Viitorul, martie 1920 (Anul 14, nr. 3603-3609)
1920-03-26 / nr. 3605
-d, Anul al treisprezecelea No. 3605 ABONAMENTE bani In țară , , In străinătate , un an 60 Lei , un an 100 Lei un număr vechiu 40 . m. Pease luni 30 Lei . . pease luni 50 Lei Bani ’ REDACȚIA ADMINISTRAȚIA STRADA ED6ARD SOINET No. 2 TRm. *ranFMIFI Not7 (Vis-a-vis de Hotel Capsa) STRADA ACADEMIEI No. 17 Telefoanele:_Direcția 51 [‘JS ] Redacția și Administrația 49/23 și Sfîl ANUNCIURI COMERCIALE Vineri 26 Martie 1920 Se primesc direct la Administrația ziarului, str. Academe:”!1 și la toate Agențiile de publicitate BAUS Consiliul Suprem ii MANNA Ziarul „Universul“ se crede în măsurii a da textul hotărîrei Consöluum Suprem cu privire la recunoașterea usiirei Basarabiei cu România : „Principalele puteri aliate s’au găsit până acum în imposibilitate să ia o hotărâre precisă în chestia Basarabiei, atât fiindcă de credeau această chestie ca făcând parte din chestia generală românească, pentru care greutățile cu precedentul guvern român împedicau orice aranjament, și pentru că ele sperase că va fi posibil de a provoca o înțelegere amicală intre România și Rusia“. Aceste explicațiuni pe care Consiliul Suprem în momentul disoluției lui, crede nemerit a le da opiniilei publice europene, cu părere de rău trebue să spunem că sunt cu totul nepotrivite cu faptele petrecute. Ceea ce știm este că Aliații, iu forma cum erau reprezentați în "Consiliul Suprem găseau că este mai prielnic pentru interesele lor să trateze 'era Colceag sau cu Denikin chestiunea ce privea atâta de direct pe țara noastră. Dacă acuma atitudinea Aliaților este alta, e din pricină că situația din Rusia s’a schimbat, și tendințele de expansiune și de cucerire ale lui Denikin sau Colceag au dispărut, odată cu înfrângerea lor. Dar pentru că se vorbește de atitudinea pe care Consiliul Suprem a avut-o în chestiunea Basarabiei, treime să ne aducem aminte de faptul că acest Consiliu nu a avut el însuși nici o atitudine și nici o politică. Și cea mai bună și mai caracteristică definire a felul lyi cum a lucrat Consiliul Suprem, o găsim în judecata ce-a dat-o unora desigur în măsură să-l cunoască, însuși fost președinte al Republicei Franceze de Poincare. .Judecata sa este definitivă : „Consiliul Suprem cuprinde pe cei mai mari oameni de stat din Europa și America, dar întâlnind vise în fiecare zi în această abordantă colaborare, șefi guvernilor erau condamnați să piardă puțin câte puțin, contactul cu cabinetele respective, cu parlamentele lor și cu națiunile lor“. Față de un Consiliu care trăia atâta de străin de lume și care făcea nu politică de realități, ci politică transcedentalii, evident că delegația română de la Paris nu putea avea să se solidarizeze cu chipul de a judeca al Consiliului Suprem. •Iar cât privește explicarea pe care Consiliul Suprem o dă acuma asupra dificultăților ce nu se făceau în chestia Basarabiei, pe motiv că fostul guvern român ar fi fost contrar aranjamentelor, credem că chiar dacă guvernul românesc ce-a prezidat la tratativele de pace ar fi făcut greșeli ceea ce contestăm —o adevărată politică nu se poate întemeia pe considerațiuni de persoane. Consiliul suprem de altfel în chestiunea Basarabiei ca și în alte chestiuni politice, a fost departe de-a afea o linie de conduită și de-a fi consecvent cu el însuși. Chipul cum au furo cedat Aliații față de bolșevismul rusesc, chemând la insula Prinkipo p o șefii sovietelor, și misiunea lui Smuls la Pesta, unde avea să trateze cu Béla Kulm, ca de la egal la egal, sunt exemple — nu singurele — cari vin să confirme teza că Aliații n’am avut totdeauna o atitudine consecventă, nici chiar în chestiunile cele mai importante pentru Europa. Așa fiind nu este de mirare că și în chestiunea Basarabiei, Consiliul Suprem să fi oscilat în păreri și dea atitudinele ce voiau să fie simpatice lui Denikin sau Colceag, să ajungă la alte soluțiuni, astăzi. Dar noi socotimi că chestiunea aiipirii Basarabiei la România, este închisă, căci drepturile noastre asupra acestui pământ românesc au fost valorificate prin sângele vărsat și prin voința liberă a Basarabiei. Nu putem, firește,decât să fim satisfăcuți dacă Aliații revin la o părere mai echitabilă asupra drepturilor noastre, dar ținem să accentuăm că alipirea Basarabiei era pentru noi, una din chestiunile asupra căreia niciodată n’am șovăit și nici n’am transigent. ZI CU ZI D. N. Iorga scrie: „In Si aurul de la 1665 ca și în România de la 1920 a d-dui general Averesen, pacificato 111 lupelor care — se retrăgeau“. S’a format o comisiune compusă din trei profesori de gramatică, sub Presidentia emininlului învățător d. Mihalachhe, fost minietru in anul 1920, ca să analizeze fraza d-lui N. Iorga spre a ști care e subiectul și predicatul ei. Așteptăm verdictul consiliului sng. gramatică pentru a ne pronunța. D. N. Iorga va ceti la Cameră—cel puțin așa spun cei m-4 intimi din tonul său _ o smutiri declarațirme după care se va retrage din presidents, in care a muncit atâta de eu spor. Declarația d-lui N. Iorga fiind scurtă, va ocupa întreaga ședință a camerei. Se prevede că și în capitală se vor ivi unele cazuri <x> boala somnului. Ziarul .»Adevărul“ se împlezește gândul că dacă mai sta la, guvern d. r. Brătiiănu, Basarabia ar fi fost perdută. Fie sigur acest ziar, că în atitudinea Consiliului suprem au intrat alte considerațiuni, decât cele personale. Dar oare acest ziar nu spunea că e de ajuns să se retragă d. I. Brătianui pentru ca l’eul nostru să fie egal cu francul la Paris ? Râte vorbe goale, câte minciuni! „ finul din proiectu © de legi care va întâmpina delt? maj. vii adresiuni din partea mai ales a țărăniștilor, a deplin cumieișorărei căror desinteresare este acela al nofcrită, va fi diurnelor. ..Țn lagirui țărănist e o adevărata sârbă* soara. x *** Se zice că dl I. Atanasiu, secretard general de la Interne, ar fi spus că a fost „roșu“ in partidele de ordine. D. N. Iorga nu e nimic, însă, ori Pilde ar fi, pentru că definiția anarhiei este o geacă , tocmai contrar logicei. Frământările din Europa răsăriteană POLOHIA il CHESTIA mam swaskmam^aama UCRAIMIAMA Intelisul fiostanezilor da @ sa ®?era © Ucraini independents— Ziarele poloneze se ocupă de câtva timp în special cu chestiunea ucrainiană. De o lună Petliura se găsește la Varșovia și a avut dese întrevederi cu ministrul de externe polon dr Patek. Opinia publică din Polonia crede că de problema ucrainiană depinde viitorul Europei. Printr’o fatalitate istorică atât Rusia cât și Polonia trebue să se lupte pentru supremația asupra Ucrainei. Polonia, bulevardul Europei occidentale, cu frontierele rău echilibrate, rău apărate de natura, victimă timp de un secol și jumătate ale unei nedreptăți strigătoare, este hotărâtă cu orice preț să asigure independența acestei țări, asigurandu-se atât la est cât și la vest împotriva țărilor care i-au fost funeste în trecut. Viitoarele fruntarii ale Poloniei Polonia cere ca frontierele sale să meargă până la mlaiștinele Pripiutului. La sud de aceste mlaștini începe Ucrainia și de aci revine pe tapet chestiunea Galiției orientale, asupra căreia Polonia are drepturi istorice necontestabile, cu toate că populațiunea țărănească este ruteană. Ex esta o națiune ucrainiană Până acum, cu toate evidențele s’a contestat Ucrainei drepturile de independență,dar pentru cine cunoaște țara, moravurile, limba, există incontestabil o națiune ucrainiană bine definită cu totul deosebita de masa poporului rus."Dar se pune chestiunea întreagă: . 1) Din punctul de vedere economic și politic, Rusia federalizată sau mai poate admite independența complectă a Ucrainei ? 2) Din punctul de vedere al siguranței Poloniei și al rolului ei civilizator poate Polonia să lase tânărul stat ucrainian la discreția imperialilor ruși de toate nuanțele ? 3) Dar poate Rusia să se lipsească de grânarul Ucrainei, de populația orașelor care este rusă sau rusificată ? Poate să se condamne la foame și moarte ? Privită din acest punct de vedere problema pare insolubilă din punctul de vedere polonez. este sub comanda unui fost ofițer în armata activă rusă. Ucrainienii mai au vreo 6000 oameni răspândiți dt a lungul Nistrului, în lupte de gudrrillas cu bolșevicii. O parte din guvernul ucrainiau se menține la Kaimelnitz-Podolsk și o parte este la Varșovia. Se crede că Petliura cu hatmanii săi Manko și Mazeppa cari au răsculat pe țăranii ucrainieni in contra Menikto, poate să mai agite țărănimea și in contra polonelor. In ultimii timp însă cetele lui Fuhura au fost din ce în ce mai respinse spre granița Poloniei și nu poate fi vorbată ele singure să poată face ceva. De asemenea guvernul polonez caută să câștige pelarații în chestia recunoașterei independenței ucrainiene și să atragă și România la sprijinirea acestei idei. Ziarele din Varșovia constată că în curând se vă produce un act cu caracter internațional, adică marile puteri vor cere independența Ucrainei și o vor recunoaște-o. Am reprodus toate comentariile presei din țara amică, repunându-le, intui cât chestiunea Ucrainei ne interesează și pe noi in cea mai mare măsură. Subscrii! ia împrumutul Refacere! căci ajutat! la consolidarea României Mari. Politica germaniei tet Rusia ■MMM NKMH O altă teamă pe care o nutresc Polonezii și care este pe deplin justificată, este notitica Germaniei in Rusia. Rusia va căuta prin toate mijloacele să ațâțe pe Rutenii dar Galiția orientală, creând o iridență și dificultăți Poloniei. Necesitatea indepeh-Nffrawy r^reiqffigT3BKaa>£ BttasMKiaaaa’ deniei Ucrainei De aci necesitatea absolută pentru guvernul din Varșovia să obțină recunoașterea independenței Ucrainei de la Sovietele din Moscova, pentru motivul că Petskka a recunoscut drepturile Poloniei asupra Galiției și pentru faptul că Ucraina tânără în dezvoltarea sa ar avea mare nevoe de ajutorul guvernanților polonezi. Pentru moment statul major al generalului Pilsudski protejează semințele armatei naționale ucrainiene care MOTE EJHELSS8ET 5 <$33KIf19Hi Reclama patriotica în timpuri normale, când călătoriile jiu bunt aparente« adevăratelor expediții și când banii nu variau drepta o țară la alar cum variază astăzi, trenurile, hotelurile, vitrinele echio șeiurilor de ziare din gări și de pe spade, erau arhii neareate cu prospecte în care se lăudau Vieby. Nișe loialități’e din Elveția. Orașe $ietăți uni cu o reputațiune a tat1 lu s hi t..‘ stabilită încât și copiii cari cunoșteau doar alfabetul le știau, credeau totuși că e bine să-și mai facă reclamă. Noi n-am știut miciodată să facem I."cunoscută Constanța ori Sinaia, cel puțin pentru Bulgaria și pentru Ungaria". De asemenea, acuma nu știm să recurgem la toate mijloacele pe car le întrebiVintească francezii pentru a spori fiâmănul subscriitorilor în împrumutul național. Ziarele francețsene rivală scurtă acolo ce Jiocurgra ]la fotografia oamenilor mari, la manuscrisul lor, pentru a se face reclamă noului împrumut intern de acolo. Alături de eiiipjii d-liui Deschaines, ori generalului Pocli,' avíín opiniil: ',_ inoutijaiile și sfaturile lor asupra însemnătățeși acestui împrumut. Noi nu știu să inventăm mijloacele cele mai bune pentru a profita după urma puWicitătei. Dată pentru un om ca particular, modeiștia e una din inimi, pentru un neam această calitate de diserstiune poate fi im defect, căci în lupta vieței reputiațiune.ai este o annă, și lauda, annepictul succesului. Să ne lăudăm, deci, în fața străinilor, să reeun Kăm la publici stică, •pentru a ne satisifaice interesele naționale! Morală socială ©'alta, decât cea individuală! ——--------- Petronius ■te.® POLITICA FINANCIARĂ — Soluții pentru așezarea situafiei noastre fi nanțiste Ziarele de azi dimineață publică un rrezumat al programului de guvernământ, pe care și credințele consiliului îl va citi în ședința de azi a parlamentului. Infue «țiele se anunță că „spre a consolida România întregită se vor preia noui impozite, necesare acestei consolidări“. E o simplă enunțare de principiu, fără alte amănunte. Se anunță noui impozite. Desigur că ele sunt necesare, ca să se poa să așeza finanțele Romaniei pe baze cari să remedieze situațiunea din prezent, încă prin programul publicat la Iași, partidul liberal a făcut cunoscut că „situația financiară creiază țarei de război și de mărirea teritoriului doare o revizuire generală a ■sistemului nostru de impozite“. Li se adăuga în declarația de la Iași a partidului liberal că „credincios acțiunei sale deja începute, partidul național-lliberal vede în introducerea impozitului progresiv pe venit, a unor taxe progresive de moșteniri, mai ales pe cele indirecte, și A UNUI IMPOZIT PE CÂȘTIGURILE DE RĂZBOI bine chibzuit, nu numai chipul cel mai bun de a împlini lipsurille noastre budgetare, dar și îndeplinirea unei adevărate opere de dreptaite socială“. E uin punct de vedere care a rămas și astăzi și care, dacă n’a putmit fi înfăptuit în cursul guvernărei noastre care a luat sfârșit odată cu constituirea guvernului Văi oiami, cauzele sunt și trebuesc căutate intr’o serie de împrejurări, cari, sunt în afară de voința partidului. Impozitele noul neputdndd,se creai decât printr’un vot al parliamentului, care n’a putut fi ales decât în toamna trecută, constitue una din explicațiuni. La> cm.,asta se adaugă, o cauză de ordin extern. Trasivele dela Paris fiind la acea epocă Iu care și necunoscând pe de o parte sarcinele financiare, cari puteau să rezulte pentru România din moștenirea fostului imperiu habsburgic, si pe de altă parte, necunoscănd în același timp nici suma la c care se putea ridica cel tipa iie atribuită României din despăgubirile impuse Germandei. Astăzi când aceste probleme sunt lămurite, o revizuire generală a sistemului nostru de impozite este posibilă și se impune. Impozitul progresiv pe venit, taxele progresive mumoă leuri și impozitul pe câștigurile de război, reprezintă soluțiuni de caii este legată notai așezare financiară a statului român. GI E COURI erul care a bântuit in Estonia, și zăpada mare care a căzut, a cauzat moartea la sute de persoane. Trei sute au fost aflate numai între Narva și Reval, după cum spun rapoartele fragmentare care au ajuns la Crucea Roșie Americană. Cei de la ambulanțele americane, aparținătoare Crucei Roșii, spun că foarte mulți copii au înghețat de frig, maginație și documentare. Cazul «Ahantidei»’a ridicat vălul asupra metodei întrebuințate pentru a scrie romane de aventuri. Mulți își închipuesc că acest gen de literatură este un produs exclusiv al imaginațiunei. Nimic mai fals. Tânărul autor acuzat de plagiat a publicat o lungă listă de lucrări, care n’are nimic de invidiat celor ce însoțesc tezele universitare. Până și peisagiile sunt zugrăvite după modelul cuiva. •testestesimtemteftee« Plasând capitalurile în imprumutul Refacere! face t ms numai o operă patriotică dar și o bună afacere financiară față de cursul cu care se lansează acest împrumut. Nu întârziat! deci căci pierdeți o bună ocazie. De pretutindeni nu auzim decât lamentațiuni bâzâie pe lipsa aurului, avem, hârtie-monetă mitică, dar nu avem stoc de arar suficient pentru gamntatrea ei. Sfor erede, deed, că industria aurului ar fi una din cele mai căutate. America*, prin gura frunte»h*n]ui de finanțe a Statelor Unite, ne ceream spre a ne ajutaj țările, cari au păstrat neutralitatea, se mândresc cu aurul ce -ai acumulat și domină, prin forța «fetelui metal prețios, înbneaga omenire. Urcarea extraordinară a mâinilor «•retor țări nu se explică altfel decât prin garanția oferiva ce prezintă stocurile lor metalice idecutorilor de bilete. Nu ar rămânea, așadar,denii să activăm cât mai mult, producția aurului. Cu toate acelea» îndustra aurului trec» printr’o mare criză. ProefKsia mondială a șourului Se știe că înainte de, descoperirea minelor de aur din California și din Australia, adică înainte de aniii 1840, când aceste două regiuni aratefere au început să producă, cea mai mare parte a aurului din* întreaga* lume era, procurată de nțtrite Ural. Punerea in exploatare a minelor din California a schimbat cu desăvârșire ‘luxos’ă stare de lucruri: la șapte ani de-abia dda descoperirea ser., zăcămintele aurifere din California au atins o [inducție» anuală de 900.000 de dolari. In 1848 producția lor s’a înzecit ajungând la 9.000.000 de dolari. Difici progresiunea urmând, avem în 1850, adică după zei ani de la descoperirea minelor, o producie anuală de 50.000.000 de dolari. In anii următori, productivanea s’a mărit încon tiranii. De altă parte, Australia producea și ca: Jiu '.'rămânea mai pe jos și. »: xîngea ca într’un clește, Statele Unite, căci Australia și California, prin avântral ce luase își atribuise 40 la sută din producția mondială. Republica „înstelată“ reușia, totuși, să-și păstreze primul rang printre țârile producătoare de aur. Până în 1886, situațiunea s’a continuat în aceste comltțiuni. De la această dată, descoperiindu-se minele de aur din Transvaal, o schimbare radicală s-a produs. Chiar din 1889, minele din Transvaal arțimuare, pe liața mondială, 7 milioane de dolari de aur: produeta lor a atins in 1899, mai mult de o suta de milioane dedolari, iar în 1913, 150 de milioane, ceea ce a făcut ca Statele Unite să treacă în planul al doilea. Dacii, observăm statisticele producției mondiale a aurului de la 1886 la 1918 vedem că, in această perioadă, producția americană aproape sa întreit. Producția totală, însă, sa mrnătrit, astfel că Statele-Unite, cari în 1886, actiarau 34 la sută din producția mondială, în 1918 nu mai aveau decât 18 la suta, multi, peri,in a falco mai ușoară plasarea infr.rnmii,tarilor lor, națumite Antoniei i-au trimis mari cantitălâ «de aur. Faptul că Statele-Unite primi,au aur, în vreme «S aate hainite, iodeao, nu putea să. .moarate«? producția aurului. Aici, ea și‘iu B»lojwh, în America e lipsă de lucrători, și mai aleși de lustaferi experimentați, salari'4 © e’an urease, matériale prime s’au scuiMit>ife _ atâtea cauze cari sunt dăținăto are un sges ral industriei aurifere. Aurul !«când rolul de monedă de_garanție in cea mai mare parte 41a sistema de moneta*!©, prețul eău nu variază, *1 se schimbă contra lui însuș.*i £ etc«. dacă celelalte industrii pot, pri«tRo sporirea..preturilor, să irompe»f..ze sporul din cheltuero, nu este tot s’*a cu indue via aural a1. livele ti«i asuir di« Rezultatul acestei urări «ie lucruri este că, în Statele Unit«, sua te, mine au îr.dmvî. să-și suspande exploatăril’e și să ceară state tor ajutorul eficial ,pentru a putea reincepe i ro l. Guvernul american,au pare dispus, cu drept cuvint, că interviem a cxaste duest’j dne. Tezaurul federat1 deține, astăzi, stocul de aur cel mar important dlin întreaga lume. De unde și refuzul categoric pe care h dat exploatatorilor imimetor de arar. Hotărîrea aceasta, foarte îndreptîlțîtă, din partea unui guvern al riș £?i netismâ- este săturată de aur; ursi; utere nici un interes de a-și ' mili;' rezervele, nu poate decât să Inccornească activitatea anei Indugirik cari nu-și va relua activitatea, a'eeși vând,'salariile lucrătorilor și pretat materiilor prime Mlucându-ire, vă ies,tăblii echilibruil stricat. Stagnarea aceasta constitue vreun pericol pentru omeniret Nn «ardem, pentru tă aurul, grămădiți în State’e-Unite. va «reost. autewnate Oceanul, când na sun'to europe»*, intensificând ui-și exportul vor prea sărși reducă în mod simțitor isportul. Dar nu se poate aoestefrez&in momentul acesta tericai * SCRISORI din FRANȚA PRODUCTIa WMAIa A AURULUI Producția actuals 8 mineter de a«r,— aglifia în aur a diferitelor firi, înainte de răz&s»i Criza industriei auratei In Statele-Unite V««!?!Î!S6!SSS2SS»SEES BIS Biffe a SSIS» Republica Sta‘iilor-Unite ale Americei’de Nord esta astăzi,’ țara cea mai bogată dinstumie. De aceia s’a și spus că Statele-Uraite singure, ar fi în stare să repună. Europa în starea economică dinaintea războiului. Cu toate acestea, Statele Unite produc, actima, aur in mult mai mică cantitacico, de obiceii. Cam e sa fie cauza acestei stagnări? înainte de razboiu, aurul, alături de excedentul exportului, servia Statelor Unite spre a asigura serviciul împrumuturilor din străinătate, dar de la 1914 încoace, America devenind cel mai mare furnizor al Europei, rambursat aproape toate datoriile sale externe și comerțul ei de export a luat un avânt extraordinar.Mai La efilie ridicata heist» «■felie d ® aseggo Daco ne raporfiim la statisfcrea minuțioasă și iinteligantă, pe care ». £ â.cat-o d. de Fovisto, membru ,d Ii istitutialn.î, fost director al Monetăriei,și un distins economiste vede« i.. întreaga producția arară» ridj-i.-a.. înaintea războiului. la peste 70 de maiLarde. El aceste miliarde circulau sub forma .dte rappeta pe intreaga intindere a globului pămintesc. In suma aceasta formidabilă la 76 de miliarde, — «ramă care. astății când ’ dezastre!© ruzimL Arai, ne-au sv •3kt, să cifrăm: totul la miliardo ni mai pare atât de înramnată.— Fr« . i ta ocupa un loc di frânte. Rezervate de arar ale marei Repubici se ridicau la șase miliarde și jnmâta&t adică -în fel cu acetea arte - temporîJinte ale Ameiricei fle. Nord. Bî»e înțeles ca, în aceste șaise miliarde, stoerit metalic al Băiieei Frânței »» •intra decât ce3 maiasefle jnrasiate, păzite cu o deosebita atenție de s*«rnicii numeroși ai primului institot financiar francez. Înainte de război motor,mania sa avea ca stoc de aur decât 900 de Millioane, de unde ștringerea ce exista că Imperiul german nu avea Continuarea U pagina 2-a »»Exiletimil ftaitistic al României“publică următoarele date Statistice, sasupra Industriei Mari în România (în special* industria încurajată) la sfârșitul anului 1915. Cu acest prilej «e va putea vedea și avântul pe care îl luase viața industrială la noi în ultimii ani cari amu precedat războiul precum și pagubele enolute pricinuite de război și mai ales de inamic. in 1866 existau 39 fabrici cari întrebuințau ea energie forța mecani CRONICA ECONOMICA industria mare IN ROMANIA * Avântul luat în ultimii ani «ari au precedat războiul.—Situațiunea industriei Mari in 1915.— @ anslsera oficială in vederea refacere. — că: In 1887 — când s’a început aplicarea legici pentru încurajarea industriei naționale numărul întreprinderilor industriale se ridica la 173. In 1893 numărul acestora ca ciște la 256 iar în 1906 avem 471. Ca atare deilai 1893 până la 1906 ea a înființat cele mai multe întreprinderi mari, ceea ce dovedește că legea de încurajare a industriei naționale a dat un impuls puternic industriei, de avantagiile sus-zisei legi. Numărul lucrătorilor întrebuințați in industria mare, la finele anului 1915 se ținea la 58.871. De avariajele legei pentru încurajarea industriei noastre naționale, numai industria petrolului s’a bucurat mai puțin. Numai 40 de rainerii de petrol s’au folosit, în 1915, de aceste avantagii, pe când exploatările de petrol nu figurează în tabloul industriilor încurajate de stat. După o lucrare a d-lui ing. Emilian, capitalul total investit în industrie se ridica la finele anului 1915 la suma de 1.014.583.682, cuprinzând atât industria mare cât și industria mijlocie și mică. Din această sumă revine industriei mari 805,4^2.618 sau 79,40 la sută și numai 209 milioane industriei mijlocii și mici sau 26,60 la sută. C n capitalul de 805.472.618 plasat în industria mare la 1915, suma de 636.546.546 sau 78,75 la Sută din totalreprezintă, capitalul diverselor societăți industriale pe acțiuni, iar restul de 21.25 la sută este capitalul individual sau în tovărășie simplă. Din suma de 636.546.546, capitalul In 1915 aveam 1149 Intreprinder străin reprezintă 80 la sută pe când industriale din cori S27 se bucurau cel românesc 20 la sută. Examinând, fiecare fel de industrie în fiarte,se* constată că în industriile petrolului, zahărului, gazului, elec rieiri ți, avii și în industria metalurgică, chimică și a lemnului, capitalul, est . .aproape numai străin, excepție făcând industria alimentară, textilă, dițieut-ceramică și transporturi, unde capitalul învestit este mai mult de 7! la sută românesc. Cel mai mare capital străin, sub formă de acțiuni, plasat în industria. .noastră mare, încurajat*a. de Stat îl avea înaintea războiului Germania. Ar șsit capital, învestit în majoritatea lui în industria petrolului, iinegistea la 1915 sumară în 120.820.175, cee-a ice reprezintă un procent de 23.55 la, sută din totalul capitalului trăita. In, al doilea rânidi vine capitalull olandez cu 97.901.246 lei, plasat în ‘industria petrolului, reprezentînd un procent de 19,5 la sută din capitalul străin. Urmează apoi capitalul englez cu 96.922.938 lei sau 18,65 la sută din total, plasat de asemenea, aproape numai în exploatări de petrol. Capitalul austro-ungar este reprezentat cu suma dile 66.389.525 lei sau 32,90a sută, în majoritate plasat în industria lemnului. Religia ce?]tribute cu 59.695.327 lei sau 11.43 la sută din total, rezervându-și aproape exclusiv industria zaluliuluii In al șaselea rând vine capitalul francez cu suma de 38.688.000, ceea ce reprezintă numai 7,52 la sută din capitalul străin. Capitalul francez in România a găsit un bun plasament în industria petrolului și a electricitlui ji, a gazului, etc. AmestecauM, înaintea războiului, nu aveau învestit în industria noastră decât numai 25.000.000 lei sau 4,85 la sută din total, și anume în exploatările petrolifere, etc. Examinând pe specialități industria mare, încurajată până la finele anului 1915, găsim 52 categorii de întreprinderi. Vin, în ordine: industria..cherestelei, a morăritului, a mobilelor de lemn și tâmplăriei mecanice, metalurgică.;’ a cărămidiii și țiglei; a petrecriiui .a. arte’tp- girafice, cardonate și tipografii; a tăbăcăriei, țesătorieii, ciocolatei și bomboanelor; a varului, uleiurilor, tricotaje, postavului, conserve și mezeluri, săpun și lumânări, mozaic și lucrări în ciment; a pâinei, oue, sârmă și sumburi; aandalagji tinichigerie, lăzi și bidoane; produse chimice; ciment portland și artificial; mobile de fer;i bazalt și produse ceramice; lacuri, vopsele, culori; pălănii; broderie; dantelării și confecțiuni; celuloză și hârtie; sticlărie; spirt; cognac, fiqubur, c&agne; gaze lichefiate; incaltamilite; ape gazoase; frânghii și sfoară;paste făinoase; bere; oțet; rizerie și curățat cereale; lăptărie și brânzeturi. Industria cherestelei s‘a folosit cea mai mat de legea încurajăm. Astfel 98 d’e juttepvluders' se Ltfeată astăzi de avantajele legei, având un capital fix de 37.580.604 lei sau 11,42 la sută din totalul capitalului întreprinderilor actuale. Industria morăritului beneficiază de avantajele legei numai de la 1906 încoace. Industria petrolului număra 40 intreprinderi, cari cu recurs la avanitaj«’© legei de încurajare. Aceste intreprinderi au urn capital fix de lei 49.572.957 sau 15,07 la sută din total. Cum vedem, la începutul războiului mondial și înainte de intrarea României în război situațiunea industrei mari încurajate de stat era destul de înfloritoare. Surprinzând-o războiul în plină dezvoltare a avut să sufere mai întâi lipsa de materii prime, mașiniii combustibil, capina , puii puilot, aduce cu ușurință din etremătate, apoi după intrarea Roomâniei în război și din cauza acuparchi uei inamice, această ramură de activitate aavut să sufere pagube inense. O parte din insia te granice innustriale au fost distinse pentru a a» sadea 111 muiu.e mosmentul, au fost drebupse iar foeîe mai au fost devastate de Miami, c m raite «re &uile confiscau și înstreinat int instrumentele pe cari a pus mâna. In această situațiune, tânăra seastră industrie trezea refăcută din temelii. Ministerul indiialbrik a ii început lucrările pregătitear* la vizitarea unei anchete industrial* ■ pentru cunoașterea situațianei rc»i ©. Nratoai așa se v*r putea Iap,suri în vederea refacere! și restobir. lnin normale a industriei fto*9fetă națonale. 1 »OXOO-