Viitorul, octombrie 1919 (Anul 13, nr. 3478-3506)
1919-10-10 / nr. 3485
m W spre tepea ț k... . , - ~'-iT.-'-'-----4~—:--->■— BAW â B ° Nj —.^—... In țar» .. . . . un ai Btr AiDStat« • . un ai ABONAMENTE . un an 60 Lei . . . un an 100 Lei .. . un număr vechi și 40 Bani șase luni 80 Lei șase luni 50 Lei REDACȚIA ADMINISTRAȚIA STRADA ACADEMIEI No. 17 STRADA EDSARD QÜINET Ne. 2 -TPlllg aranuMiri w« ,, (Via-â-vis de Hotel Capsa) STRADA ACADEMIEI No. 17 Telefoanele: Direcția 51/23; Redacția: Și Administrația 49/23.și Si 11 ■Sî Vineri la Ottombre 11 10 VLE 911WM ________ ________—,—_ —..........................................HAI ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administrația ziarului, str. Academiei 17 și la toate Agențiile de publicitate ;r. Academiei 17 .te „ SPRE AGCHIA : Primei luni SHD Lui Țările tinere fără o cultură veche striiți cu un esistem de guvernământ , cari permite expresiuma liberă a re cândirei prin scris și discurs, au rise cari permite expresiunea liberă a țâmdirei prin seri și discurs, au cunoscut o plagă și au trecut prin fața unei activități politice, pe care timpurile de mai sănătoasă cultură o au ridiculizate, înainte de a o fi eliminat cu desăvârșire. Acea plagă și acea fază a activitatei sociale, este politicianismul, amestec de invidie și de răutate, de ambiție personală și de micșorime de suflet,mosaic de patimi mărunte, îmbrăcat în haina declamatori © I și frazei goale, a stilului bombatic j_și a gestului de teatru. , Țara noastră, a cunoscut acest politicianism unde el a fost multă vreme ■dominant. Din nefericire, însă, politicianismul nu este nici azi cu desăvârșire lisgonii din viața publică a țarei noastre. E drept că nu mai are trecereai de altă dată, totuși el îșî cântă ultimele acorduri, și ocupă încă atenția opiniei publice cu manifactările lui deșarte. O cercetare imparțială a unora !din manifestările politice din țara ] noastră ne dovedește că metoda vechiului politicianism, este încă în vigoare. I Cetiți proza „Românamei” și „Ei pocei’", stilul „Indreptarei“, ori campaniile „Adevărului“, gândițivă la goalele discursuri din unele cluburi politice, ori la agitațiile ce pe fac luândunse ca temă minciunile cele mai lipsite de pudoare și veti taveta spectacolul întreg al politicianismului învechit, antadronic și necivilizat. Politicianismul nu ține seamă de problemele mari ale unei națiuni. Unde vetiti în ziarele taklete ori avere cane a cât de mică preocupare de soarta neamului nostru? Veți găsi în schimb atacuri personale la adresa, unuia sau altuia din bărbații politici ce și-au ars sufletul lor mare în pază dragostei de tot ■ceea ce este interes roman-p.se! Polit.cani:nr.lm ■vr., • • ■p. fără un atac la Coroană. Acest atac face parte din codul, din strategia, din clișeele vechiului politicianism care în neputința su tperei unei argumentări politice, se asvârle cu o înlesnire ce dovedește superficial itali fa culturei politice, asupra Tronului. Dar e de ajuns o aruncare de ochi asupra coloanelor „Românimei“, de exemplu pentru sa contata că atacul la Rege și loviturile Coroanei reapar. Sunt forme de argumentare, și sunt clișee de polemică ce se pot prezice mai dinainte, atâta de bine cristalizate ritualul tristei religiuni a politicianismului român. . Atacul la Regie face parte inerentă din arsenalul vechei școale politice. Ar fi fost astfel, o abatere de la ritual dacă n’ar fi existat nota republicană, și atacul la Rege, în coloanele ziarelor ce reprezintă politicianismul vechi. Politicianismul se caracteriza apoi prin eclipsa care din nenorocire e departe de-a fi trecătoare, a conștiinței adevărat naționale. Și prin aceste note el se apropie de bizantinismul steril, care este în fond o dialectică ce se mișcă în vid, o cheie de energie nervoasă fără conștiințaiscopului către care merge, ’ Iar ce sunt altceva campaniile takiste și averescane, ce înseamnă abținerea dela alegeri în momentul când ele vor creia Constituanta României Mari, decât tocmai dovada elocventă a acastei absențe a oricărei preocupări mai înalte, a oricărei priviri superioare și o încetire a destinelor neamului not D-nii Take Ionescn și gen. Avere cu — cei mai reprezentativi corifei ai vechiului politicianism — ne dau zilnic dovadă că pentru ei interesele românești sunt probleme de minimă importanță și că sunt gataa semn pe cele străine, numai un folos imediat, și personal să poată fi cules. Politicianismul n’a murit în țara noastră. El trage însă să moară. El își trimite, în convulsiunile lui sterpe, ultimele energii,de pe urma cărora nu vor rămâne decât documente de studiat pentru viitorul patologist al boalelor sociale ce-au bântuit în toate epocile de formație, neamurile tinerel îl CI iî . „Inficălparatul nationalist“ cum îl cietase cu Rusia ii numește „Românimea“ pe d. Paul I Rusia, d. Ullmanis j Brătășenu a Înalt inițiativa unei roțV7x *0 ..Ligi Constituționale“ după modelul ‘ , \ t R, L țU „Ligei Consumatorilor“. IcIe ihate data de „ Singura obiecție ce o putea» aduce De fapt aceștia nou acestei ligi este că ea face „doublerea guvernului leton empioi“ cu cealaltă „Ligă a Popo•tijiciiÂm rnului“ care de mult luptă fetiș penitru aplicarea constituției. Norocul este că Constituția noastră n’are nevoe de aceste apărări pentru a trăi, că ©*, cu d. Pavel Brăducșanu «an general A v ore seu puține speranțe !de-a fi vânjos susținută!" * D-l Miile, directorul „Adevăruirii“ și „Diminetei“ face tot ce-i stiă prin putință pentru a apărea în aureola de erou. Astfel din prima zi a sosirei în țară ne-a vorbit de pinrticolul 5» care s’a aflat la Paris din pricina bombeilor,dar acuma denunță, lumea că e gata a duce lupta, deși îl așteaptă pedeapsa ei moanei Un adevăarat mucenic al neaanu-II „î ! „Românimea“ desminte în termeni ce aparțin vocabularului său obicinuit declarațiile făcute asupra elizei de guvern, de către I. V. Antonescu în ziarele franceze. După ziarul d-lui Take Ionescu, el nu a refuzat puterea, ci a cerut-o chiar. Credem aceasta, dar o țară are altceva mai bun de făcut decât să fie câmpul de experiențe al concepțiilor internaționale, al politicei de uimi]intă, și al transacțiilor având drept scop înstrăinarea bogățiilor firești ale țarei ? Un amic al ziarului ne observă cu privire la activitatea virilă a d-lui Pavel Brătășanu în chestia Ingei Constituționale, că ar fi fost mult mai bine ca la Paris săi fi luptat tot așa de energic pentru apărarea intereselor naționale, cum luptă aci pentru apărarea Constituției ! * Se vorbește mereu de întrunirile pe care d. Take Ionescu le convoacăla club. Dacă s’ar afla că fruntașii cu care d. Take Ionescu la consuliăi și cari fac parte din comitetul executiv sunt d-nii Plesnilă, S’psomo, Cancippf și alți de aceiași aqusiliană superioritate, s’ar înțelege mai ușor cât de ușor îi este d-lui Take Ionescu să facă a triumfa ideile sale ! Oricum e atâta deosebire între statul-major actual al d-lui Take Ionescu en acela mai acelui de pe vrej murile mai bune ale conservatorilor, încât nu ridicolul ci un sentiment de reală compătimire coprinde pen-itru d. Take Ionescu, care îi «cufundă idivi zi în zi mai adânci EVAC Chestiuni n ordinea illel'f OMWI.VFNTA m ssssm, VVI^JJJLaV ¥ ILalv § țREA I !“ Tals bara REA EVACUAREA ■ ProPindHor billage Pericolul menținerea actualei stări de lucruri— După o informațiuune din keishi ș- 1 fors nedesmințită încă, generalul von der Goltz a declarat că nu va depune stăruințe pentru trimiterea în Germania a corpului VI de armată , care, în prezent, ocupă provinciile Baltice și ■ că se va folosi de toate forțele sale pentru ca avantagiile săr:găduite de guvernul german soldaților, să fie acordate.— Aceste avantagii au fost stipulate în tratatul din 29 Decembrie 1918 , între Germania și Letonia. Guvernul din Riga se angaja să o distribue soldaților germani cumânturi arabile, pe care aceștia, le deți cneau cu titlu de colonii. Tratatul din Decembrie devenind caduc ca și toate celelalte pe care Germania le încheiase cu Rusia ți statele eșite din Rusia, d. Ullmanis primul ministru leton refuză să se ție de angajament cele luate față de soldații germani. 11 De fapt aceștia nu au așteptat ipur și simplu pe pământurile pe car cestele le doreau, începând să le cultive.Acest Cine ar îndrăzni astăzi să-i depose , frânteze de aceste terenuri? In nici un caz șeful lor, căci el aprobă spoliațiunea și se trudește ca actul soldat pe fiul lui să fie oficial recunoscut, și B V nici guvernul german, deoarece ar f 2 ®cesta s’a declarat neiputincios față de von der Golz și aripata lui. $i. 1 din nenorocire, nici Antanta nu poate .t‘‘v face acest lucru, întrucât notele e . . . bano mai mult sau mai puțin energice au . . .. rămas fără rezultat. t’1 0.'f Nulitatea tratatelor ante- [Ram , ’ rîofire . 1 v-V ... „t. ■Â.'iS ' . . . , era c De fapt insa tratatele pe care Germania le-a încheiat cu Letonia, Fintarelanda și Estonia sunt nule. Statele 00]n interesate le dezavuează și chiar îndo Gvernul german le-a recunoscut ca putolducitatea semnând pacea da la Verelina sidlles. Antanta cere ca armata germrmană să evacueze imediat provinciile baltice, să fie rechemat von der . ?1 Golz, iar armata lor dizolvată. Ce se d‘1' întâmplă însă? La Berlin, ofițerii dnL<1 . . Aw . A ' JL/ 0 germani îmbrăcați m uniforme ruse; hi Letonia, ocupație germană; la , Li d C ci. Min au depozite de mimițiuni de echicație pament și de subzistente, parcuri de C £ne, artilerie și de automobile, armata Ca pregătită așteptând semnalul; în Esnov<tonia trupele germane sunt mai pugini din numeroase însă în așteptare, ca Sose, și în Lituania. j Ue Iutei necesități a unei ocupațiuni germane. Toate ziarele germane reproduc articolul apărut în Rotterdam în care spune că trupele bolșevice nu au nici o valore, că trupele antantei nici atât și că singura forță militară existentă in aceste regiuni este reprezentată de, soldații lui von der Goltz,i Baroniir McKitau, fost agent diplomatic al Crmanicî la Riga este numit „comisar al Imperiului pentru Statele de est și primește misiunea de a instala în Letonia, Estonia și Lituania birouri germane politice și economice. Corespondentul din Berlin „al lui „Journal des Lehats“ din care extragem cele precedente își închee observațiunile și i conchizând că duplicitatea germsită este vădită și că, toate izolita act ‘iile Germaniei de a o stare de lucruiri așteptat învoit ca fiind în apestajul Franței, prin ei s’au instalat excluziunea n^’acitici engleze în avânturire pe ca jcoste țări, m. ai nu poate crede aici să se cultive.Acest cântec ra aflat al Germaniei în siajul Franței, prin ianiței engleze în a O r :V3mx3 (L:za î fakr';î' dlmn Asupra lor, revine și d. N. lorga. Am sens de P'irkt și noi fontra bartăriei, care ; 1 nișa este definitiv și ireintriiabil o etuată, comise en disirembricabile’. rt tragerea m.. Dâmbojiței, va kiloii... . ‘ A evit o odihnă De altfel cirilor înverzite ale' , o uni , arc ce cat.j^un pas'’ ,„arc dz . ochilor. Duplicitatea germană 1eplr . , i nu ai Land sa atras atențiunea germa;pl.j.,1, mlor asupra acestei stări de lucruri,'..., a s’a răspuns că von der Goltz lucrea furiză pe cont propriu și că guvernul rău < german n’are nici un amestec. In astăz cazul acesta însă totul devine neexplicabil. In1 adevăr se constată că lot *n*sau ceea ce depinde de guvern, presă, propagandă, diplomație, sprijinea scopurile lui van dar Goltz. In provinciile baltice a fost trimis un ziarist olandez cunoscut pentru serviciile aduse lui Germaniei în timpul războiului. Acesta fu însărcinat să convingă opinia publică europeană asupra abso Intr'un interviediu acordat .[ziarului „Izbânda“ dl Take Ionescu declară : „Nu poate fi om cu mâintea «Sunătoatsă, care să vadă în aceste vre-o schimbare a mea' în oceane privește vederile mele în pofiî La externă“. Mărturisim că suntem extrem de recunoscători d-lui Take Ionescu, care s-a hotărît să împrăștie orice echivoc în ceea ce privește svonurile bine sau răuvoitoare ce circulau cu privire la vederile sale în politica externă și să ne afirme odată pentru totdeauna că pe terenul acesta a rămas consecvent. Admirăm consecvența d-lui Take Ionescu numai că de data asta cu a ea fi fatală. Vederile d-lui Take Ionescu pe termul politic H externe sunt cunoscute. Ele echivalează cu ciopârțirea teritoriului României Mari și cu,,jignirea demnitaței noastre de stat liber, ele urmăresc știrbirea suveranităței statului ,și În&enunchiirea lui economică, ele situl la refacerea firmel p cu titlului politic al d-lui Take Ionescu și la desființarea numelui de român pus la vânzare odată cu bogăția țărei. Dar asupra vederilor d lui Take Ionescu în ecran? privește politica externă, credem da prisos ,să mai revenim. Destul că d sa afirmă, că mrsi le -a schimbat și că deci azi ca și, altădată, d-sa este de părere a se da Rușilor, nordul Bucovinei, Sârbilor, Torontalul, iar Românilor... controlul minorităților și al tranzitului.. Puțin d-le Take Ionescu, prea puțin rezervați compatrioților dv. și ■ prea mult cedați prietenilor de peste frontieră. Consecvența dv. pe terenul politicei externe, departe de a vă acorda un titlu de glorie, nu face decât să vă pună și mai bine în lumina odioasă a atitudinei pe care atât în neutralitate, cât și în timpul războiului sau la Paris, ați avut-o față de adevăratele interese ale neamul.) dv. vc .(.are Veți indecui desigur ca pe un simplu partid politic Cit firme și programe variate. ECOUBt ff>-l D’ÉKto'.irnelíók do Condoil a iont I I mimit director general rd tutulor mu“ zeelor nationale din Franța. Instala Mai multe telegrame recente ne- ai dezvăluit intenția sau mai bine hotărârea Germaniei de a găsi, cu metoda și perseverența ce-i sunt obișnuite, în Rusia o compensație pentru eșecul planurilor ei de expanciune continentală și colonială. D. Marcel Ray trimisul special al ziarului „Le Petit Journal“ din Berlin,—întro corespondență adventă de curând ziarului său, lămurește și mai bine sensul telegramelor în chestiune, dând amănunte de natură a preciza și a determina întreaga operă de cucerire economică și colonizare, întreprinsă de Carmania învinsă în teritoriul vechiului imperiu țarist. Se pare în adevăr, spune ziaristul francez, că pentru a câștiga urai sigur, politeiașii germani au pontat pe doi cai Pe deoparte ei oferă cu o grabă și o râvnă cu adevărat extraordinare concursul lor să distrugă regimul bolșevist pentru a poza în urmă ca liberatori ai Rusiei iar pe de altă parte, ei aprobă ideia unei consolidări a republicii Sovietelor cui care caută a menține contactul. Germanilor la urma urmei le este indiferent forma de guvernământ, ceia ce îi interesează însă în primul rând este ca Rusia să deschidă frontierele sale capitalurilor, inginerilor, lucrătorilor și coloniștilor germani. In această duplicitate Germania își pune toate speranțele ei de refacere și revanșă. Armata din Curlanda Armata Progasanda dermedi IHTEHTllLE (iERMflHlEl ' Hifi ÉÍliSi - pQgiliea cl© jgypifcitate a derstaasslel ' E»rogi»agared$i sal© — ProgramuiJ^aețiune al Germaniei In concepția germanilor, inKferenția în Rusia trebuie, să le adniți o sumă de foloseoare mai de car» mai seducătoare. Partidul militairist speră nici mai mult nici mai puțin ca printr’o restaurare a montarrhiei țariste în Rusia, să prepare reintrunarea Hohenzollernilor. Ingeruoniiînsă germanii scontează pe deoparte ca să găsească un rezervoriu de alimente și materii prime, bar pe de alta un debușeu imens ponierit produsele industriei germane. Intr’o broșură intitulată ,Să întindem mâna rușilor“, d. Siegfried Doer*seldeg scrie: „Trebue ca Rii.Aa să cumpere din Germania toate articolele de cari are nevoie dela acul de gămălie până la locomobila și până la lampa țăranului“. Afară de aceasta se proiectează a se trimită în Rusia legiuni de ingineri, contra* maieștri și lucrători, din care Carmania are o prea mare abundență și, cari în bună parte sunt itepea,pați, cu alte cuvinte, se caută a înlocui emigrarea spre America cu emigrarea în Rusia. In legătură cu acest proiect de emigrare în Rusia s’a studiat și chestiunea colonizărilor rurale, care au aveg, să ae întindă până in Siberia. In vedanele acestor colonizări s’au înființat societăți cari au de scop sa strângi fondurile necesare pentru cumpărarea terenurilor ce urmează a fi distribuite, în parcele, soldaților germani demobilizați. Noile colonii se vor cristaliza în jurul vechî* UUVi xvu^ 9 ^IV^dor colonii gorovane agrare care dageneralii Hoffmann știon da ^ *^5? de 19Î4 și care m £ £ Pentru a-și asigura posibilitatea unei intervenții în Rusia se știe că generalii Hoffmann și von der Golz au organizat armată din Gur-Golz au organizat armata din zonă mai în U<?,tóé £ göriSSlanda, aceia care cu toate somați- . malurile Volgei. ude repetate ale L onsilmlu. m- Aceste coloai cari au lor, provincii! - -, o . --.I.-. - % Aceste colonii cari au școlile Ier, e*Baltace" ' 1 AL-clicc’!© ]L„, zidrele lor ar trebui în clichiune are azi un ^im^Ldutpa T>k«ul germanilor 1 ian 000 oameni lin © înarile refacute «l înmulțite așa încât clihiiotii tvi trăiesc fără sa invaluiascä Rusia într’o adevăclHovaț:, cai traiebc, fără rată retea de întreprinderi germnp. ? datand mine. Scopul acestor sforțări de or* :imap “CUU1 AKi’aganizare este de a libera Garnat*' uitarea ofițerilor, teohni r irL acuma, după planul germanilor sIS, fie refăcute și înmulțite așa încât să învăluiască Rusia într’o adevărată rețea de întreprinderi germane. Scopul acestor sforțări de organizare este de a libera GarriSania de obstacolele tratatul de la Versailles. Pentru a susține curentul de emigrare ei au creiat și institute speciale. Două dîi aceste institute funcționează fe Breslau și la Stuttgart. Primul „Institutul de Euren pa Orientală“ creiat ca o anexă a Universității este în realitate, un oficiu central de propagandă și colonizare în Rusia. Acest institut a și răspândit o puzderie de broșuri, relative la condițiile de emigrare, la minele din Doneț, la resursele din Siberia, la puțurile de petrol din Bach. Al doilea „Institutul de expansiune germană în străinătate“ a organizat o expoziție a provinciilor brnice. Guvernul german studiază în plus înființarea unui minister al emigrării „care re avea trimiși în toate țările“ comusari generali ai germanismului. Trei organe de specialitate apar și tirajul lor crește mereu și anume: „Gazeta germană de emigrare“, „Mitteilungen“, publicată de institutul din Staut Siedli din Egart și „C l<) care scoonise la stuf“ („Der Siedler“) care iese la Drezda. Institutul din Breslau a supus guvernului german un proiect delege pentru introducerea învăță, mântuiții obligator ai Ilinbei rusești în toate școalele, la Berlin s’au țiile s’au făcut aceste lucrări homiroas’» Încut eu tot firul olicii XSII'una. efectiv de 130.000 oameni bune in ar & . . . . V din sălile muzeului Luvru , mați și echipați, cari trăiesc, fara orie, greutatea aducerei brazdelor ____ grije, jefuind și exploatând ea în * doarte, pentru că semanța nu se , țară cucerită. Până acum câtva „ a putea tișvârli din cauza planului în Ajiitorul fw* Pot tot va incerca să • a recre*are a ofițerilor, teolni * cli.J,t „1 n.atunh, poate intelege Ak rta au fost efectuate până azi. Avia jienilor 9,i soldaților pentru armata cut m i.a’abi, o im distrugerea peterni va pica de la l’ ră prin Geneva, din Cuilanda se făcea sub diirec-t lizd’ir <H,iarbă. Ilona», Brindisi, Salonic, Constantinopol, ții baronului von der Golz un fra-Si lucrul acesta este regretabil ca haglat^Calcula ote, până !» Molburne în ze al generalului, un simplu civil, « atât mai mult cuvânt cu cât de mult fi astralini‘itf*Sul P*rcuri este de 20’500. Acta, ta era o manoperă destinată „ am atras atenția. "* 111 ____. j a acoperi guvernul în cazul când ț TV, cîî„ . . . . . ar fi venit reclamațiuni din partea T Liatul au ca și multe privințe, Cardinalul Mercior care după cum sa Antantei o educație, martini este in joc, căci | ți s* a amt de sub it «ut dc ,,e «r ^Azi recrutarea se face sub condu- ^ ,iQn« .... j»t »• •« v^ , ,i„ i ma ^eritarulor, a fost citat ne ordinea . Tg ,, Caca ‘ < o Staie «.-ilH- î de zi a arătatei- franceze și belgiene, cerea unui anume Engelhardt, ma „ carie im s’ar fi iutut concepe stri j -»• ‘ re proprietar halt, care se dă drept ^ curca, unei frumuseți. j ------- emisar al lui Kolceak și care duce ^ Când eram :n pribegia războiuld * ^*<>«iis‘a interaliată pentru teritorul ger- o adevărată propagandă ii favoagno veci © ani ni,ce ii, lo Vo.11 3 00Pat j.° trupele Antantei, vară a armatei lui von der Golz. En ’ •• ■ , ' .. "“Va avea de rspodură orașul Coblenz .Cogelhardt s’a pus în legătură cu reli gn.l a distins, sau ca mocnicela se compune, din ,patru membri a prezentanții marilor industrii și , «osca au fost anali i«;t ««>><* "•«,401, Angliei, Belgiei și Aei) generalul Hoffmann, de la ,care fr „e durere, scuteam atunci, in trio .......... „—.— a obtinuK un concurs financiar sintetii zilelor nogro! Doriant nin fr.-Dîv.rr .mnn 11 p.-îr Utîi Come^ci franceze, au hoSiâi 1 ' ' 1 nu au d'„“Tr “ si .*? '•‘«‘•ei-airivo .?i oi. După .mdi Duplicitatea germană nu au o felina aiosto lodoabe ale Ca (** midie mntrumn, la c are au participat . {^.-->4^ tif nefăcut noi uu Tri"ă rPnla'i.S;i«dmhd«!ndv'ri CoSri'ariiXi Guvernul german care Proclamă fie.a .T)Ci.ti.n trauasele mn-t h. i.Vj,..i!vr,.si al..s cu iQ Sarcina.ca sampla re ca a rechemat armata lui verzi ale Dâmboviței ceva mai Ja,. a sturzi fedirativi. din Curlanda tolerează ca un con ș rău decât barbarii. A distrus ceea ce I’o când și friiializirea spectatorilor ? sorțiți să strângă fonduri pentru a ni astăzi nu mai poate fi refăcut! _____ plăti solda trupelor «ale. Ceva mai r . v . , Built, baronul Engelhardt și amicii ii vu..i,tus zTMu venni i ruuri.ic s’.a decis să vândă la t>„ «A. . .. „ 8 v. firii at-o toate obiectele prețioase adus?.t-m Dorini frecvente a *a publi-NI -a«1"1 IB" —!i--—... i ,, If.,laiba Habsburg’ ta decursul ei ș i englezi și ii i ii en cilii ! pe cari 1 Rfîîi zsîî i veacurilor. Colecțiile artistice de la Viem, încearcă a-i convinge ca armata Uiii Unp ! 11 pir-țîte în:rd Furg și Schoenbrun sunt li’i von der Golz e singura armiată 8 zm?wm Ievaluare da 15 miliarde de coroane. capabilă de a juca un rol de eserv 1« essana a a pro.ie icerea î ai limite supus ?t de ivăță, ru- C4 h:' ° R!lat cu. care Austria ar ajuta contra bolșevismului și că, dacă lî ^daüa h U. dl!! i^urcătur* ei iman- marile puteri se vor opune la in-s Cel mai răspândit • Ua“'* , tervenția eia va prefera să trea * HP QSAP-f ----------------------------—. că cu totul în rândurile armatei bol r * ~a**tt-^,m— ceviste decât sa se intoarca mn upr- ^ muniu. mmmmE&siabss BBsszBeassam «—wwsine.taassa Citiți continuarea în pag. 2- a MUNICIPAL SA de generalul SC. PANAITESCU Trăind oricât de puțin, în satele stonsbre, rămâi surprins de diferența de meritatitate dintre populația rurală și conducătorii ei imleditați. Fără voe, în loc să împărtășești, vecLiul și falsul clișeu al conducătorilor că: țăranul e leneș, bețiv și ignorant, și căi cel mai mic progres *m-l poți obține decât cu sila saraiii fin interes, constați din contra calități sufletești și intelectuale alese, și recunoști că e un popor răbdător și supus, sobru și fatalist, îndatoritor și iertător și dă acirite ori și cu, dar crede numai în admirabila sa instituție ,și face ca o încăpățânare datornică numai, ceea ce »inerția natioonală și de rasă a sădit în sufletul său în lungul curs «i veacurilor. Numai cu acest corectiv el a păstrat sufletul neamului său neîntinat "de atâtea vicisitudini sociale. In timpul marilor noastrre evenimente moderne, războiul din 1913 și războiul mondial, tot ceea ce am avut în neamul și rasa noastră mai nobil și mai leal, mai statornic și mai cinstit a fost tocmai sufletul și inteligența țărănească. De ea dar conducătorii rurali în loc de a se sprijini și de ai îndruma conducerea lor, pe asemenea calități de preț, întăresc clevetirile, insinuațiunile și legendele mincinoase și se otrăvesc cu asemenea aberațiuni ? Sunt ei de bună credință sau perversitatea îi înarmează cu atâta indiferență și răutate că poate stoarce mai cu înlesnire vaca slabă și pipernicită ce păstoresc ? Impresia mea este oi conducătorii aceștia sunt sinceri și mă întemeez în această afirmare pe următoarea constatare : In satul Nehoiu, din județul Buzău, teul din cele mai mari centre industrial-forestiere din Vechiul Bogat, se desfășoară o activitate și se întărește o zonă de influență a mancei, care, în timpurile bune, concentra pritm trebuințele peste 4000 de muncitori, meseriași, thniciani ,și funcționari. Cercetând proveniența comunală a acestor lucrători se numără peste ■200 comune, diin toată România veche, Bucovina, Transilvania, Austro- Ungaria, Italia, Grecia, Macedonia,Albania, Rusia, Bohemia, Slovacia, etc., dar din acestea nutimau, vreo 250 ani din județul Buzău. Interpretând pe lângă locul de proveniență și numlăirul muncitorilor dați de comunele din jud. Buzău constaităm o cifră însemnată numai în comunele din preajma imediată, iar celelalte puțin mod depărtate nu contribuiesc decâțt în mod cu totul neînsemnat. Faptul este însă1 aăi populațiunea din cele 2 plaiuri, ce intră în zona de influentă a industriei forestiere se urcă la peste 50.000 suflete. Din această cifră cu înlesnire se pot socoti la 30 mii brațele de lucru din care insă nu toate își găsesc ocupatiine în munca agricolă. Cu acest excedent de brațe de lucru, deducem flătră a mai socoti excedentul din regiunile vecine din Transilvania și din cele 3 județe limitrofe (Prahova, R.Băfât și Futna) găsim totuși în acest centru industrial o adevărată invazie de brațe de lucru de pretutindeni, de peste nouă mări și nouă țări. Informându-mnă la cei în drept asupra acestei anomalii, răspunsul obținut, a fost că. țăranul e leneș și beții, că nu-i place lucrul și că reduce săptămâna la 3-4 zile numai. Am înțeles că munca industrială e o muncă cronometrată, continuă și statornică, dar am mai înțeles încă că populațiunea locală mai poartă interesul și răspunderea a unei alte vitalități, încă în afară de acea industrială și că ea nu poate da industriei decât prisosul lăe brațe sau de muncă, din care ea își asigură traiul. Țăranul nu-și satisface nevoile sale numai prin bani sunători; munca sa de mic fermier îi permite să-și agonisească îu înlesnire cele necesare traiului și casei sale, și să se puună la adăpostul speculațiunei și scumpetei prin bucata de pământ, proprietate sau arendată. Iată clar rațiunea dreaptă și superioară, ce mentalitatea rara ITESCU li în mijlocul ei; și dacă conducătorii industriali ar fi înțeles mai adânc și mai cu interes această problema a manóei ei nu s’ar fi mulțumit să apese cu nevoile lor industriale numai un numtă restrâns de comune ,ci ar fi interesat și organizat mâna de lucru pe întreaga suprafață din zona de influență a industriei lor. Dar soluțiunea importului de brațe de pretutindeni e simplă și banală; ea s’a impus cu toate ca ar fi resultat avantaj mai mare pentru industrie din interesarea manei de lucru locale. Scuza acestui import de brațe: clevetirea și aprecierea batjocoritoare a populației locale devine un refren antinaționalist. Și pe acești conducători industriali îi socot idte bună credință ca și pe cei rurali. Și unii și alții se întrec în ușurința cu care interpretează faptele sociale și așa se explică de ce conducătorii și țăranul trăiesc două mentalități deosebite ce nu se contopesc în umul și acelaș interes, ci rămân suprapuse și indiferente unul altuia. Constatările făcute de întreg poporul, cu ocazia marilor, evenimente moderne din care abia eștm, care au stârnit entusiasmul și recunoștința conducătorilor neamului pentru sufletul țăranului pun încă mai bine în lumină această interpretare. In 1913, întreg poporul revoltat »die impune industriei, ce s’a stris nedreptatea ce se comitea peste Dunare, a deslănțuit un admirabil spirit de sacrificiu pentru neam și țara. Invazia noastră în Bulgaria putea da loc la scene de cruzimi și jafuri. In realitate sufletul nobil și leal al țăranului, devenit soldat a înțeles perfect linia de conduită a lealităței, dictată de rasă și de educația sa, adică aceea de a respecta populația civilă și avutul ei și de a nu cânta să răpună decât numai armata. In 1916, invasiunea bulgrălească la noi s’a ilustrat din potrivă prin cruzime, salbatorie și devastări neauzite și chiar neram când totul e isprăvit, fruntariile noastre răsună neconteniți ecoul repetatelor atentate și omoruri din senin și făilă nici o scuză. Pe când noi uităm rgul și pre‘dtem numai în binele ce viitorul ne poate aduce, în sufletul cruzilor noștri vecini nu găsim decât cuțitul și lovitura lașă. De deosebire încă între ocupația ungurească din timpul războiului mondial la noi și ocupația noastră actuală la Budapesta și în Ungaria. Ungurii vorbesc acum de o unire a țării lor cu noi. Această manifestare, atât de urologică, traduce ea singură întreg procesul de iuferințe dintre sufletele celor două popoare, Ce era inchiziția nemțeasei) și ce trepresemta lipsa lor totală de respect pentru demnitatea și avutul nostru individual, iar noi în schimb cu câtă toleranță și îngăduință suportam pe diabolicii noștri dușmani în mijlocul nostru, transformați azi în oile cele mai blânde și nu ne lăsăm cuprinși idee, justificata ură, răzbunare și dispreț, cu care ar trebui să ne răsplătim faptele lor crude și nedrepte. Credința și statornicia soldatului și țăranului nostru în mijlocul tarb»atei invazii ia bolșevismului în Moldova și puternica coloziune de neam și de popor, multer au putut mențină decât plan puteip ieri crez din sînflețul poporului în înțelesul adânc și drept al faptelor. Această visiune clară și statorni cia, cu care a luptat țăranul nostru ie conferă acestei molime a stârnit atâta admirație și a răscolit atâta neotoștință încât s’a ridicat vălul limiîntăților sociale și s’a pus în cumpăniiire valoarea diferitelor clase sociale. In cel mai frumos imn social evoluția a legalizat trecerea conducerii de stat în mâinele mulțimei, în mâinele țărani mei. E miai presios die judeiaaba noastră de azi,analiza «rația mailui acestui n»duisl popor,atât de in oareat, să ne închinăm că fatalitatea a sunat coasiul diraptător înainte să fi ajuns cuțitltul la os. Asemenea calități ne impun tuturor datoria să spulberăm 3c*reiformarea în pag. 2-a