Viitorul, martie 1920 (Anul 14, nr. 3603-3609)

1920-03-26 / nr. 3605

-d, Anul al trei­spre­zecelea No. 3605 ABONAMENTE bani In țară , , In străinătate , un an 60 Lei , un an 100 Lei un număr vechiu 40 . m. Pease luni 30 Lei . . pease luni 50 Lei Bani ’ REDACȚIA ADMINISTRAȚIA STRADA ED6ARD SOINET No. 2­­ TRm­. *ranFMIFI No­t7 (Vis-a-vis de Hotel Capsa) STRADA ACADEMIEI No. 17 Telefoanele:_Direcția 51 [‘JS ] Redacția și Administrația 49/23 și Sfîl ANUNCIURI COMERCIALE Vineri 26 Martie 1920 Se primesc direct la Administrația ziarului, str. Academ­e:”!­1 și la toate Agențiile de publicitate BAUS Consiliul Suprem ii MANN­A Ziarul „Universul“ se crede în mă­surii a da textul hotărîrei Consöluu­m Suprem cu­ privire la recunoașterea u­siirei Basarabiei cu România : „Principalele puteri aliate s’au gă­sit până acum în imposibilitate să ia o hotărâre precisă în chestia Basara­biei, atât fiindcă de credeau această chestie ca făcând parte din chestia generală românească, pentru care greutățile cu precedentul guvern ro­mân împedicau­ orice aranjament, și pentru că ele sperase că va fi posibil de a provoca o înțelegere amicală intre România și Rusia“. Aceste explicațiuni pe care Consi­­liul Suprem în momentul disoluției lui, crede nemerit a le da opiniil­ei­­ publice europene, cu părere de rău trebue să spunem că sunt cu totul nepotrivite cu faptele petrecute. Ceea ce știm este că Aliații, iu for­m­a cum erau reprezentați în "Consi­liul Suprem găseau că este mai priel­nic pentru interesele lor să trateze 'era Colceag sau cu Denikin chestiunea ce privea atâta de direct pe țara noastră. Dacă acuma atitudinea Aliaților este alta, e din pricină că situația din Rusia s’a schimbat, și tendințele de expansiune și de cucerire ale lui De­nikin sau Colceag au dispărut, odată cu înfrângerea lor. Dar pentru că se vorbește de atitu­dinea pe care Consiliul Suprem a a­­vut-o în chestiunea Basarabiei, tre­ime să ne aducem aminte de faptul că acest Consiliu nu a avut el însuși nici o atitudine și nici o politică. Și cea mai bună și mai caracteristică definire a felul lyi cum a lucrat Consi­liul Suprem, o găsim în judecata ce-a dat-o un­ora desigur în măsură să-l cunoască, însuși fost președinte al Republicei Franceze d­e Poincare. .Judecata sa este definitivă : „Consiliul Suprem cuprinde pe cei mai mari oameni de stat din Europa și America, dar întâlnind vise în fie­care zi în această abordantă cola­borare, șefi guvernilor erau con­damnați să piardă­­ puțin câte puțin, contactul cu cabinetele respective, cu parlamentele lo­r și cu națiunile lor“. Față de un Consiliu care trăia atâta­­ de străin de lume și care făcea nu politică de realități, ci politică trans­­cedentalii, evident că delegația ro­mână de la Paris nu putea avea să se solidarizeze cu chipul de­ a judeca al­­ Consiliului Suprem. •Iar cât privește explicarea pe care Consiliul Suprem o dă acuma asupra dificultăților ce nu­ se făceau în chestia Basarabiei, pe motiv că fostul gu­vern român ar fi fost contrar aran­jamentelor, credem că chiar dacă gu­vernul­ românesc­ ce-a prezidat la tra­tativele de pace ar fi­ făcut greșeli ceea ce contestăm —­­o adevărată politică nu se poate întemeia pe con­­­siderațiuni de persoane. Consiliul suprem de altfel în che­stiunea Basarabiei ca și în alte che­stiuni politice, a fost departe de-a a­­f­ea o­­ linie de conduită și de-a fi c­on­­s­ecvent cu el însuși. Ch­ipul cum au furo cedat Aliații față de bolșevismul rusesc, chemând la insula Prinkipo p­ o șefii sovietelor, și misiunea lui Smuls la Pesta­, unde avea să trateze cu Béla Kulm, ca de la egal la egal, sunt exemple — nu singurele — cari vin să confirme teza că Aliații n’am avut totdeauna o atitudine consecventă, nici chiar în chestiunile cele mai im­portante pentru Europa­. Așa fiind nu este de mirare că și în chestiunea Basarabiei, Consiliul Suprem să fi oscilat în păreri și dea atitudinele ce voiau să fie simpatice lui Denikin sau Colceag, să ajungă la alte soluțiuni, astăzi. Dar noi socotim­i că chestiunea aii­­pirii Basarabiei la România, este în­chisă, căci drepturile­­ noastre asupra acestui pământ românesc au fost va­lorificate prin sângele vărsat și prin voința liberă a Basarabiei. Nu­ putem, firește,­­decât să fim sa­tisfăcuți dacă Aliații revin la o­­ pă­rere mai echitabilă asupra drepturilor noastre, dar ținem să accentuăm că alipirea Basarabiei era­­ pentru noi, una din chestiunile asupra căreia nici­odată n’am șovăit și nici n’am tran­­sigent. ZI CU ZI D. N. Iorga scrie: „In Si a­uru­l de la 1665 ca și în România de la 1920 a d-dui general A­veresen, pacificato­ 111 lupelor care — se retrăgeau“. S’a­ fo­rmat o co­misiu­ne compusă din trei profesori de gramatică, su­b President­ia emin­inlului învățător d. Mihalachhe, fost m­inietru i­n anul 1920, ca să analizeze fraza d-lui N. Iorga spre a șt­i care e subiectul și predicatul ei. Așteptăm verdictul­­ consiliului sng. gramatică pentru a ne pronunța. D. N. Iorga va ceti­ la Cameră—cel puțin așa spun cei m-4 intimi din tonul său _ o smu­tir­i d­eclarațirme după care se va retrage din presi­dents, in care a muncit atâta de eu spor. Declarația d-l­ui N. Iorga fiind scurtă, va ocupa întreaga ședință a camerei. Se prevede că și în capitală se vor ivi unele cazuri <x> boala som­nul­ui. Ziarul .»Adevărul“ se îm­plezește gândul că dacă mai sta la, gu­vern d. r. Brătiiănu­, Basarabia ar fi fost perdută. Fie sigur acest ziar, că în atitu­dinea­­ Consiliului suprem au­ intrat alte considerațiuni, decât cele per­sonale. Dar oare acest ziar nu spunea că e de ajuns­ să se retragă d. I. Bră­­tianui pent­­r­u ca l’eu­l nostru s­ă fie egal cu francul la Paris ? Râte vorbe goale, câte minciuni! „ finul din­ proiectu­ © de­ legi care va întâmpina d­e­lt? m­aj. vii adresiuni din partea mai ales a țărăniștilor, a deplin­ cu­­mieișorărei căror desinteresare este acela al nofcrită, va fi diurnelor. ..Țn lagi­rui țărănist e o adevăra­ta sârbă*­ soara. x *** Se z­ice că dl I. Atanasiu, secreta­­rd general de la Interne, ar­ fi spus că a fost „roșu“ in partidele de or­­di­ne. D. N. Iorga nu e nimic, însă, ori Pilde ar fi, pentru că definiția anar­hiei este o geacă , tocmai contrar lo­gicei. Frământările din Europa răsăriteană POLOHIA il CHESTIA m­am swaskmam^aama UCRAIMIAMA Intelisul fiostanezilor da @ sa ®?era © Ucraini independents— Ziarele poloneze se ocupă de câtva timp în special cu chestiunea ucrai­­niană. De o lună Petliura se găsește la­­ Varșovia­ și a avut de­se întrevederi cu ministrul de externe polon d­r Patek. Opinia publică din Polonia crede că de­ problema ucrainiană depinde vii­torul Europei. Printr’o fatalitate is­torică atât Rusia cât și Polonia tre­­bue să se lupte pentru supremația a­­su­pra Ucrainei. Polonia­, bulevardul Europei occidentale, cu frontierele rău echilibrate, rău apărate de natu­ra­, victimă timp de un secol și jumă­tate ale unei nedreptăți strigătoare, este hotărâtă cu orice preț să asigu­re independența acestei țări, asigu­ra­nd­u-se atât la e­st cât și la vest îm­potriva țărilor care i-au fost funeste în trecut. Viitoarele fruntarii ale Poloniei Polonia cere ca frontierele sale să meargă până la mlaiștinele Pri­piutu­lui. La sud de ace­ste mlaștini începe U­cra­inia și de aci revine pe tapet che­stiunea Gali­ției orientale, asupra că­reia Polonia are drepturi istorice ne­contestabile, cu toate că­­ populați­unea țărănească este ruteană. Ex esta o națiune­­ ucrainiană Până acum, cu toate evidențele s’a contestat Ucrainei drepturile de inde­pendență,­­dar pentru cine cunoaște țara, moravurile, limba, există incon­testabil o nați­un­e ucrainiană bine de­finită cu totul deosebita de masa po­porului rus."­Dar se pune chestiunea întreagă­: . 1) Din punctul de vedere economic­­ și politic, Rusia federalizată sau mai­­ poate admite independența complec­tă a Ucrainei ? 2) Din punctul de vedere al sigu­ranței Poloniei și al rolului ei civili­zator poate Polonia să lase tânărul stat ucrai­nian la discreția imperialilor ruși de toate nuanțele ? 3) Dar poate Rusia să se lipsească d­e grânarul Ucrainei, de popula­ția orașelor care este rusă sau ru­sifi­­­cată ? Poate să se­­­ condamne la foa­me și moarte ? Privită din acest punct d­e vedere­­ problema pare insolubilă din punctul de vedere polonez. este sub comanda unui fost ofițer în armata activă rusă. Ucrainienii mai au vreo 6000 oa­meni răspândiți dt a lungul Nistrului, în lupte de gudrrillas cu bolșevicii. O parte din guvernul ucrainiau se men­ține la Kaim­elnitz-Podolsk și o par­te este la Varșovia. Se crede că Petliu­ra­­ cu hatmanii­ săi Manko și Mazeppa cari­ au răsculat p­e țăranii ucrainieni in contra M­­enikto, poate să mai agite țărănimea și in contra polone­­­lor. In ultimii timp însă cetele lui F­uhura au fost din ce în ce mai res­pinse spre gra­nița Poloniei și nu poa­te fi vorba­tă ele singure să poată face­ ceva. De asemenea guvernul polonez caută să câștige pe­larații în ch­estia recunoaște­rei independenței ucrainie­­ne și să atragă și România la spriji­nirea acestei idei. Ziarele din Varșovia constată că în curând se vă pr­oduce un act cu­ ca­racter internațional, adică marile pu­teri vor cere independența Ucrainei și o vor recunoaște-o. Am reprodus toate comentariile presei din țara amică, repunându-le, intui cât chestiunea Ucrainei ne in­teresează și pe noi in cea mai mare măsură. Subscrii! ia împrumutul Refacere! căci ajutat! la consolidarea României Mari. Politica germaniei tet Rusia ■MMM N­KMH O altă teamă pe care o nutresc Po­lonezii și care este pe deplin justifi­cată, este noti­ti­ca Germaniei in R­u­­sia. Rusia va căuta prin toate mijloa­cele să ațâțe pe Rutenii dar Galiția orientală, creând o iridență și dificul­tăți Poloniei. Necesitatea indepeh-Nffrawy r^reiqffigT3BKaa>£ BttasMKiaaaa’ deniei Ucrainei De­­ aci necesitatea absolută pentru guvernul din Varșovia să obțină recu­noașterea­ independenței Ucrainei de la Sovietele din Moscova, pentru mo­tivul că Pe­tskk­a a recunoscut drep­turile Poloniei asupra Galiției și pen­tru faptul că Ucraina tânără în dez­voltarea sa ar avea mare nevoe de­ ajutorul guvernanților­­ polonezi.­­ Pentru moment statul major al ge­neralului Pilsudski protejează semin­țele armatei naționale ucrainiene care MOTE EJHELSS8ET 5 <$33KIf19Hi Reclama patriotica în timpuri normale, când călăto­riile jiu bunt aparente­« adevărate­lor­ expediții și când banii nu va­riau drep­ta o țară la al­ar cum varia­ză astăzi, trenu­rile, hotelurile, vitri­nele echio șeiurilor de ziare din gări și de pe s­­pade, erau arh­ii near­ea­te cu prospecte în care­ se lăudau Vieby. Nișe loialități’e din Elveția. Orașe $i­etăți uni cu o reputațiune a tat1 lu s hi­ t..‘ s­tab­ilită încât și copiii cari cunoșteau doar­ alfabetul le știau, credeau totuși că e bine să-și mai facă reclamă. Noi n-am știut mici­odată să fa­cem I."cunoscută Constanța ori Sinaia, cel puțin pentru Bulgaria și pentru U­ngari­a". De asemenea, acuma nu știm să recurgem la toate mijloacele pe car le între­biVintească francezii pen­tru a spori fiâmăn­ul subscriitorilor în împr­um­utul național. Ziarele francețse­ne rivală scurtă acolo ce Jio­­curgra ]la fotografia oamenilor mari, la manuscrisul lor, pentru a se face reclamă noului împrumut intern de acolo. Alături de eiiipjii d-liui Des­­c­haines, ori ge­neralului Pocli,' avíín opiniil: ',_ inout­ijai­ile și sfaturile lor asupra însem­nătățeși a­cestui împru­­mut. Noi nu știu­ să inventăm mijloa­cele cele mai bune pentru a profita după urma puWi­cită­tei. Dată pentru un om ca particular, modeiștia e una din in­i­mi, pentru un neam această calitate de disers­­tiune poate fi im defect, căci în lup­ta vieței reputiațiune.ai este o annă, și lauda, annepictul succesului. Să ne lăudăm, deci, în fața străi­nilor, să reeun­ Kăm la­ publici­ stică, •pentru a ne satisifaice interesele na­ționale! Morală socială ©'alta, decât cea individuală! ——---------­ Petronius ■te.® POLITICA FINANCIARĂ — Soluții pentru așeza­­rea situafiei noastre fi­­ nanțiste Ziarele de azi dimineață publică un rrezumat al programului de gu­­vernământ, pe care și credințele consiliului îl va citi în ședința de azi a parlamentului.­­ Infu­e «ț­iele se anunță că „spre a consolida România întregită se vor p­reia noui impozite, necesare­­ aces­tei consolidări“. E o simplă enunțare de principiu, fără alte amănunte. Se anunță noui impozite. Desigur că ele sunt nece­sare, ca să se poa să așeza finanțele Romaniei pe baze cari să remedieze situațiunea din prezent, încă prin programul publicat la Iași, partidul liberal a făcut cunos­cut că „situația financiară creiază țarei de război și de mărirea teri­­toriului d­oare o revizuire generală a ■sistemului nos­­tru de impozite“. Li se adăuga în declarația­­ de la Iași a partidului liberal că „credincios ac­­țiunei sale deja începute, partidul național-lliberal vede în introduce­rea impozitului progresiv pe venit, a unor taxe progresive de moșteniri, mai ales pe cele indirecte, și A UNUI IMPOZIT PE CÂȘTIGURILE DE RĂZBOI bine chibzuit, nu numai chipul cel mai bun de a împlini lip­­s­uri­lle noastre budgetare, dar și în­deplinirea unei adevărate opere de dre­ptaite socia­lă“. E uin punct de vedere care a ră­mas și­ astăzi și care, dacă n’a putmit fi înfăptuit în cursul g­u­vernărei noastre care a­ luat sfârșit odată cu constituirea­ guvernului Văi oiami, cauzele sunt și trebuesc căutate in­tr’o serie d­e împrejurări, cari, sunt în afară de voința partidului. Im­­pozi­tele noul neputdndd,se creai de­cât printr’un vot al parliam­entului, care n’a putut fi ales decât în toam­na trecu­tă, constitue una din expli­­cațiuni. La> cm.,asta se adaugă, o cauză de ordin extern. T­ra­­sivele dela Paris fiind la a­­cea epocă Iu care și ne­cunoscând pe de o parte sarcinele financiare, cari puteau să rezulte pentru Ro­mânia din moșt­enirea fostului im­periu habsburgic, si pe de altă par­­­­te, necunoscăn­d în același­ timp nici suma la c care se putea ridica cel ti­pa ii­e atribuită României din despă­gubirile impuse Germandei. Astăzi când aceste probleme sunt lămurite, o revizuire generală a sis­temului nostru de impozite este po­sibilă și se impune. Impozitul pro­gresiv pe venit, taxele progresive m­umoă leur­i și impozitul pe câștigurile de război, reprezintă soluțiuni­ de caii este legată notai așezare finan­ciară a statului român. G­I­ E COURI­ erul care a bântuit in Estonia, și ză­pada mare care a căzut, a cauzat moartea la sute de persoane. Trei sute au fost aflate numai între Narva și Reval, după cum spun rapoartele frag­mentare care au ajuns la Crucea R­oșie Americană. Cei de la ambulanțele americane, apar­ținătoare Crucei Roșii, spun că foarte mulți co­pii au înghețat de frig, maginație și documentare. Cazul «Ahan­tidei»’a ridicat vălul asupra metodei întrebuințate pentru a scrie romane de aventuri. Mulți își închipuesc că acest gen de literatură este un produs exclusiv al imaginațiunei. Nimic mai fals. Tânărul au­tor acuzat de plagiat a publicat o lungă listă de lucrări, care n’are nimic de in­vidiat celor ce însoțesc tezele universi­tare. Până și peisagiile sunt zugrăvite după modelul cuiva. •testestesimtemteftee« Plasând capitalurile în imprumutul Refacere! fa­ce t­ ms numai o operă pa­triotică dar și o bună afa­cere financiară față de cursul cu care se lansează acest împrumut. Nu întârziat! deci căci pierdeți o bună ocazie. De pretutindeni nu auzim decât lamenta­ț­iuni bâzâie pe l­ipsa aurului, avem, hârtie-monetă mit­ică, dar nu avem stoc de arar suficient pentru gamntatrea ei. Sfor erede, deed, că ind­ustria aurului ar fi una din cele mai căutate. America*, prin gura frunte»h*n]ui de finanțe a­­ Statelor­ Unite, ne cere­am­ spre a ne ajutaj țările, cari au păstrat neutralitatea, se mândresc cu aurul ce -ai acumu­lat și domină, prin forța «fetelui me­tal prețios, înbn­eaga omenire. Urc­a­­rea extraordinară a mâini­­lor «•­re­tor țări n­u se explică altfel decât prin garanția oferi­­va ce prezintă stocurile lor metalice ide­cutorilor de bilete. Nu ar rămânea, așa­dar,­denii să activăm cât mai mult, producția aurului. Cu toate a­celea» îndustr­a aurului trec» printr’o mare criză. Proef­Ksia mondială a­ șourului Se știe că înainte de, descoperirea minelor de aur din California și di­n Australia­, adică înainte d­e anii­i 1840, când aceste două regiuni arate­fere au început să producă, cea mai mare parte a aurului­­ din* întreaga* lume era, proc­urată de nțtrite U­ral­. Punerea in exploatare a minelor din California a schimbat cu desăvârși­re ‘luxos’ă stare de lucruri: la șapte ani de-abi­a dda descoperirea ser., ză­cămintele aurifere din California au at­ins o [­inducție» anuală de 900.000 de dolari. In 1848 producția lor s’a înzecit ajungând la 9.000.000 de do­­la­ri. Difici progresiunea urmând, a­­vem în 1850, adică după ze­i ani de la descoperi­rea minelor, o producie anuală de 50.000.000­ de dol­a­ri. In anii următori, productivanea­ s’a mă­rit încon­ tiranii. De altă parte, Australia producea și ca: Jiu '.'rămânea mai pe jos și. »: x­îngea ca într’un clește, Statele­ Unite, căci Australia și California, prin avântral ce luase își atribu­ise­ 40 la sută din producția mondială. Republica „înstelată“ reușia, totuși, să-și păstreze­ primul­­­ rang printre țâril­e producătoare de­ aur. Până în 1886, situ­ați­unea s’a conti­nuat în aceste comltț­iuni. De la aceas­­tă dată, descoperiin­du-se minele­­ de aur din Transvaal, o schimbare ra­dicală s-a produs. Chiar din 1889, minele din Transvaal arțimuare, pe l­­iața mondială, 7 milio­an­e­ de dolari de aur: p­rod­uet­a lor a atin­s in 1899, mai mult de o su­ta de milioane de­­dolari, iar în 1913, 150 de milioane, ceea ce a făcut ca Statele­ Unite să treacă în planul al­ doilea­. Dacii, observăm statisticele pro­ducției mondiale a aurului de la 1886 la 1918 vedem că, in­ această perioa­dă, producția americană aproape sa întreit. Producția totală, însă, sa mrnătrit, astfel c­ă Statele-Unite, cari în 1886, acti­a­rau 34 la sută din producția mondială, în 1918 nu mai aveau decât 18 la suta, multi, peri,in­ a falco mai ușoară pla­sarea infr.rnmii,tarilor lor, n­ațu­mite Antoniei i-au trimis m­ari cantitălâ «de aur. Faptul că St­atele-Unite pri­mi,au aur, în vreme «S­ aate hainite, i­odeao, nu putea să. .moarate«? pro­ducția aurului. Aic­i, ea și­‘iu B»­­lojwh, în America e lipsă de lucră­tori,­ și mai aleși de lustaferi experi­mentați, salari'4 © e’an urease, m­­a­té­riale prime s’au scuiMit>ife _ atâtea cauze cari sunt dăținăto­ are un sges r­al industriei­ aurifere. Aurul !«­­când rolul de monedă de_garanție in cea mai mare parte 41a siste­ma de moneta*!©, prețul eău nu variază, *1 se schimbă contra lui însuș­.­­*i £ et­c«. dacă celelalte industrii pot, pri«­­tRo sporire­a..preturilor, să irompe»­­f.­.ze sporul din cheltuero, nu este tot s’*a cu indue via aural a1. livele ti«i asuir di« Rezulta­tu­l acestei­ ur­ări «ie lucruri este că, în S­tatele­ Unit«, sua­­ te, mi­ne au îr.dmvî. să-și suspande exploa­­tăril’e și să ceară state tor ajutorul eficial ,pentru a putea rein­cepe i ro l. Guvernul american,­­au pare dis­pus, cu drept cuvint, că intervie­m a­ cxaste d­uest’j­ dne. Tezaurul federat1 deține, astăzi, stocul de aur cel­­ mar important dli­n întreaga lume. De unde și refuzul ca­tegoric pe care h dat exploatatorilor imimetor de arar. Hotărî­rea aceasta, foarte în­drep­­tîlțîtă, din­­ partea unui guvern al riș £?i n­etism­â- este săturat­ă de aur; ursi; utere nici un interes de a-și ' mili;' rezervele, nu poate decât să­ Inccor­nească­ activitatea anei Indugirik cari­­ nu-și va relua activitatea, a'eeși vând,'salariile lucrătorilor și­ pretat materiilor prime Mlucându-ire, vă­ ies,tăblii echilibruil stricat. Stagnarea aceasta co­nstitue vre­un pericol pentru omeni­ret Nn «ar­dem, pentru tă aurul, grămădiți în­ S­tate’e-Uni­te. va «reost. au­tewnate Oceanul, când na sun'to europe»*, i­ntensificând­ ui-și exportu­l vor p­­rea­ sărși reducă în mod simțitor is­­­portul. Dar nu se poate aoest­efrez&in mom­­entul acesta tericai­ * SCRISORI din FRANȚA PRODUCTIa WMAIa A AURULUI Producția actuals 8 mineter de a«r,— aglifia în aur a diferitelor firi, îna­­inte de răz&s»i Criza industriei auratei In Statele-Unite V««!?!Î!S6!SSS2SS»SEES BIS Biffe a SSIS» Republica Sta‘iilor-U­n­i­te ale A­me­­­ricei’de Nord esta astăzi,’ țara cea mai bogată din­stumie. De­ aceia s’a și spus că Statele-Uraite singure, ar fi în stare să repună. Europa în sta­rea economică dinaintea războiului. Cu toate acestea, Statele­ Unite pro­duc, actima, aur in mult mai mică cantita­c­­ico, de obic­eii. Cam e sa fie cauza acestei stagnări? înainte de razboiu, aurul, alături de excedentul exportului, ser­via Sta­­telor­ Unite spre a asigura serviciul împrumuturilor din străinătate, dar de la 1914 încoace, America devenind cel­­ mai mare furnizor al Europei, rambursat aproape­ toate­ datoriile sale externe și comerțul ei de export a luat un avânt extraordinar.­­Mai La e­fil­ie ridicata h­eist» «■felie d­ ® ase­­ggo Daco ne raporfiim la statisfcrea minuțioasă și iinteligantă­, pe care ». £ â.cat-o d. de Fovisto, membru ,d Ii­ istitutialn.î, fost director al Mon­etă­­riei,­­și un distins economiste vede« i..­ în­t­re­aga producția arar­ă» ri­­dj-i.-a.. înai­ntea războiului. la peste 70 de maiLarde. El aceste miliarde cir­­culau sub fo­rm­a .dte rappeta pe in­­treag­a intin­dere a globului pămin­­tesc. In­ suma aceasta formidabilă­­ la 76 de miliarde, — «ramă care. astății când ’ dezastre!© ruzimL Arai, ne-au sv •3kt, să cifrăm: totul la miliard­o ni mai pare atât de înramna­tă.— Fr« . i ta ocupa un loc di frânte. Rezerva­­te de arar ale marei Repubic­i se ri­dicau la șase miliarde și jnmâta&t adică -în fel cu­ acetea arte -­ te­mpor­­îJin­­te ale Ameiricei fle. Nord. Bî»e înțeles ca, în aceste ș­aise miliarde, stoerit metalic al Băiieei Frânței »» •i­ntra decât c­e3 maiasefle jnrasiate­, păzite cu o deosebita­ atenție de s*«r­nicii numeroși ai primulu­i ins­ti­tot financiar francez. Înainte de război m­otor,mania sa avea ca stoc de aur decât 900 de Mil­li­o­ane, de unde șt­­ri­ngerea ce ex­ista că Imperiul german nu avea Continuarea U pagina 2-a »»Exilet­imil ftaitistic al României“­­publică următoarele date­­ Statistice, sasupra I­ndus­tr­iei Mari în România (în special* industria încurajată) la sfârșitul­ anului 1915. Cu acest prilej «e va putea vedea și avântul pe care îl luase viața industrială la noi în ultimii ani cari amu precedat războiul precum și pagubele enolute prici­nuite de război și mai ales de ina­mic. in 1866 existau 39 fabrici cari în­trebuințau ea­ energie forța mecani­ CRONICA ECONOMICA industria mare IN ROMANIA *­ Avântul luat în ultimii ani «ari au precedat războiul.—Situațiunea industriei Mari in 1915.— @ anslsera oficială in vederea refacere­. — că: In 1887 — când s’a început apli­carea legici pentru încurajarea in­dustriei naționale numă­rul între­prinderilor industriale se ridica la 173. In 1893 numărul acestora ca­ ciște la 256 iar în 1906 avem 471. Ca atare d­eilai 1893 până la 1906 ea a înființat cele mai multe întreprinderi mari, ceea ce dovedește că legea de încu­rajare a industriei naționale a dat un impuls puternic industriei, de avantagiile sus-zi­sei legi. Numărul lucrătorilor întrebuin­țați in industria mare, la finele a­­nului 1915 se ținea l­a 58.871. De avariajele legei pentru încu­rajarea indus­triei noastre naționale, numai industria petrolului s’a bu­curat mai puțin. Numai 40 de rai­­nerii de p­etrol s’au folosit, în 1915, de aceste avantagii, pe când exploa­tările de petrol nu figurează în tab­loul industriilor încurajate de stat. După o lucrare a d-lui ing. Emi­lian, capitalul total investit în in­­dustrie se ridica la finele anului 1915 la suma de­­ 1.014.583.682, cuprin­zând atât industria mare cât și in­dustria mijlocie și mică. Din aceas­tă sumă revine industriei mari 805,4^2.618 sau 79,40 la sută și numai 209 milioane industriei mijlocii și mici sau 26,60 la sută. C n capitalul de 805.472.618 plasat în industria mare la 1915, suma­ de 636.546.546 sau 78,75 la Sută din total­­reprezintă, capitalul diverselor so­cietăți industriale pe acțiuni, iar restul de 21.25 la sută este capitalul individual sau în tovărășie simplă. Din suma de 636.546.546, capitalul In 1915 aveam 1149 Intreprinder străin reprezintă 80 la sută pe când industriale din cori S27 se bucurau cel românesc 20 la sută­. Examinând, fiecare fel d­e­ indus­trie în fiarte,­­se* constată că în indu­striile petrolului, zahărului, gazului, elec riei­ri ți­, avii și în industria metalurgică, chimică și a lemnului, capitalul, est . .aproape numai străin, excepție făcând industria alimenta­­ră, textilă, dițieut-ceramică și trans­porturi, unde capitalul învestit este mai mult de 7!­ la sută românesc. Cel mai m­are capital st­răi­n, sub formă de acțiuni, plasat în indus­­tr­ia. .noastră mare, încuraja­t*a. de Stat îl avea­ înaintea războiului Germania. Ar­ șsit capital, învestit în majoritatea lui în industria petro­­lului, iin­egistea la 1915 sumar­ă în 120.820.175, cee-a ice reprezintă un pro­cent de 23.55 la, sută din totalul ca­pitalului­­ trăita. In, al doilea rânidi vine capi­tal­ull olandez cu 97.901.246 lei, plasat în ‘industria petrolului, reprezentînd un procent de 19,5 la sută din capitalul străin. Urmează apoi capitalul englez cu 96.922.938 lei sau 18,65 la sută din total, plasat de asemenea, aproape num­ai în exploa­tări de­ petrol. Capi­talul­ austro-ungar este reprezenta­t cu suma dile 66.389.525 lei sau 32,90­­­a sută, în majoritate­­ plasat în industria lemnului. Rel­i­gia ce?]tribute cu 59.695.327 lei sau­­ 11.43 la sută din total, rezervându-și aproape exc­lu­siv industria zaluliu­­l­uii­ In al șaselea rând­ vine capitalul francez cu suma de 38.688.000, ceea ce reprezintă numai 7,52 la sută din capitalul străin. Capitalul francez in­ Români­a a găsit un bun plasa­ment în­ industria petrolului și a e­­lectricitlui­ ji, a gazului, etc. Ameste­cauM, înaintea războiului, nu aveau învestit în ind­ustria noastră decât numai 25.000.000 lei sau 4,85 la sută din total, și anume în exploatările petrolifere, etc. Examinând pe specialit­ăți indus­tria mare, încurajată până la­ finele anului 1915, găsim­ 52 categorii de î­n­treprinderi. Vin, în ordine: industria..chereste­­lei, a morăr­itului, a mobilelor de lemn­ și tâmplă­riei me­canice­, meta­lurgică.;’ a cărămidii­i și țiglei; a pe­­trecriiui .a. arte’tp- girafice, cardonate și tipografii; a tăbăcăriei, țesăto­­rieii, ciocolatei și bomboanelor; a varului, uleiurilor, tr­icotaje, posta­vului, conserve și mezeluri, săpun și lumânări, mozaic și lucrări în ci­ment; a pâine­i, oue, sârmă și sum­­­­buri; aandalagji tinichigerie, lăzi și bidoane; produse chimice; ciment portland și artificial; mobile de fer;­i bazalt și produse ceramice; lacuri, v­o­psele, culori; pălănii; broderie; dantelării și confecțiuni; celuloză și hârtie; sticlărie; spirt; cognac, fiqubur, c&am­pagne; gaze lichefia­te; incalt­amilite; ape gazoase; frân­ghii și sfoară;­paste făinoase; bere; oțet; rizerie și curățat cereale; lăp­­tărie și brânzeturi. Industria cherestelei s‘a folosit cea mai ma­t de legea încurajăm. Astfel 98 d’e juttepvluders' se L­tfea­­tă astăzi d­e avantajele legei, având un capital fix de 37.580.604 lei sau 11,42 la sută din­ totalul capitalului întreprinderilor actuale. Industria morăritului beneficiază de avanta­jele legei numai de la 1906 încoace. Industria­ petrolului număra 40 intreprinderi, cari cu recurs la a­­vanitaj«’© legei de încurajare. Aces­­te int­reprinderi au urn capital fix de lei 49.572.957 sau­ 15,07 la sută din to­tal. Cum vedem, la începutul războiu­lui mondial și înainte de intrarea României în război situați­unea in­du­­strei mari încurajate de stat era destul de înfloritoare. Surprinzând-o războiul în plină dezvoltare a avut să sufere mai întâi lipsa de m­aterii prime, m­așiniii combustibil, capi­na , puii pu­ilot, aduce cu ușu­rință din etrem­ătate, apoi după intrarea Roomâniei în război și din­ cauza acuparchi uei ina­mice, această­ ramură de­ activitate a­­avut să­ sufere pagube in­e­nse. O parte din insia te granice inn­us­­triale au­ fost distinse pent­ru a a» sadea 111 m­u­iu.e mosmentu­l, au fost drebu­pse iar foeîe mai au fost devastate de Miami­, c m raite «re &­uile confiscau­ și înst­rei­nat int instru­men­tele pe cari a pus mâna. In această si­tuațiune, tânăra sea­­stră industrie treze­a refăcută­ din temelii. Ministerul indiialbri­k­ a ii început lucrăr­ile pregăti­tear* la vizitarea unei anchete in­dustrial* ■ pentru cunoașterea situați­anei rc»­­i ©. Nratoai așa se v*r putea I­ap,­suri în vederea refacere! și­­ restobir. l­nin normale a in­dustriei fto*9fetă națo­nale. 1 »OXOO-

Next