Viața Nouă, octombrie-decembrie 1970 (Anul 27, nr. 8023-8101)
1970-11-22 / nr. 8068
< x Biblioteca CENTRALĂ UNIVERSITARĂ „M. EMINESCU“ LAST ProIetari3Tn"toate firile. uniti-vă 1 Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII — Nr. 8068 DUMINICĂ 22 NOIEMBRIE 1970 4 PAGINI — 30 BANI Delegația de partid și guvernamentala, condusă de tovarășul nicolae Ceaușescu, și-a încheiat vizita în n. r. Bulgaria Sosirea în Capitală Plecarea din Sofia Sîmbătă după-amiază s-a înapoiat în Capitală delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Bulgaria. Din delegație au făcut parte tovarășii Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Vasile Patilineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Cornelia Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C .al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., și Nicolae Blejan, ambasadorul Republicii Socialiste România la Sofia. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegația a fost salutată de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Gheorghe Pană, Niculescu-Mizil, Maxim Berghianu, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Ion Stănescu, de membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și organizațiilor obștești, generali, ziariști. Au fost de față Borislav Constantinov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Ambasadei R.P. Bulgaria la București și membri ai ambasadei. Numeroși cetățeni ai Capitalei au venit la aeroport pentru a adresa tovarășului Nicolae Ceaușescu urarea de bun venit. Ei aplaudau, ovaționau, scandau îndelung „Ceaușescu- P.C.R.!", exprimîndu-și sentimentele de dragoste și stimă față de conducătorul partidului și statului nostru, deplina satisfacție fată de rezultatele deosebit de fructuoase ale vizitei oficiale în R.P. Bulgaria, a delegației de partid și guvernamentale a țării noastre. Secretarul general al partidului a răspuns ovațiilor mulțimii, a strîns mîinile a numeroși cetățeni. (Agerpres) Mii de locuitori ai Sofiei au venit, sîmbătă dimineața, la aeroportul din capitala Bulgariei pentru a saluta la plecare delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială în Republica Populară Bulgaria. Clădirea aerogării era împodobită cu mari drapele românești și bulgare. Portretul tovarășului Nicolae Ceaușescu era încadrat de portretele tovarășilor Todor Jivkov și Gheorghi Traikov. Pentru a-și lua rămas bun de la oaspeții români, la aeroport au venit tovarășii Jivko Jivkov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Todor Pavlov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Ivan Popov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, președintele Comitetului de Stat pentru Știință și Progres Tehnic, Stanko Todorov, membru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Anghel Țanev, membru supleant al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Venelin Kotev, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Petar Tancev, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Vladimir Bonev, Roza Komtarova, Gheorghi Bokov, membri ai Secretariatului Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Sava Ganovski, președintele Biroului Adunării Populare, Dancio Dimitrov, prim-vicepreședinte al Prezidiului Adunării Populare a Republicii Populare Bulgaria, Gheorghi Kuișev, vicepreședinte al Prezidiului Adunării Populare a R.P. Bulgaria, Mincio Mincev, secretar al Prezidiului Adunării Populare, Anghel Todorov, primsecretar al Comitetului orășenesc Sofia al Partidului Comunist Bulgar, Gheorghi Stoilov, președintele Comitetului Executiv al Sfatului popular orășenesc Sofia, membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, ai Prezidiu (Continuare la pag. a IV-a) COMUNICAT cu privire la vizita delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România In Republice Populare Bulgaria " La invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Prezidiului Adunării Populare și Consiliului de Miniștri ale Republicii Populare Bulgaria, o delegație de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită oficială în Republica Populară Bulgaria, între 18 și 21 noiembrie 1970. In timpul vizitei a fost semnat noul Tratat de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria. Delegația a vizitat orașele Botevgrad și Vrața. Combinatul chimic Vrața, s-a intîlnit cu numeroși oameni ai muncii și cu reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, luînd cunoștință de realizările poporului bulgar în construirea socialismului, de preocupările Partidului Comunist privind dezvoltarea în Bulgar continuare a economiei, științei și culturii, ridicarea nivelului de viață al poporului, pentru asigurarea progresului multilateral al societății socialiste, înalților oaspeți li s-a rezervat pretutindeni o primire cordială, expresie a prieteniei frățești tradiționale dintre popoarele român și bulgar. Intre delegațiile de partid și guvernamentale ale celor două țări au avut loc convorbiri, la care au participat: Din partea română: Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Vasile Patilineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. P.C.R., ministrul afacerilor exaterne, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., șeful secției Relații Externe a C.C. al P.C.R., Nicolae Blejan, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Socialiste România la Sofia. Din partea bulgară , Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Bulgaria, Gheorghi Traikov, președintele Prezidiului Adunării Populare, Boris Velcev, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C. Bulgar, Lîcezariova membru supleant al AuraBiroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Ivan Bașev, membru al C.C. al P.C. Bulgar, ministrul afacerilor externe, Konstantin Tesialov, membru supleant al C.C. al P.C. Bulgar, șeful secției de politică externă și relații internaționale a C.C. al P.C. Bulgar, Gospodov, membru al C.C. Spasil P.C. Bulgar, ambasadorul traordinar și plenipotențiar egal R.P. Bulgaria la București. La convorbiri au participat, de asemenea, consilieri și experți ai celor două delegații. In cursul convorbirilor, care s-au desfășurat într-o atmosfe(Continuare în pag. a IV-a) VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU IN JUDEȚUL OLT Avionul cu care a călătorit de la Sofia spre patrie delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, care a făcut o vizită oficială în țara vecină și prietenă, a făcut o escală, datorită condițiilor atmosferice nefavorabile din București, pe aeroportul din Craiova. In întîmpinarea conducătorului partidului și statului nostru, a tovarășilor Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Vasile Patilinei, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, membri ai delegației, au venit tovarășul Constantin Băbălău, prim-secretar all Comite la aeroport, tovarășul Ceaușescu, ceilalți membri ai delegației, se îndreaptă spre orașul Balș, unde a fost construită una din cele mai tinere unități industriale ale țării, Fabrica de osii și boghiuri. Și aici, ca pretutindeni pe cuprinsul patriei, semnul înnoirilor este evident. „Ridicarea la putere" a acestui oraș, rod al politicii partidului de dezvoltare armonioasă a tuturor zonelor țării, a dus nemijlocit la schimbarea înfățișării Balșului — așezarea modestă de odinioară de pe malurile Oltetului — unde nu exista decit o simplă turnătorie de plite pentru sobele de gătit. Blocurile de locuințe, clădirea liceului cu 16 săli de clasă, casa de cultură, spitalul conferă orașului atributele urbanisticii moderne. In același timp, construcția uzinei a condus la schimbarea totului județean Dolj al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului popular județean, reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Numeroși cetățeni ai Craiovei, aflînd vestea sosirii în orașul lor a tovarășului Nicolae Ceaușescu, au ținut să fie prezenți pe aeroport pentru a-l saluta cu deosebită căldură și dragoste, pentru a-și exprima și cu acest prilej, profundul atașament față de politica internă și externă a partidului și statului, pusă în slujba intereselor fundamentale ale poporului român, a cauzei socialismului și păcii, structurii populației. Numeroși localnici, pregătiți în prealabil, încă din vremea cînd topografii abia schițau contururile viitoarei unități industriale, la întreprinderi din țară ca „Progresul" Brăila, Uzinele metalurgice Reșița, Uzinele de vagoane din Arad, FMUAB și altele, au devenit muncitori cu o bună calificare. Directorul uzinei, inginerul Teodor Jercan, informează pe oaspeți că în prima etapă uzina va produce osii și roti monolit pentru vagoane, iar în etapa a doua și boghiuri. In această lună urmează să fie pusă în funcțiune linia de prelucrare la cald a osiilor. De altfel, în perioada probelor tehnologice au și fost livrate beneficiarilor peste 2 000 de osii simple. Conducătorii de partid și de stat vizitează halele unde se află linia de forjare a osiilor. Se parcurge, pe fluxul de producție, drumul pe care îl face lingoul de oțel, cu diametrul de aproape jumătate de metru, pînă la produsul finit — roata. Procesul tehnologic este complet mecanizat și automatizat, făcînd să dispară din nomenclatorul de profesii tradiționala activitate a forjorului manual, a omului care manipula barele incandescente de metal cu eforturi uriașe. De la panourile de comandă, „forjorii" conduc acum toate operațiunile. Multe din utilajele moderne cu care este dotată uzina poartă marca de fabrică a unor unități industriale românești. Astfel, FMUAB a furnizat strungurile Carusel, U.M. Timișoara — podurile rulante, „Electroputere" Craiova — transformatoare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se interesează îndeaproape de preocupările privind extinderea uzinei, de stadiul construcției turnătoriei și oțelăriei. Secretarul general al partidului dă indicații ca proiectanții să manifeste o înaltă responsabilitate în folosirea judicioasă a terenului, pentru a se evita scoaterea din circuitul agricol a unor suprafețe prea mari. In același timp, cere să se întocmească studii pentru ca la Balș să fie concentrată producția turnătoriei și oțelăriei în așa fel incit acestea să fie în măsură să deservească alte fabrici și uzine din judeșițele învecinate. „In acest fel, arată tovarășul Ceaușescu, va crește rentabilitatea și se va ajunge la o specializare potrivit cerințelor și exigențelor sporite impuse de dezvoltarea economiei naționale în perspectiva viitorului cincinal". In timpul vizitei în uzină, directorul uzinei îi informează pe oaspeți despre preocupările privind creșterea calificării muncitorilor. Tovarășul Ceaușescu arată că aici procesul tehnologic este modern și ca atare se impun cunoștințe temeinice din partea fiecărui muncitor, pentru a fi capabil să mînuiască mașinile și utilajele cu performanțe tehnice superioare. La ieșirea din uzină, un mare număr de muncitori, ingineri și tehnicieni fac tovarășului Ceaușescu o călduroasă manifestare de dragoste și stimă. Secretarul general al partidului adresîndu-se celor prezenți, spunea. — Sînteți la început de drum. Trebuie să depuneți toate eforturile pentru ca uzina să înceapă neîntîrziat producția la parametrii proiectați. Vă doresc succes. —• Vă asigurăm că vom îndeplini cu cinste această sarcină, tovarășe Ceaușescu, este răspunsul dat. In drum spre Slatina, conducătorii de partid și de stat se opresc la marginea unei tarlale, pe care se văd grămezi de sfeclă. Cooperatorii de la Leotești lucrează de zor la strîngerea și transportul acesteia. Tovarășul Ceaușescu se apropie de țăranii cooperatori care îl întîmpină cu bucurie. — Să trăiți, tovarășe Ceaușescu. Bine ați venit la noi! Conducătorul partidului și statului stă de vorbă cu cei aflați la muncă, pe cîmp, se interesează de calitatea recol(Continuare în paga II-a) în Balșul industrial Din agenda de azi Astăzi au loc numeroase și interesante manifestări in cadrul Lunii culturii gălățene „Danubius 70“. La Galați, in cursul dimineții, sala de spectacole a Casei de cultură a sindicatelor găzi din este un spectacol folcloric susținut de formații ce au reprezentat județul Galati la diferite concursuri. Tot dimineața, patinoarul artificial gălățean este martorul celei de-a doua reprezentații „Feeria ghetii". La Tecuci are loc simpozionul „Fii ai Tecuciului onorat de personalități care s-au născut ori au activat aici. Manifestarea este urmată de un program artistic susținut de formații artistice locale. Seara, Teatrul de stat Galați prezintă în deschiderea stagiunii permanente de la Tecuci „Mic pitic. .. inimă de voinic“. La Ivești — un alt simpozion: „Ștefan Petică — poet al plaiurilor gălățene“. Sunt invitate personalități care vor vorbi despre viața și activitatea poetului. In program mai figurează și alte momente interesante : un recital de versuri din creația celui omagiat, o șezătoare literară, vizitarea casei în care s-a născut Petică etc. Și în alte localități ale județului auc loc acțiuni culturale în cadrul lui „Danubius ‘70“. Vernisajul Nicolae In cadrul lunii culturii gălățene „Danubius — Galati 70" ieri a avut loc la Tecuci, in sala „Gheorghe Petrașcu vernisajul expoziției retrospective Nicolae Mantu organizată de Muzeul de artă românească modernă și contemporană Galați. La această interesantă manifestare au participat tovarășii: Ștefan Toth, secretar al Comitetului municipal de partid Tecuci, membri ai Biroului Comitetului municipal de partid și ai Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, intelectuali și elevi. A vorbit cu acest prilej tov. Nicolae Itu, directorul Muzeului de artă românească modernă și contemporană Galați, despre creația marelui pictor expoziției Mantu gălățean Nicolae Mantu, după care a prezentat lucrările expuse. Un referat îngălbenit de vreme al serviciului tehnic al municipalității atestă că in luna noiembrie a anului 1920 s-a construit o fabrică de uleiuri vegetale în strada Cereș, nr. 38-42 din Galați. Despre o adevărată evoluție în timp — de atunci din noiembrie 1920 — nu se poate vorbi. De fapt pentru acel timp însăși denumirea de fabrică era prea pretențioasă dacă ținem cont că la început beneficia două secte — extracție de și rafinărie, că pregătirea materiei prime se făcea destul de greoi, la un decojitor, iar măcinarea, cu ajutorul a două valțuri rudimentare. De abia după doi, trei ani de activitate, în aceste condiții, capacitatea secției ajunsese la 8 000 kg ulei în 24 de ore. Chiar și în aceste împrejurări de producție scăzută,o parte din uleiul rafinat era îmbuteliat manual în bidonașe de metal de câte un litru și trimis peste graniță, pur Fabrica „Prutul“ din Galați SUB SEMNUL ÎMPLINIRILOR ȘI ÎNNOIRILOR tind marca „Fleming", după numele societății. In procesul de producție a predominat multă vreme munca manuală fie că era vorba de transportul deșeurilor, de alimentarea cazanului sau de cernerea șrotului, care apoi era transportat în străinătate, deoarece în țară nu se folosea ca nutreț pentru animale. Deși se obțineau profituri însemnate, a trebuit să treacă 15 ani de la înființarea secției de uleiuri ca să se construiască o nouă clădire pentru secția solidificate care un an mai tîrziu a intrat ,în funcțiune cu utilaje achiziționate din Germania, cu o producție de 3 000 kg în 24 de ore. Această nouă îmbunătățire a impus instalarea unui post trasc și necesitatea găsirii sursei pentru răcire. Cu toate acestea, însă, primul puț forat se face tocmai în anul 1939! Intre timp, fabrica își schimbă stăpînul și cunoaște din nou o perioadă de palidă modernizare. Apare o nouă secție de nutrețuri concentrate înzestrată cu utilaje din Elveția. Cu „zestrea“ aceasta, destul de săracă, este naționalizată fabrica. Și fiecare an de acum încolo, înseamnă o nouă și importantă îmbunătățire adusă procesului de producție, un important pas înainte pe drumul modernizării. Se începe cu un concasor și producția secției de extracție crește dintr-o dată cu 4 000 de litri de ulei în 24 de ore și, ca dovadă grăitoare a interesului manifestat pentru valorificarea integrală a resurselor existente, se înființează secția de îmbuteliere oxigen, iar în scopul valorificării de materii prime se montează două prese. Și tot pentru prima dată utilajele au fost procurate din producția indigenă. Pe măsura creșterii capacităților de producție, parte din secțiile auxiliare — depozitele de materie primă și a produselor finite, precum și utilitățile — apă, abur, energie electrică, devin insuficiente, impunîndu-se imperios reamenajarea acestor obiective. Urmează anii de întinerire a fabricii. Progresiv, din anul 1959, se acordă fonduri însemnate de investiții. Se trece la modernizarea acționării utilajelor și creșterea debitului de abur la centrala termică. Fiecare an aduce cu el o noutate de consistență pentru producție : în 1960, utilarea Ing. VENIAMIN GAJDUT directorul fabricii „Prutul" Galați (Continuare în pag. a II-a) I VIZITA DELEGAȚIEI MARELUI HURAL POPULAR AL REPUBLICII POPULARE MONGOLE IN JUDETUL GALATI Sîmbătă dimineața și-a început vizita în municipiul Galati delegația Marelui Hural Popular al Republicii Populare Mongole, condusă de Dondogiin Teregmidi, președintele Marelui Hural Popular, membru al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluționar Mongol, rectorul Universității de stat din Ulan- Bator, care face o vizită în țara noastră, la invitația Marii Adunări Naționale. Din delegație fac parte M. Damdin Burev, membru al Comisiei pentru plan și buget a Marelui Hural Popular, președintele Comitetului Executiv al Huralului popular al aimacului Gobi-Sud, S. Hansuren, deputată, membră a Comisiei pentru cultură, învățămînt și sănătate a Marelui Hural Popular, șefa unei brigăzi de muncă de la Combinatul de piele din Ulan-Bator, M. Altangerel, deputat al Marelui Hural Popular, tractorist, A. Codnambaljur, funcționar al Marelui Hural Popular și B. Cimidori, referent la Ministerul de Externe. Din partea Marii Adunări Naționale delegația Marelui Hural Popular al Republicii Populare Mongole este însoțită de tovarășii Ilie Murgulescu, vicepreședinte al M.A.N. și Dumitru Balalia, președintele comisiei permanente a M.A.N. pentru consilii populare. Este prezent, de asemenea, și Damdinnerenghinn Batan, ambasadorul R. P .Mongole la București. Orele 9,30. Delegația Marelui Hural Popular al R. P. Mongole este primită la sediul Comitetului județean de partid Galați de către tovarășul Constantin Dăscălescu, membru al C.C. al P.C.R., secretar al Marii Adunări Naționale, prim-secretar al Comitetului județean al (Continuare în pag. a II-a) Escrocul și-a găsit “I o bună com... La 22 mai a.c., la hotelul Filialei O.N.T. Galați, a sosit un bărbat, elegant îmbrăcat, cu priviri ascuțite, plin de sine. La recepția hotelului, s-a recomandat fără ezitări : ing. Gheorghe Silaghi. Pînă aici nimic deosebit sau rău, dacă la plecare, după 18 zile de găzduire, musafirul nu ar fi lăsat la hotelul și restaurantul „Galați" un prejudiciu în valoare de aproape 15 000 lei, contravaloarea cazării și a meselor servite aici Un calcul simplu ne arată că „inginerul" a cheltuit zilnic mai bine de 820 de lei, din care aproape 700 lei (! ! !) pentru masă. Cum a fost posibilă această escrocherie ? Se spune că escrocul se folosește, în genere, de naivitatea celor care-i înconjoară. De data aceasta naivii pot jubila satisfăcuți — dacă cumva le este jenă de „calitatea" ce li se atribuie — că la Filiala O.N.T. Galați, au confrați, în „căzui Silaghi", care au întrecut orice haremuri de naivitate. Mai poate fi socotit oare cineva „naiv" dacă citind pe delegație data emiterii și a plecării în deplasare, din Timișoara, ziua de 24 mai și îl vede pe delegat, sosit la Galați, la 22 mai ? ! Escrocul este și un plastograf iscusit, un falsificator de meserie, dar vrînd parcă să pună prostia la încercare nu modifică data emiterii delegației și o prezintă cu dezinvoltură recepționerei Elena Pavlenco. Ce poate fi mai simplu decit compararea a două date, care nu concordă și con decinstea în fața opiniei publice travin scurgerii firești timpului ? Dar nimeni nu în treabă, nimeni nu se sesizează de această nepotrivire săritoare în ochi. Escrocului i se deschide larg ușa camerei nr. 50- Aici sunt două paturi, dar nu vrea să fie deranjat. Are „probleme importante de rezolvat". — Cine plătește ? întreabă recepționera. — Statul achită tot, răspunde cu tupeu falsul inginer. Recepționera nu simte ironia și primește „actele de plată", o comandă, cu ștersături și evidente modificări, în care scria, negru pe alb (transcriem exact) : „Hotel oraș Galați, inginer expert Silaghi Gheorghe, i se va asigura cazare și masă pe perioada solicitată de dinsul — posedă buletin de identitate seria R. 158414, eliberat de Miliția municipiului Timișoara". In continuare se arată contul, devirament al întreprinderii care va la comanda în favoarea suporlui Gh. Silaghi. Comanda cu ștersături și modificări trece prin mina responsabilului hotelului, Costică Hohotă, a șefului serviciului comercial, de la Filiala C N.T. Galați, Stelian Paveliu ,dar ambii nu se sesizează de fals. Ii văd pe „inginer" cit de preocupat coboară în holul hotelului, cu blocnotesul în mînă, cu un nelipsit stilou mereu gata de atac, notîndu-și din cînd în cînd este o idee. Ei, ce mai, e inginer și gata ! Și cînd l- au mai văzut și cu reviste de specialitate la subsuoară, informat „la zi" cu toate e-VALERIU LEFTICARU din Direcția teritorială de control și revizie, Galați (Continuare în pag. a IlI-a) ÉLi