Viața Nouă, octombrie-decembrie 1970 (Anul 27, nr. 8023-8101)
1970-10-27 / nr. 8045
^ ' ANUL XXVII — Nr. 8045 Proletari din toate tarile, uniti-vă ! Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean MARȚI 27 OCTOMBRIE 1970— 4 PAGINI — 30 BANI VIZITA PREȘEDINTELUI NICOLAE CEAUȘESCU LA WASHINGTON SOSIREA LA CASA ALBĂ WASHINGTON 26 (Agerpres). Trimișii speciali transmit : Vizita președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ceaușescu, în Statele Nicolae Unite ale Americii a cunoscut ieri un moment deosebit. Răspunzînd invitației președintelui Richard Nixon și a soției sale, Patricia Nixon, președintele Ceaușescu și soția sa, Nicolae Ceaușescu, sunt începînd Elena de ieri, oaspeții Casei Albe. Șeful statului român este însoțit de Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Națională, și Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Casa Albă a pregătit înalților oaspeți români o primire oficială, potrivit ceremonialului rezervat șefilor de stat. Pe străzile și bulevardele din jurul reședinței președintelui Statelor Unite ale Americii, în întreaga zonă ce cuprinde sediile instituțiilor Administrației federale erau arborate drapele de stat ale României și S.U.A. Interesul suscitat de sosirea la Casa Albă a șefului statului român și-a găsit o expresie elocventă în atmosfera solemnă, caracteristică marilor evenimente, marilor întîlniri la nivel înalt. In parcul Casei Albe, la locul prevăzut ,pentru ceremonia primirii, dominat de impunătorul obelisc închinat memoriei lui George Washington, au venit să întîmpine și să salute pe președintele Ceaușescu mii de cetățeni ai capitalei Statelor Unite, purtînd stegulețe românești și americane. Un număr neobișnuit de mare de ziariști, fotoreporteri, cameramani, reprezentînd principalele cotidiene, agenții de presă internaționale, societăți de radio și televiziune, jurnale grafice de actualități cinematecăutau să-și asigure locurile cele mai bune pentru a surprinde fiecare secvență semnificativă a solemnității primirii. Garda de onoare era aliniată pe gazonul din fața podiumului, fanfara in ținută festivă și zeci de ofițeri cu drapelele celor două state încadrau aleile de acces la locul ceremonialului. In jurul orei 10:15 (ora locală) lîngă podium au sosit secretarul Departamentului de Stat, William Rogers, și soția, amiralul Thomas Moorer, președinte al Comitetului mixt al șefilor de stat major, cu soția, Walter Washington, primarul orașului, cu soția, Martin Hillenbrand, asistent al secretarului de stat pentru problemele europene cu soția, Leonard Meeker, ambasadorul S.U.A. la București, cu soția, Gilbert Hahn și„ președintele Consiliului districtului Columbia, cu soția, ambasadorul Guillermo Sevilla — Sacasa, decanul corpului diplomatic din Washington, cu soția. Erau de asemenea prezenți Dumitru Popescu, Corneliu Mănescu, Maria Groza, vicepreședinte a Marii Adunări Naționale, Corneliu Bogdan, ambasadorul României la Washington, membri ai ambasadei române. Ora 10,25. Pe cer apare elicopterul prezidențial, venind de la Williamsburg, la bordul căruia se afla președintele Nicolae Ceaușescu, și soția sa, Elena Ceaușescu. In timp ce trompeții dau onorul, sosesc la locul ceremoniei președintele Richard Nixon și soția sa, Patricia Nixon. După ce au coborît din elicopter, înalții oaspeți români, însoțiți de șeful protocolului Statelor Unite, Emil Mosbacher, urcă într-o limuzină pe care sunt arborate fanioanele celor două țări. Sunt parcurse aleile parcului, flancate de ofițeri ce poartă în bandulieră drapelele de stat ale României și S.U.A. și care dau onorul. Pe ambele părți ale traseului, sute și sute de oameni salută cu căldură pe distinșii oaspeți. Limuzina oficială se oprește în fața intrării de sud a Casei Albe, în apropierea podiumului special amenajat pentru această ceremonie. Președintele Richard Nixon și soția sa, Patricia Nixon, ies în întâmpinarea președintelui Nicolae Ceaușescu și a soției sale, Elena Ceaușescu. Cei doi președinți își string mîna cu cordialitate. Patricia Nixon oferă un buchet de trandafiri roșii soției șefului statului român, Elena Ceaușescu. La rugămintea fotoreporterilor cei doi președinți se opresc cîteva clipe, fotografiindu-se împreună cu Președintele Nixon îl conduapoi pe președintele Ceaușescu spre podiumul de onoare. Intr-un cadru solemn, fanfara intonează imnurile de stat ale României și Statelor Unite. Garda de onoare înclină drapelul federal și steagurile celor 50 de state ale SUA, în timp ce răsună 21 de salve de artilerie în cinstea președintelui României. In continuare, șeful statului român, Nicolae Ceaușescu, însoțit de președintele Richard Nixon, trece în revistă garda de onoare alcătuită din detașamente ale principalelor arme. Cei doi președinți salută în momentul trecerii lor prin fața drapelelor. Este primită apoi defilarea detașamentului de toboșari și trompeți ai corpului infanteriei marine, îmbrăcați în vestoane roșii, pantaloni albaștri cu vipușcă roșie și caschete albe. Comandantul gărzii ordonă prezentarea armelor și împreună cu aghiotanții săi salută pe președintele Ceaușescu. Luînd cuvîntul la microfoanele instalate pe podium, președintele RICHARD NIXON rostește un salut de bun venit. Domnule președinte, Doamnă Ceaușescu, Distinși oaspeți din România, Doamnelor și domnilor. Exact acum un an, domnule președinte, m-ați salutat la București ca primul președinte al Statelor Unite în vizită în România. Astăzi, la Washington vă salut pe dumneavoastră ca primul președinte României care vizitează Statele Unite. Ne vom aminti întotdeauna primirea călduroasă făcută de poporul român. Știm că în timpul călătoriei dumneavoastră în Statele Unite au simțit sentimentele de prietenie ale poporului Statelor Unite față de poporul României. In ciuda deosebirilor dintre sistemele noastre, nutrim o mare prietenie pentru poporul român, respectăm independența țării dumneavoastră și dorim pace și prietenie pentru toate popoarele din lume. Cred că discuțiile dintre noi vor contribui la realizarea dezideratelor de pace și prietenie din întreaga lume. Sper ca în cursul discuțiilor pe care le vom avea astăzi să aducem o nouă contribuție la aceste idealuri. Răspunde președintele NICOLAE CEAUȘESCU Domnule președinte. Doamnă Nixon, Doamnelor și domnilor. Aș dori să vă adresez dv. cu acest prilej un salut cordial și să adresez, de asemenea, un salut prietenesc poporului Statelor Unite din partea poporului român; îmi amintesc cu plăcere de vizita pe care ați făcut-o în România, de convorbirile pe care le-am avut. Aș dori să vă mulțumesc pentru invitația ce ne-ați adresat-o de a mă întîlni cu dumneavoastră și a face o vizită în unele centre ale Statelor Unite cu prilejul prezenței la Organizația Națiunilor Unite. Este adevărat că între România și Statele Unite există deosebiri de orînduire socială, că asupra unor probleme există și deosebiri de păreri, dar, în ciuda acestora, noi considerăm că este necesar să colaborăm în domeniile nomic, științific, cultural, ecosă contribuim, în spiritul prieteniei Și cooperării între popoare, la soluționarea problemelor care frămîntă contemporană. In acest lumea spirit îmi exprim încă o dată speranța că vizita pe care o fac în calitate de președinte al Consiliului de Stat al României, prima de acest fel aici — după cum și vizita dumneavoastră a fost prima vizită a unui președinte american în România — va contribui la dezvoltarea colaborării și prieteniei dintre popoarele noastre, va servi cauzei înțelegerii și păcii. In aplauzele întregii asistențe și sunetele trompeților ce dau onorul, președinte!" S.U.A., Richard Nixon, și soția sa îi conduc pe președintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, și pe soția sa, pe scara exterioară care duce la balconul de sud al Casei Albe, unde gazde și oaspeți se opresc și salută asistența din marele parc. Mulțimea răspunde aplaudînd și fluturînd stegulețe românești și americane. După ce se întrețin cîteva minute în eaIonul albastru cei doi șefi de stat coboară în parc pentru a se îndrepta spre cabinetul de lucru al președintelui S.U.A. Cetățenii prezenți în parc care nu au părăsit locul desfășurării ceremoniei, îi salută din nou cu multă căldură și aplaudă acestei manifestații Răspunzînd spontane de simpatie, de prietenie și stimă, președintele Ceaușescu strânge zeci și zeci de mîini, schimbă cuvinte amicale cu cei care-i urează bun sosit. In biroul președintelui S.U.A. are loc apoi prima întrevedere de lucru dintre cei doi șefi de stat. DUPĂ 12 ANI DE CARTE VIITORUL O simplă di n fața noastră se află o mamă cu parul cărunt și zîmbet cald, nu prea stînjenită de întrebările reporterului. I-am propus o succintă discuție despre viitorul fiicei sale, absolventă a liceului de cultură generală, dar (vai !) eroina unui nedorit eșec la porțile facultății. - N-a reușit să intre. Au admis mai mult băieți ( ? !) Acum ce să facem ? și căutăm un serviciu, dar știți - e foarte greu fiindcă n-are nici o calificare... - In altă parte, la o școală de meserii, n-a încercat ? - Dar ce ? A terminat liceul ca să facă o meserie oarecare ? Nu ! Mai dă și la anul, tot la facultate, iar dacă n-o intra nici atunci, poate ne pică un băiat bun și-o mărităm... Zimbetul persistă pe chipul interlocutoarei noastre. Un surîs calm care nu presupune de fel acel inexprimabil zbucium sufletesc cu care credeam că ne vom întilni. Cu despre fată, ni se spune că-i foarte cuminte („Puteți să-i întrebați pe toți vecinii..."), ascultătoare și harnică. Acum stă acasă și, cu siguranță, pătrunde cu sîrg o sumedenie de taine culinare pentru ziua aceea cînd el, mirele, va să-i orienteze definitiv binevoi sensul vieții. Intr-o altă familie, discuția noastră despre viitorul acestor absolvenți, eșuați in fața facultății sau a școlii post-liceale, debutează inedit. Tatăl ne citește, cu solemnă dicție, o jalbă adresată unor înalte foruri prin care cerea mărirea numărului de locuri în anul I al unei anumite facultăți, pentru ca astfel și ANCHETĂ SOCIALĂ fiica dînsului (nereușită la concursul de admitere) să poată deveni studentă... - Dar dacă o să vi se rezolve nefavorabil plîngerea ? - Nu-i nimic ! Va da și la anul, și în celălalt an, și 20 de ani la rind pînă va reuși, ne lămurește tatăl. - Înțeleg că excludeți alt drum în afară de facultate. .. - Desigur. Fata a fost un element foarte bun în școală și trebuie să intre la facultate. De altfel, și ea dorește același lucru, adaugă mama. Așadar, unanimitate de păreri. In această familie nu este așteptat mirele ci un sol pe un cal alb care s-o transporte pe eminenta absolventă într-un amfiteatru universitar, după ce, evident, va prezenta cuvenitele scuze pentru întîrziere părinților. .. Conform unei statistici aproximative (școlile nu ne-au putut oferi o situație riguros exactă) aproape 40 la sută dintre absolvenții liceelor gălățene de cultură generală nu-și continuă în acest an studiile in vederea obținerii unei calificări. Procentul este destul de ridicat. Nu încercăm să-i motivăm mărimea prin dreapta judecare a eforturilor școlii, ale familiei și ale elevului îndreptate spre evitarea eșecului, deși de aici trebuie să se pornească în analiza fiecărui caz în parte. Nici nu dorim ca rîndurile noastre să devină lecție de morală, deși nu pot fi nicicum uitate nobilele „cecuri in alb" pe care societatea, statul nostru le-au avansat și acestor tineri, pe tot parcursul școlii, cerîndu-le ca ele să fie riguros acoperite la momentul oportun. Și iată, acest moment a sosit ! Propunem o viziune realistă asupra situației, ii sfătuim pe respectivii tineri să privească în față acest ceas al adevărului. Se știe că drumurile ce se deschid înaintea absolvenților liceelor de cultură generală sunt incă puțin numeroase. Dar nici toate cite sunt nu se bucură de o meritată atenție din partea celor interesați. Astfel, sunt ocolite (sau doar in ultimă instanță acceptate) școlile post - liceale, în favoarea facultăților, fapt care conduce la creșterea foarte mare a indicelui de concurență la concursurile de admitere. Situația oferă posibilitatea unei selecții foarte bune dar face și multe „vic- DAN PLĂEȘU (Continuare în pag. IlI-a) â.A Masă oferită de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. cu prilejul împlinirii a 50 de ani de către tovarășul Petre Lupu Comitetul Executiv al C. C. al P.C.R. a oferit, luni la amiază, o masă tovărășească cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a zilei de naștere a tovarășului Petre Lupu, membru al Comitetului Executiv al C. C. al P.C.R., ministrul muncii. Au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Leonte Răutu, Vasile Vîțcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Palan, Chivu Stoica. In numele Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului, al Nicolae Ceaușescu, tovarășului tovarășul Emil Bodnaraș a felicitat pe sărbătorit și i-a urat sănătate și putere de muncă. In răspunsul său, tovarășul Petre Lupu a mulțumit pentru înalta prețuire ce i se acordă și s-a angajat să slujească și în viitor politica internă și externă a partidului, să-și consacre întreaga capacitate și putere de muncă operei de edificare a socialismului în patria noastră. Masa s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. Profil naval (aspect din activitatea colectivului Șantierului naval Galați). Foto: G. BERCOV „Săptămîna economiei“ Cu ocazia deschiderii „Săptămînii economiei", duminică au avut loc in Capitală numeroase manifestări și acțiuni consacrate acestui eveniment. De asemenea, în concursului de vitrine, cadrul organizat de Ministerul Comerțului Interior în colaborare cu Casa de Economii și Consemnațiuni, au fost amenajate 25 de vitrine avînd ca popularizarea economisirii temă la C.E.C. Asemenea vitrine au mai fost amenajate și în alte 25 de localități. Manifestările au continuat luni atît în Capitală, cit și în țară.In școli de cultură generală și licee s-a organizat „Ziua elevului econom". De asemenea, cu sprijinul inspectoratelor școlare, organizațiilor de pionieri, U.T.C. și al cadrelor didactice s-au desfășurat numeroase acțiuni educative, menite să cultive în rîndurile elevilor spiritul de economie. Asemenea acțiuni au fost organizate și de către unitățile C.E.C. din județul Galați. 9ȘEZATOARE LITERARĂ Recent mai mulți scriitori gălățeni, membri ai cenaclurilor literare din oraș, au fost oaspeții căminului cultural din Nămoloasa-Sat, unde în prezența, unui numeros auditoriu au citit din creațiile lor închinate patriei și partidului. După șezătoarea propriu-zisă, ei au răspuns la numeroasele întrebări legate de procesul literar cit și în legătură cu noutățile propriilor șantiere de creație. DESCHIDEREA CURSURILOR UNIVERSITĂȚII SERALE DE MARXISM-LENINISM Ieri după-amiază, la Casa de cultură a sindicatelor din Galați a avut loc deschiderea cursurilor Universității de marxism-leninism, la serale care au participat studenții din toți anii de studii, din toate secțiile. Au fost prezenți membri ai Biroului"" și ai Comitetului județean de partid, lectori, activiști de partid , și de stat. Prelegerea inaugurală, intitulată „Creșterea rolului partidului în conducerea societății socialiste. Sarcinile organelor și organizațiilor de partid în vederea perfecționării conducerii întregii activități economice, politice și social-culturale din județul nostru“, a fost prezentată de tovarășul Constantin Dăscălescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean Referindu-se la întîmpinarea aniversării semicentenarului Partidului Comunist mân, sub auspiciile căruia Rose deschide anul învățămîntului de partid, vorbitorul a evidențiat aportul hotărîtor al partidului in asigurarea noului curs al destinelor României, faptul că rolul său conducător în societate este o realitate obiectivă și, în același timp, chezășia realizărilor de pînă acum, a înaintării țării spre noi trepte de civilizație și prosperitate. După ce a vorbit tai larg despre caracterul științific al politicii partidului nostru, clarviziunea cu care au fost adoptate măsurile de perfecționare a conducerii societății, tovarășul Constantin Dăscălescu s-a referit la căile prin care partidul își exercită rolul conducător în întreaga viață economică, politică și socială a țării.Subliniind — în lumina obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea al partidului, sarcinile ce revin județului Galați în viitorul cincinal prelegerea a argumentat caracterul obiectiv al creșterii rolului conducător al partidului în făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate relevînd sarcinile care stau în fața organelor și organizațiilor de partid pentru ridicarea întregii activități , la nivelul exigențelor actuale. In expunerea sa, tovarășul Constantin Dăscălescu s-a referit la principiile care stau la baza politicii externe a partidului și statului nostru, arătînd că România socialistă militează pentru instaurarea în lume a unor relații de coexistență pașnică, de destindere, cooperare și pace. Atenția de care s-a bucurat cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului nostru, președintele Consiliului de Stat, rostită de la înalta tribună a Națiunilor Unite, Organizației puternicul ecou pe care această cuvîntare l-a avut în rîndul conducătorilor de state, al personalitățiilor politice și în presa internațională dovedesc cu prisosință înaltul prestigiu de care se bucură România, conducătorul statului nostru, pe toate meridianele globului. Planul tehnic—„accelerator“ al procesului de modernizare a producției Element inseparabil al planului de stat, atribuit oricărei întreprinderi industriale, planul tehnic, prin capitolele sale distincte, deține un rol deosebit în promovarea pe scară largă a progresului tehnic, în accelerarea procesului ,de modernizare a producției și a muncii, fixînd sarcini exprese in domeniul introducerii și extinderii procedeelor tehnologice noi, a mecanizării muncii, reducerii consumurilor și valorificării superioare a materiilor prime și materialelor sau în privința asimilării de noi produse, planul tehnic îmbracă activitatea de ansamblu a unei întreprinderi, canalizînd-o pe făgașul unei eficiențe crescînde. Pornind tocmai de la aceste considerente, ne declara tovarășul Petre Bălăceanu, inginer șef adjunct al Uzinei mecanice navale din Galați, comitetul nostru de direcție a acordat și acordă o permanentă și sporită atenție îndeplinirii la termen a prevederilor înscrise în capitolele acestui plan, atît a celor de stat cit și prevederilor departamentale. Trimestrial sau uneori lunar, comitetul de direcție a supus analizei modul cum au fost înfăptuite sarcinile în fiecare domeniu. Intrucît fiecare capitol are o problematică distinctă, pentru urmărirea și soluționarea lor au fost fixați responsabili din rîndul personalului de specialitate al serviciilor funcționale, tehnic, tehnologic, metalurgic etc. Interesantă și practică, mai ales, este și modalitatea la care s-a apelat în această uzină pentru îndeplinirea fiecărui obiectiv. In prealabil, înainte de a se ataca studiile într-o problemă sau alta, au fost formate colective de specialiști atît din personalul serviciilor funcționale cit și din cel al secțiilor în care se localizau efectele studiilor. Bunăoară, capitolul reducerea normelor de consum indica, între altele, necesitatea de a se depista căile de reducere a consumului de cocs pe zona de fontă elaborată în cubilou la 190 de kilograme. In colectivul care a primit însărcinarea să rezolve această problemă, au fost cuprinse alături de cadrele serviciului metalurgic și ingineri, tehnicieni maiștri și muncitori cu o înaltă calificare de la secția turnătorie. Procedîndu-se astfel, perfecționările, care au fost aduse tehnologiei de elaborare a fontei în cubilourile cu care este dotată uzina, s-au făcut în deplină corelație cu realitatea practică din secție și efectele nu au întîrziat să se arate. Consumul de cocs pe tona de fontă lichidă elaborată, pentru turnarea armăturilor, agregatelor navale și a altor piese, pe 9 luni din acest an, a fost de numai 170 kilograme. Este de evidențiat apoi faptul că, pentru o problemă care viza activitatea mai multor sectoare de activitate din uzină, au fost formate colective de studiu separate pentru fiecare secție în parte. Și în acest caz avantajul care s-a urmărit fost ca soluțiile indicate să reaflecteze cît mai precis particularitățile locurilor de muncă și GH. TEODORESCU (Continuare în nag. a lil-al Centrul Galațiului. Foto : V. POPA Toamna trece, iar porumbulul la unele unități, pe cimp în aceste zile, pe ogoarele unităților cooperatiste agricole de stat și din județul nostru — după terminarea însămînțării griului — toate forțele au fost antrenate la recoltarea grabnică a porumbului, transportarea producției în hambarele statului și pătulele proprii, eliberarea de coceni a terenurilor pentru asigurarea unui vast timp de lucru mecanizatorilor la executarea arăturilor. Duminică 25 octombrie, toamna ne-a oferit o minunată zi de lucru în timp, vremea fiind călduroasă de dimineață și pînă seara. Dar constatările făcute pe teren cu prilejul raidului organizat de redacția ziarului nostru, ne permite să afirmăm că în această frumoasă zi de toamnă numai în unele unități s-a lucrat din plin. Bunăoară, la cooperativa agricolă Vlădești munca a fost temeinic organizată, transportarea porumbului din cimp la Baza de recepție Foltești, fiind supravegheată și coordonată de Ion Marinescu, secretarul comitetului comunal de partid (la brigăzile din satul Brănești) și de Costică Ariton, președintele unității (pe dealul Vlădești). Ca urmare, duminică la ora 11 aici se lucra cu șase autocamioane, patru tractoare cu remorci și 35 de atelaje la căratul recoltei de porumb, cuvîntul de ordine fiind : „cel puțin două drumuri pe fiecare autovehicul". Demn" de con V. PÂRLOG (Continuare în pag. a IlI-a) 1