Viața Nouă, octombrie-decembrie 1970 (Anul 27, nr. 8023-8101)

1970-11-22 / nr. 8068

< x Biblioteca CENTRALĂ UNIVERSITARĂ „M. EMINESCU“ LAST ProIetari3Tn"toate firile. uniti-vă 1 Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII — Nr. 8068 DUMINICĂ 22 NOIEMBRIE 1970 4 PAGINI — 30 BANI Delegația de partid și guvernamentala, condusă de tovarășul nicolae Ceaușescu, și-a încheiat vizita în n. r. Bulgaria Sosirea în Capitală Plecarea din Sofia Sîmbătă după-amiază s-a înapoiat în Capitală delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, care a făcut o vizită ofi­cială de prietenie în Republi­ca Populară Bulgaria. Din delegație au făcut parte tovarășii Ilie Verdeț,­­ membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Leonte Răutu, membru al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri, Va­sile Patilineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secre­tar al C.C. al P.C.R., Cornelia Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor ex­terne, Vasile Vlad, membru su­pleant al C.C .al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., și Nicolae Blejan, ambasadorul Republicii Socialiste România la Sofia. La sosire, pe aeroportul Bă­­neasa, delegația a fost salu­tată de tovarășii Emil Bodna­­raș, Paul Gheorghe Pană, Niculescu-Mizil, Maxim Ber­ghianu, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Du­mitru Popescu, Gheorghe Stoi­ca, Vasile Vîlcu, Ștefan Voi­­tec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Ion Stă­­nescu, de membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și or­ganizațiilor obștești, generali, ziariști. Au fost de față Borislav Constantinov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Ambasa­dei R.P. Bulgaria la București și membri ai ambasadei. Numeroși cetățeni ai Capita­lei au venit la aeroport pentru a adresa tovarășului Nicolae Ceaușescu urarea de bun ve­nit. Ei aplaudau, ovaționau, scandau îndelung „Ceaușescu- P.C.R.!", exprimîndu-și sen­timentele de dragoste și stimă față de conducătorul partidului și statului nostru, deplina sa­tisfacție fată de rezultatele deosebit de fructuoase ale vi­zitei oficiale în R.P. Bulgaria, a delegației de partid și guver­namentale a țării noastre. Se­cretarul general al partidului a răspuns ovațiilor mulțimii, a strîns mîinile a numeroși ce­tățeni. (Agerpres) Mii de locuitori ai Sofiei au venit, sîmbătă dimineața, la aeroportul din capitala Bulga­riei pentru a saluta la plecare delegația de partid și guverna­mentală a Republicii Socialiste România condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socia­liste România, care­ a făcut o vizită oficială în Republica Populară Bulgaria. Clădirea aerogării era împo­dobită cu mari drapele româ­nești și bulgare. Portretul to­varășului Nicolae Ceaușescu era încadrat de portretele to­varășilor Todor Jivkov și Gheorghi Traikov. Pentru a-și lua rămas bun de la oaspeții români, la aero­port au venit tovarășii Jivko Jivkov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, prim-vicepreședinte al Consi­liului de Miniștri, Todor Pav­lov, membru al Biroului Poli­tic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Ivan Popov, membru al Birou­lui Politic al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Bulgar, președintele Comitetu­­lui de Stat pentru Știință și Progres Tehnic, Stanko Todo­rov, membru al Biroului Poli­tic, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Anghel Țanev, mem­bru supleant al Biroului Poli­tic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Venelin Kotev, secretar al Co­mitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Petar Tancev, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Vladimir Bonev, Roza Kom­tarova, Gheorghi Bo­kov, membri ai Secretariatului Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Bulgar, Sava Ganovski, președintele Birou­lui Adunării Populare, Dancio Dimitrov, prim-vicepreședinte al Prezidiului Adunării Popu­lare a Republicii Populare Bulgaria, Gheorghi Ku­ișev, vicepreședinte al Prezidiului Adunării Populare a R.P. Bul­garia, Mincio Mincev, secretar al Prezidiului Adunării Popu­lare, Anghel Todorov, prim­­secretar al Comitetului orășe­nesc Sofia al Partidului Comu­nist Bulgar, Gheorghi Stoilov, președintele Comitetului Exe­cutiv al Sfatului popular oră­șenesc Sofia, membri ai Comi­tetului Central al Partidului Comunist Bulgar, ai Prezidiu­ (Continuare la pag. a IV-a) COMUNICAT cu privire la vizita delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România In Republice Populare Bulgaria " La invitația Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Bulgar, Prezidiului Adunării Populare și Consiliului de Mi­niștri ale Republicii Populare Bulgaria, o delegație de partid și guvernamentală a Republi­cii Socialiste România, con­dusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită ofi­cială în Republica Populară Bulgaria, între 18 și 21 noiem­brie 1970. In timpul vizitei a fost sem­nat noul Tratat de prietenie, colaborare și asistență mutua­lă între Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria. Delegația a vizitat orașele Botevgrad și Vrața. Combinatul chimic Vrața, s-a intîlnit cu numeroși oameni ai muncii și cu reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, luînd cunoștință de realizările poporului bulgar în construirea socialismului, de preocupările Partidului Comunist privind dezvoltarea în Bulgar conti­nuare a economiei, științei și culturii, ridicarea nivelului de viață al poporului, pentru asi­gurarea progresului multilate­ral al societății socialiste, înalților oaspeți li s-a re­zervat pretutindeni o primire cordială,­­ expresie a prieteniei frățești tradiționale dintre po­poarele român și bulgar. Intre delegațiile de partid și guvernamentale ale celor două țări au avut loc convorbiri, la care au participat: Din partea română: Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Leonte Răutu, membru al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri, Vasile Pa­­tilineț, membru supleant al Co­mitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mă­nescu, membru al C.C. P.C.R., ministrul afacerilor ex­a­­terne, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., șeful secției Relații Externe a C.C. al P.C.R., Nicolae Blejan, am­basadorul extraordinar și pleni­potențiar al Republicii Socia­liste România la Sofia. Din partea bulgară , Todor Jivkov, prim-secretar al Comi­tetului Central­ al Partidului Comunist Bulgar, președintele Consiliului de Miniștri al Re­publicii Populare Bulgaria, Gheorghi Traikov, președintele Prezidiului Adunării Populare, Boris Velcev, membru al Bi­roului Politic, secretar al C.C. al P.C. Bulgar, Lîcezar­iova membru supleant al Aura­Bi­roului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri, Ivan Bașev, membru al C.C. al P.C. Bulgar, ministrul afacerilor externe, Konstantin Tesialov, membru supleant al C.C. al P.C. Bul­gar, șeful secției de politică externă și relații internaționa­le a C.C. al P.C. Bulgar, Gospodov, membru al C.C. Spas­­il P.C. Bulgar, ambasadorul traordinar și plenipotențiar eg­al R.P. Bulgaria la București. La convorbiri au participat, de asemenea, consilieri și ex­perți ai celor două delegații. In cursul convorbirilor, care s-au desfășurat într-o atmosfe­(Continuare în pag. a IV-a) VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU IN JUDEȚUL OLT Avionul cu care a călătorit de la Sofia spre patrie dele­gația de partid și guvernamen­tală a Republicii Socialiste România, condusă de tovară­șul Nicolae Ceaușescu, care a făcut o vizită oficială în țara vecină și prietenă, a făcut o escală, datorită condițiilor at­mosferice nefavorabile din București, pe aeroportul din Craiova. In întîmpinarea conducăto­rului partidului și statului nos­tru, a tovarășilor Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Vasile Patilinei, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, membri ai delegației, au venit tovarășul Constantin Bă­­bălău, prim-secretar all Comi­te la aeroport, tovarășul Ceaușescu, ceilalți membri ai delegației, se îndreaptă spre orașul Balș, unde a fost con­struită una din cele mai tinere unități industriale ale țării, Fabrica de osii și boghiuri. Și aici, ca pretutindeni pe cuprinsul patriei, semnul în­noirilor este evident. „Ridica­rea la putere" a acestui oraș, rod al politicii partidului de dezvoltare armonioasă a tutu­ror zonelor țării, a dus nemij­locit la schimbarea înfățișării Balșului — așezarea modestă de odinioară de pe malurile Oltetului — unde nu exista decit o simplă turnătorie de plite pentru sobele de gătit. Blocurile de locuințe, clădirea liceului cu 16 săli de clasă­, casa de cultură, spital­ul con­feră orașului atributele urba­nisticii moderne. In același timp, construcția uzinei a condus la schimbarea totului județean Dolj al Parti­dului Comunist Român, preșe­dintele Consiliului popular ju­dețean, reprezentanți ai orga­nelor locale de partid și de stat. Numeroși cetățeni ai Cra­­iovei, aflînd vestea sosirii în orașul lor a tovarășului Nicolae Ceaușescu, au ținut să fie pre­zenți pe aeroport pentru a-l saluta cu deosebită căldură și dragoste, pentru a-și exprima și cu acest prilej, profundul atașament față de politica in­ternă și externă a partidului și­ statului, pusă în slujba in­tereselor fundamentale ale po­porului român, a cauzei socia­lismului și păcii, structurii populației. Numeroși localnici, pregătiți în preala­bil, încă din vremea cînd to­pografii abia schițau conturu­rile viitoarei unități industri­ale, la întreprinderi din țară ca „Progresul" Brăila, Uzinele metalurgice Reșița, Uzinele de vagoane din Arad, FMUAB și altele, au devenit muncitori cu o bună calificare. Directorul uzinei, inginerul Teodor Jercan, informează pe oaspeți că în prima etapă uzi­na va produce osii și roti mo­nolit pentru vagoane, iar în etapa a doua și boghiuri. In această lună urmează să fie pusă în funcțiune linia de prelucrare la cald­ a osiilor. De altfel, în perioada probelor tehnologice au și fost livrate beneficiarilor peste 2 000 de osii simple. Conducătorii de partid și de stat vizitează halele unde se află linia de forjare a osiilor. Se parcurge, pe fluxul de pro­ducție, drumul pe care îl face lingoul de oțel, cu diametrul de aproape jumătate de metru, pînă la produsul finit — roa­ta. Procesul tehnologic este complet mecanizat și automa­tizat, făcînd să dispară din nomenclatorul de profesii tra­diționala activitate a forjoru­lui manual, a omului care manipula barele incandescente de metal cu eforturi uriașe. De la panourile de comandă, „forjorii" conduc acum toate operațiunile. Multe din utila­jele moderne cu care este do­tată uzina poartă marca de fabrică a unor unități indus­triale românești. Astfel, FMUAB a furnizat strungurile Carusel, U.M. Timișoara — po­durile rulante, „Electroputere" Craiova — transformatoare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se interesează îndeaproape de preocupările privind extinderea uzinei, de stadiul construcției turnătoriei și oțelăriei. Secre­tarul general al partidului dă indicații ca proiectanții să manifeste o înaltă responsabi­litate în folosirea judicioasă a terenului, pentru a se evita scoaterea din circuitul agricol a unor suprafețe prea mari. In același timp, cere să se întoc­mească studii pentru ca la Balș să fie concentrată pro­ducția turnătoriei și oțelăriei în așa fel incit acestea să fie în măsură să deservească alte fabrici și uzine din jude­și­țele învecinate. „In acest fel, arată tovarășul Ceaușescu, va crește rentabilitatea și se va ajunge la o specializare potri­vit cerințelor și exigențelor sporite impuse de dezvoltarea economiei naționale în pers­pectiva viitorului cincinal". In timpul vizitei în uzină, directorul uzinei îi informează pe oaspeți despre preocupările privind creșterea calificării muncitorilor. Tovarășul Ceaușescu arată că aici pro­cesul tehnologic este modern și ca atare se impun cunoștin­țe temeinice din partea fiecă­rui muncitor, pentru a fi ca­pabil să mînuiască mașinile și utilajele cu performanțe teh­nice superioare. La ieșirea din uzină, un mare număr de muncitori, in­gineri și tehnicieni fac tovară­șului Ceaușescu o călduroasă manifestare de dragoste și sti­mă. Secretarul general al partidului adresîndu-se celor prezenți, spune­a. — Sînteți la început de drum. Trebuie să depuneți toa­te eforturile pentru ca uzina să înceapă neîntîrziat produc­ția la parametrii proiectați. Vă doresc succes. —• Vă asigurăm că vom în­deplini cu cinste această sar­cină, tovarășe Ceaușescu, este răspunsul dat. In drum spre Slatina, con­ducătorii de partid și de stat se opresc la marginea unei tarlale, pe care se văd grămezi de sfeclă. Cooperatorii de la Leotești lucrează de zor la strîngerea și transportul aces­teia. Tovarășul Ceaușescu se a­­propie de țăranii cooperatori care îl întîmpină cu bucurie. — Să trăiți, tovarășe Ceaușescu. Bine ați venit la noi! Conducătorul partidului și statului stă de vorbă cu cei aflați la muncă, pe cîmp, se interesează de calitatea recol­(Continuare în pag­a II-a) în Balșul industrial Din agenda de azi Astăzi au loc numeroase și interesante manifestări in ca­drul Lunii culturii gălățene „Danubius 70“. La Galați, in cursul dimine­ții, sala de spectacole a Casei de cultură a sindicatelor găz­­i din es­te un spectacol folcloric susținut de formații ce au re­prezentat județul Galati la di­ferite concursuri. Tot diminea­ța, patinoarul artificial gălă­­țean este martorul celei de-a doua reprezentații „Feeria ghetii". La Tecuci are loc simpozio­nul „Fii ai Tecuciului onorat de personalități care s-au năs­cut ori au activat aici. Mani­festarea este urmată de un program artistic susținut de formații artistice locale. Seara, Teatrul de stat Galați prezintă în deschiderea stagiunii per­manente de la Tecuci „Mic pi­tic. .. inimă de voinic“. La Ivești — un alt simpo­zion: „Ștefan Petică — poet­­ al plaiurilor gălățene“. Sunt in­vitate personalități care vor vorbi despre viața și activita­tea poetului. In program mai figurează și alte momente inte­resante : un recital de versuri din creația celui omagiat, o șezătoare­­ literară, vizitarea casei în care s-a născut Peti­că etc. Și în alte localități ale ju­dețului au­c loc acțiuni cultura­le în cadrul lui „Danubius ‘70“. Vernisajul Nicolae In cadrul lunii culturii gălă­­țene „Danubius — Galati 70" ieri a avut loc la Tecuci, in sala „Gheorghe Petrașcu ver­nisajul expoziției retrospecti­ve Nicolae Mantu organizată de Muzeul de artă româneas­că modernă și contemporană Galați. La această interesantă mani­festare au participat tovarășii: Ștefan Toth, secretar al Comi­tetului municipal de partid Te­cuci, membri ai Biroului Co­mitetului municipal de partid și ai Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, intelectuali și elevi. A vorbit cu acest prilej tov. Nicolae Itu, directorul Muzeu­lui de artă românească moder­nă și contemporană Galați, despre creația marelui pictor expoziției Mantu gălățean Nicolae Mantu, du­pă care a prezentat lucrările expuse. Un referat îngălbenit de vreme al serviciului tehnic al municipalității atestă că in luna noiembrie a anului 1920 s-a con­struit o fabrică de ule­iuri vegetale în strada Ce­­reș, nr. 38-42 din Galați. Despre o adevărată evoluție în timp — de atunci din noiembrie 1920 — nu se poate vorbi. De fapt pentru acel timp însăși denumirea de fabrică era prea preten­țioasă dacă ținem cont că la început beneficia două secte — extracție de și rafinărie, că pregătirea materiei prime se făcea destul de greoi, la un de­­cojitor, iar măcinarea, cu ajutorul a două valțuri ru­dimentare. De abia după doi, trei ani de activitate, în aceste condiții, capacita­tea secției ajunsese la 8 000 kg ulei în 24 de ore. Chiar și în aceste împrejurări de producție scăzută,­o­­ parte din uleiul rafinat era îmbu­teliat manual în bidonașe de metal de câte un litru și trimis peste graniță, pur Fabrica „Prutul“ din Galați SUB SEMNUL ÎMPLINIRILOR ȘI ÎNNOIRILOR tind marca „Fleming", du­pă numele societății. In procesul de producție a predominat multă vreme munca manuală fie că era vorba de transportul deșe­urilor, de alimentarea ca­zanului sau de cernerea șro­­tului, care apoi era trans­portat în străinătate, de­oarece în țară nu se folo­sea ca nutreț pentru ani­male. Deși se obțineau pro­fituri însemnate, a trebuit să treacă 15 ani de la înfi­ințarea secției de uleiuri ca să se construiască o nouă clădire pentru secția solidi­ficate care un an mai tîr­ziu a intrat ,în funcțiune cu utilaje achiziționate din Germania, cu o producție de 3 000 kg în 24 de ore. A­­ceastă nouă îmbunătățire a impus instalarea unui post trasc și necesitatea găsirii sursei pentru răcire. Cu toate acestea, însă, primul puț forat se face tocmai în anul 1939! Intre timp, fa­brica își schimbă stăpînul și cunoaște din nou o peri­oadă de palidă moderniza­re. Apare o nouă secție de nutrețuri concentrate înzes­trată cu utilaje­ din Elveția. Cu „zestrea“ aceasta, des­tul de săracă, este naționa­lizată fabrica. Și fiecare an de acum încolo, înseamnă o nouă și importantă îm­bunătățire adusă procesului de producție, un important pas înainte pe drumul mo­dernizării. Se începe cu un concasor și producția secți­ei de extracție crește din­­tr-o dată cu 4 000 de litri de ulei în 24 de ore și, ca do­vadă grăitoare a interesului manifestat pentru valorifi­carea integrală a resurselor existente, se înființează secția de îmbuteliere oxi­gen, iar în scopul valorifi­cării de materii prime se montează două prese. Și tot pentru prima dată utilaje­le au fost procurate din producția indigenă. Pe măsura creșterii capa­cităților de producție, parte din secțiile auxiliare­­ — depozitele de materie primă și a produselor fini­te, precum și utilitățile — apă, abur, energie electrică, devin insuficiente, impu­­nîndu-se imperios reame­­najarea acestor obiective. Urmează anii de întine­rire a fabricii. Pro­gresiv, din anul 1959, se a­­cordă fonduri însemnate de investiții. Se trece la mo­dernizarea acționării uti­lajelor și creșterea de­bitului de abur la centrala termică. Fiecare an aduce cu el o noutate de consistență pentru pro­ducție : în 1960, utilarea Ing. VENIAMIN GAJDUT directorul fabricii „Prutul" Galați (Continuare în pag. a II-a) I VIZITA DELEGAȚIEI MARELUI HURAL POPULAR AL REPUBLICII POPULARE MONGOLE IN JUDETUL GALATI Sîmbătă dimineața și-a în­ceput vizita în municipiul Ga­lati delegația Marelui Hural Popular al Republicii Populare Mongole, condusă de Don­­dogiin Teregmidi, președin­tele Marelui Hural Popular, membru al Comitetului Cen­tral al Partidului Popular Re­voluționar Mongol, rectorul Universității de stat din Ulan- Bator, care face o vizită în țara noastră, la invitația Marii Adunări Naționale. Din delegație fac parte M. Damdin Burev, membru al Comisiei pentru plan și buget a Marelui Hural Popular, pre­ședintele Comitetului Executiv al Huralului popular al aima­­cului Gobi-Sud, S. Hansuren, deputată, membră a Comisiei pentru cultură, învățămînt și sănătate a Marelui Hural Popular, șefa unei brigăzi de muncă de la Combinatul de piele din Ulan-Bator, M. Al­­tangerel, deputat al Marelui Hural Popular, tractorist, A. Codnambaljur, funcționar al Marelui Hural Popular și B. Cimidori, referent la Ministe­rul de Externe. Din partea Marii Adunări Naționale delegația Marelui Hural Popular al Republicii Populare Mongole este însoți­tă de tovarășii Ilie Murgules­­cu, vicepreședinte al M.A.N. și Dumitru Balalia, președintele comisiei permanente a M.A.N. pentru consilii populare. Este prezent, de asemenea, și Dam­­dinnerenghinn Batan, ambasa­dorul R. P .Mongole la Bucu­rești. Orele 9,30. Delegația Mare­lui Hural Popular al R. P. Mongole este primită la sediul Comitetului județean de partid Galați de către tovarășul Constantin Dăscălescu, mem­bru al C.C. al P.C.R., secretar al Marii Adu­nări Naționale, prim-secretar al Comitetului județean al (Continuare în pag. a II-a) Escrocul și-a găsit “I o bună com... La 22 mai a.c., la hotelul Filialei O.N.T. Galați, a sosit un bărbat, elegant îmbrăcat, cu priviri ascuțite, plin de si­ne. La recepția hotelului, s-a recomandat fără ezitări : ing. Gheorghe Silaghi. Pînă aici nimic deosebit sau rău, dacă la plecare, du­pă 18 zile de găzduire, mu­safirul nu ar fi lăsat la ho­telul și restaurantul „Galați" un prejudiciu în valoare de aproape 15 000 lei, contra­valoarea cazării și a meselor servite aici­ Un calcul simplu ne arată că „inginerul" a cheltuit zilnic mai bine de 820 de lei, din care aproape 700 lei (! ! !) pentru masă. Cum a fost posibilă aceas­tă escrocherie ? Se spune că escrocul se fo­losește, în genere, de naivi­tatea celor care-i înconjoară. De data aceasta naivii pot jubila satisfăcuți — dacă cumva le este jenă de „cali­tatea" ce li se atribuie — că la Filiala O.N.T. Galați, au confrați, în „căzui Silaghi", care au întrecut orice hare­muri de naivitate. Mai poate fi socotit oare cineva „naiv" dacă citind pe delegație data emiterii și a plecării în deplasare, din Ti­mișoara, ziua de 24 mai și îl vede pe delegat, sosit la Ga­lați, la 22 mai ? ! Escrocul este și un plasto­graf iscusit, un falsificator de meserie, dar vrînd parcă să pună prostia la încercare nu modifică data emiterii dele­gației și o prezintă cu dezin­voltură recepționerei Elena Pavlenco. Ce poate fi mai simplu de­cit compararea a două da­te, care nu concordă și con­­ decinstea­­ în fața opiniei publice travin scurgerii firești timpului ? Dar nimeni nu în­­ treabă, nimeni nu se sesizea­ză de această nepotrivire să­ritoare în ochi. Escrocului i se deschide larg ușa camerei nr. 50- Aici sunt două paturi, dar nu vrea să fie deranjat. Are „probleme importante de rezolvat". — Cine plătește ? întreabă recepționera. — Statul achită tot, răs­punde cu tupeu falsul ingi­ner. Recepționera nu simte iro­nia și primește „actele de plată", o comandă, cu șter­sături și evidente modificări, în care scria, negru pe alb (transcriem exact) : „Hotel oraș Galați, inginer expert Silaghi Gheorghe, i se va a­­sigura cazare și masă pe pe­rioada solicitată de dinsul — posedă buletin de identitate seria R. 158414, eliberat de Miliția municipiului Timișoa­ra". In continuare se arată contul, de­virament al între­prinderii care va la comanda în favoarea supor­lui Gh. Silaghi. Comanda cu ștersături și modificări trece prin mina responsabilului hotelului, Cos­­tică Hohotă, a șefului servi­ciului comercial, de la Filiala C­ N.T. Galați, Stelian Pave­­liu ,dar ambii nu se sesizea­ză de fals. Ii văd pe „ingi­ner" cit de preocupat coboa­ră în holul hotelului, cu bloc­notesul în mînă, cu un ne­­lipsit stilou mereu gata de atac, notîndu-și din cînd în cînd este o idee. Ei, ce mai, e inginer și gata ! Și cînd l- au mai văzut și cu reviste de specialitate la subsuoară, informat „la zi" cu toate e-VALERIU LEFTICARU din Direcția teritorială de control și revizie, Galați (Continuare în pag. a IlI-a) ÉLi

Next