împlinirii a 50 de ani de către tovarășul Petre Lupu Comitetul Executiv­ al C. C. al P.C.R. a oferit, luni la a­­m­iază, o masă tovărășească cu prilejul celei de-a 50-a aniver­sări a zilei de naștere a tova­rășului Petre Lupu, membru al Comitetului Executiv al C. C. al P.C.R., ministrul muncii. Au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Ră­­dulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Flo­rian Dănălache, Constantin Drăgan, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Leon­­te Răutu, Vasile Vîțcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajo­­vici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Ion Stănes­cu, Mihai Marinescu, Ion Pa­lan, Chivu Stoica. In numele Comitetului Exe­cutiv al Comitetului Central al Partidului, al Nicolae Ceaușescu,­­ tovarășului tovarășul Emil Bodnaraș a felicitat pe sărbătorit și i-a urat sănătate și putere de muncă. In răspunsul său, tovarășul Petre Lupu a mulțumit pentru înalta prețuire ce i se acordă și s-a angajat să slujească și în viitor politica internă și ex­ternă a partidului, să-și con­sacre întreaga capacitate și putere de muncă operei de e­­dificare a socialismului în pa­tria noastră. Masa s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. Profil naval (aspect din activitatea colectivului Șantierului naval Galați). Foto: G. BERCOV „Săptămîna economiei“ Cu ocazia deschiderii „Săp­­tămînii economiei", duminică au avut loc in Capitală nume­roase manifestări și acțiuni consacrate acestui eveniment. De asemenea, în concursului de vitrine, cadrul orga­nizat de Ministerul Comerțu­lui Interior în colaborare cu Casa de Economii și Consem­­națiuni, au fost amenajate 25 de vitrine avînd ca popularizarea economisirii temă la C.E.C. Asemenea vitrine au mai fost amenajate și în alte 25 de localități. Manifestările au continuat luni atît în Capitală, cit și în țară.­In școli de cultură gene­rală și licee s-a organizat „Ziua elevului econ­om". De asemenea, cu sprijinul inspec­toratelor școlare, organizațiilor de pionieri, U.T.C. și al cadre­­­­lor didactice s-au desfășurat numeroase acțiuni educative, menite să cultive în rîndurile elevilor spiritul de economie. Asemenea acțiuni au fost organizate și de către unități­le C.E.C. din județul Galați. 9ȘEZATOARE LITERARĂ Recent mai mulți scri­itori gălățeni, membri ai­­ cenaclurilor literare din­­ oraș, au fost oaspeții că­minului cultural din Nă­­­moloasa-Sat, unde în prezența, unui numeros­­ auditoriu au citit din creațiile lor închinate patriei și partidului. După șezătoarea pro­­priu-zisă, ei au răspuns la numeroasele întrebări legate de procesul lite­rar cit și în legătură cu noutățile propriilor șan­tiere de creație. DESCHIDEREA CURSURILOR UNIVERSITĂȚII SERALE DE MARXISM-LENINISM Ieri după-amiază, la Casa de cultură a sindicatelor din Ga­lați a avut loc deschiderea cursurilor Universității de marxism-leninism, la serale care au participat studenții din toți anii de studii, din toate sec­țiile. Au fost prezenți membri ai Biroului"" și ai Comitetului județean de partid, lectori, ac­tiviști de partid , și de stat. Prelegerea inaugurală, in­titulată „Creșterea rolului par­tidului în conducerea societă­ții socialiste. Sarcinile organe­lor și organizațiilor de partid în vederea perfecționării con­ducerii întregii activități eco­nomice, politice și social-cul­­turale din județul nostru“, a fost prezentată de tovarășul Constantin Dăscălescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secre­­tar al Comitetului județean de partid, președintele Consi­liului popular județean Referindu-se la întîmpina­­rea aniversării semicenten­aru­­lui Partidului Comunist mân, sub auspiciile căruia Ro­se deschide anul în­vățămîntului de partid, vorbitorul a eviden­țiat aportul hotărîtor al parti­dului in asigurarea noului curs al destinelor României, faptul că rolul său conducător în societate este o realitate o­­biectivă și, în același timp, chezășia realizărilor­­ de pînă acum, a înain­tării țării s­pre noi trepte de civilizație și prosperitate. Du­pă ce a vorbit tai larg despre caracterul științific al politicii partidului nostru, clarviziunea cu care au fost adoptate mă­surile de perfecționare a con­ducerii societății, tovarășul Constantin Dăscălescu s-a re­ferit la căile prin care parti­dul își exercită rolul condu­cător în întreaga viață econo­mică, politică și socială a ță­rii.Subliniind — în lumina o­­biectivelor stabilite de Con­gresul al X-lea al partidului, sarcinile ce revin județului Galați în viitorul cincinal prelegerea a argumentat ca­racterul obiectiv al creșterii rolului conducător al partidu­lui în făurirea societății so­cialiste multilateral dezvoltate relevînd sarcinile care stau în fața organelor și organizații­lor de partid pentru ridicarea întregii activități , la nivelul exigențelor actuale. In expunerea sa, tovarășul Constantin Dăscălescu s-a re­ferit la principiile care stau la baza politicii externe a par­tidului și statului nostru, ară­­tînd că România socialistă mi­litează pentru instaurarea în lume a unor relații de coexis­tență pașnică, de destindere, cooperare și pace. Atenția de care s-a bucurat cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidu­lui nostru, președintele Con­siliului de Stat, rostită de la înalta tribună a Națiunilor Unite, Organizației puternicul ecou pe care această cuvîn­­tare l-a avut în rîndul condu­cătorilor de state, al persona­­litățiilor politice și în presa internațională dovedesc cu prisosință înaltul prestigiu de care se bucură România, con­ducătorul statului nostru, pe toate meridianele globului. Planul tehnic—„accelerator“ al procesului de modernizare a producției Element inseparabil al pla­nului de stat, atribuit oricărei întreprinderi industriale, pla­nul tehnic, prin capitolele sa­le distincte, deține un rol deo­sebit în promovarea pe scară largă a progresului tehnic, în accelerarea procesului ,de mo­dernizare a producției și a muncii, f­ixînd sarcini exprese in domeniul introducerii și extin­derii procedeelor tehnologice noi, a mecanizării muncii, re­ducerii consumurilor și valori­ficării superioare a materiilor prime și materialelor sau în privința asimilării de noi pro­duse, planul tehnic îmbracă activitatea de ansamblu a unei întreprinderi, canalizînd-o pe făgașul unei eficiențe cres­­cînde.­­ Pornind tocmai de la a­­ceste considerente, ne declara tovarășul Petre Bălăceanu, in­giner șef adjunct al Uzinei me­canice navale din Galați, co­mitetul­ nostru de direcție a a­­cordat și acordă o permanen­tă și sporită atenție îndeplinirii la termen a prevederilor în­scrise în capitolele acestui plan, atît a­ celor de stat cit și prevederilor departamentale. Trimestrial sau uneori lunar, comitetul de direcție a supus analizei modul cum au fost înfăptuite sarcinile în fiecare domeniu. Intrucît fiecare capi­tol are o problematică distinc­tă, pentru urmărirea și solu­ționarea lor au fost fixați res­ponsabili din rîndul personalu­lui de specialitate al serviciilor funcționale, tehnic, tehnologic, metalurgic etc. Interesantă și practică, mai ales, este și modalitatea la ca­re s-a apelat în această uzină pentru îndeplinirea fiecărui o­biectiv. In prealabil, înainte de a se ataca studiile într-o pro­blemă sau alta, au fost formate colective de specialiști atît din personalul serviciilor funcțio­nale cit și din cel al secțiilor în care se localizau efectele studiilor. Bunăoară, capitolul reduce­rea normelor de consum indi­ca, între altele, necesitatea de a se depista căile de reducere a consumului de cocs pe zona de fontă elaborată în cubilou la 190 de kilograme. In co­lectivul care a primit însărci­narea să rezolve această pro­blemă, au fost cuprinse alături de cadrele serviciului metalur­gic și ingineri, tehnicieni mai­ștri și muncitori cu o înaltă calificare de la secția turnăto­rie. Procedîndu-se astfel, per­fecționările, care au fost adu­se tehnologiei de elaborare a fontei în cubilourile cu care este dotată uzina, s-au făcut în deplină corelație cu realita­tea practică din secție și e­­fectele nu au întîrziat să se arate. Consumul de cocs pe to­na de fontă lichidă elaborată, pentru turnarea armăturilor, agregatelor navale și a altor piese, pe 9 luni din acest an, a fost de numai 170 kilograme. Este de evidențiat apoi faptul că, pentru o problemă care viza activitatea mai multor sectoare de activitate din uzină, au fost formate colective de stu­diu separate pentru fiecare secție în parte. Și în acest caz a­­vantajul care s-a urmărit fost ca soluțiile indicate să re­a­flecteze cît mai precis particu­laritățile locurilor de muncă și GH. TEODORESCU (Continuare în nag. a lil-al Centrul Galațiului. Foto : V. POPA Toamna trece, iar porumbul­ul la unele unități, pe cimp în aceste zile, pe ogoarele unităților cooperatiste agricole de stat și din județul nos­tru — după terminarea însă­­mînțării griului — toate forțele au fost antrenate la recoltarea grabnică a porumbului, trans­portarea producției în hamba­rele statului și pătulele pro­prii, eliberarea de coceni a te­renurilor pentru asigurarea unui vast timp de lucru me­canizatorilor la executarea arăturilor. Duminică 25 octombrie, toamna ne-a oferit o minunată zi de lucru în timp, vremea fiind călduroasă de dimineață și pînă seara. Dar constatările făcute pe teren cu prilejul raidului organizat de redacția ziarului nostru, ne permite să afirmăm că în această frumoa­să zi de toamnă numai în une­le unități s-a lucrat din plin. Bunăoară, la cooperativa a­­gricolă Vlădești munca a fost temeinic organizată, transpor­tarea porumbului din cimp la Baza de recepție Foltești, fiind supravegheată și coordonată de Ion Marinescu, secretarul comitetului comunal de partid (la brigăzile din satul Brănești) și de Costică Ariton, președin­tele unității (pe dealul Vlă­dești). Ca urmare, duminică la ora 11 aici se lucra cu șase autocamioane, patru tractoare cu remorci și 35 de atelaje la căratul recoltei de porumb, cu­vîntul de ordine fiind : „cel puțin două drumuri pe fiecare autovehicul". Demn" de con­ V. PÂRLOG (Continuare în pag. a IlI-a) 1

Next