Viitorul, septembrie 1920 (Anul 14, nr. 3736-3760)
1920-09-18 / nr. 3750
lair HimmtMi i ■iniiri iii Hinin B[W|^) oPSIa COft!&*cCtá 10 SCÎG TOALETE EXTRAORDINARE # JWMBB Peninin Atensie — Cel mai mare Him din lume — Atentie thatjiucinema . — *we I TUTMKnm “ArVT-^T^r * Ä J T QABY DE&LY5 I (>CUfiS!C. gSMäl titifiEi , 1 | SSI P\|Pf| | g_| G* Fk B |f%£ E (VIATA PA- 13 1 ‘ | Extraordinară dramă senzațională din via NjiVvLiVd IíhLEI DIEORISIANA 18 | ^Sr. §T £ FA?i HA&tit&SCh Ița excentricelor miliardare americane.—Suöi^Cíiő: SM mmm l***"“" “Jiucrar* cSnen^osra Hea * I blect origina!Acest film a fost adus cu LA LUX: Orchestră clasică LA COLOS: igruziqa Reg. 21 iot. Monopol Sarpie §§ Orchestra clasică-Monopol SARPiq mari sacrificii pentru CINEMA CLASIC S © atrage afensiunea Ou ©?. Public că filmele la Cinema la Colos îi Clasic sunt â ® SOL.y*fWîCHMH^i. iT0Tr-| mi rí 1 I ......”~1jr I~rI • I III..............iwi........... nil— imn am mc imian .ti hmn -nn ~~ ............. rur > iii iiaaiii BfaB PiiiagnifilffTl^liffrftTî^TVi'Tyiîn r..v ririvrr TTTmiiTi'nirim nTi t 'minriTri iimii-hii iimc TiMinriii mni un uimi un mi .......mr .rv.ii'T'—m—...................................................................... AS i A ^1 .K»ecLeSGuJLd toate CINEMATOGRAFELE £ £• X» x>. Societate Anonimă Română-Clandeaeâ de iiBieuin E mmm$ — Capital initial 25.000.000 l@× — — X&n*adULcfc — PROSPECT i EMISIUNE Este cunoscut tuturor că mai mut de a 12-a parte din suprafața totală a țărei este supusă inundației, și din această cauză nu poate fi folosită. Se cunoaște de asemenea marea fertilitate a acestor terenuri și foloasele ce ar trage satele învecinate prin scăparea lor de inundație. Azi când lipsa de pământ cultivabil este atât de mut resimțită, necesitatea de a salva de îmb4ație toate aceste terenuri, apare în primul rând ca o necesitate de ordin economic național, care va face ca bogăția naturală a țărei să crească în mod simțitor. Afară de aceasta, lipsa de canalizare a râurilor principale, ca Siretul, Prutul, Oltul și Jiul, fac ca România să nu se poată folosi de căile sale naturale de apă, care ar ușura cu mult transporturile interioare la Dunăre. De asemenea legătura Bucureștiului cu Dunărea, printr’un canal, ar decongestiona în cea mai mare măsiră căile noastre ferate, căci prin acest viitor canal, fier putea, face aproape tot importul rtotu ds mărfuri pentru București și regiunile învecinate, ce ne-ar sosi fie pe Dunăre, din Iuli« pe Mare. " Statul, de mult a făcut prin Direcția Subanatățuilor Funciare, diverse studii pentru apărarea de inundații a terenurilor inundabile, dar acestor proecte nu li s’au dat nici un curs din cauza lipsei de fonduri bănești. Acum, Banca Generală a Țărei Românești, Banca Țărănească, Banca Franco-Română, l&nea Brăia și un puternic grup de capitaliști români, au hotărât înființarea unei Societăți de indignire și dragaj, și în acest scop, au cumpărat din Olanda, deja cea mai renumită casă mondială, specială în astfel de lucrări, Cassa W. Kallis &. C-asa din Haga, un grup important de mașini de cel mai nou model, astfel că lucrările de îndiguire și canalizare, vor putea începe tip de curând. Cassa Kallis, intră în Societate cu o sumă de circa cei 4.000 ppg și a pus, la dispoziția nouei Societăți, personalul de conducere necesar, căci este tuturor știut că acest gen de lucrări constitue o specialitate a Olandezilor. Societatea a fost constituită prin actul autentic de Tribunalul Brăila, S. I. sub No. 1920 din a. c., iar întregul capital social, de cei 25.000.000 a fost subscris integral de către fondatori. Scopul principal al Societăței, este acel prevăzut la art. 4 din Statute și anume : a . A. face orice fel de lucrări de îndiguire și dragaj , de a regula cursuri de râuri și fluvii, f>e contul său propriu, pe contul Statului, sau pe al particularilor; a b) . A luat la concesiune terenurile salvate de inundație; c) . A Lec orice fel de convențiune relativ la modalitățile executărei acestor lucrări; d) . A lua in concesiune construirea și exploatarea de tramvaie și căi ferate ce s’ar construi eventual pe digurile executate de dânsa, etc Primul consiliu de administrație numit pe patru ani se compune ind următoarele pe averse : Constantin Contzescu, Ministru plenipotențiar. I Mititincu, fost Ministru, administrator al Băncii Generale a Țărei Românești. Dr. /. Costinescu, administrator al Băncii General a T. R. H. Căpitâneanu, fost secretar general la ministerul de Interne, etc. Al. Alexandridi, Director General al Băncii Țărănești. N. Berceanu, Administrator Delegat al Băncei Franco Române. L. R. Opreanu, Administrator Delegat al Băncei Brăila. Inginer D Germani, Profesor la Școala de Poduri și Șosele, log. N. Poenari Iatan, Administrator la I. R. D. P. Ing. I. Vidrașcu. Lg. A. Maxim, Administrator al Soc. Edilitatea. Jacob Mont, Director al Soc. Kallis & Co. Haga. I. A. Dekker, Proprietar de Terenuri Petrolifere Ploești. Gogu Negulescu, fost senator, Ploești. Mc. T. Petrescu, fost deputat Brăila. P. Lazaroneanu, fost senator Băila. Spirit Likyardopoulos, mare industriaș. Șerban Răducanu, fost Prefect și Primar, Braia. Philip Rotenbergy armator din Brăila. A. Tmdiridi, Directorul Soc. de Navigație Maritimă. Adrian Gattorno, Administratorul Soc. Navig. Llordul Român. D. C. Radacovici, Mare armator. IAR tA CENZORI RE DOMNII: Comandor EWU Maxim, Nicolae N. Jurca, George I. Sabovici, directorul Băncei Brăila, Inginer, Ma'T*m, directorul Uzinelor «Lemaîtne» din București, și G. Q. Aloisescu, avocat, Fratru, ca și publicul cel mare să ia parte la această operă mare, ce sa întreprinde de societatea de față, fondatorii au hotărât ca din capitalul subscris de dânșii, că dea, și subscriptjupej, publice, parte. Subscripțiunea va începe in ziua de Mercuri 15 Sept. ae, și va duri, până în ziua da 25 sept a. a 1 La subscriere se va vărsa 30 la sută din capitalul subsors adică câte lbi 150 de fiecare acțiune de l|ei.500 nominal, phis lei 30 drept cheltueli de constituire. Subscrierile se vor face la BUURE II laanca Generală a Țărei Românești, și la sucursalele sale, Banca de Scont a României, și la sucursalele sale, Banca franco-Română, și sucursalele sale din: Giurgiu, Turnu-Măgurele, Alexandria, Roșiori, Caraorof și Slobozia și agențiile sale din Zimnicea, Găești, Ploioasa și Vida Vlașca. . Banca de Petrol Mine, și Industrie: IN BRAILA: Banca Brăila și Banca Generală a Țării Românești, IN Transilvania, Sibiu: La Banca Albina din Sibiu, Banca de Leenă a României și Banca Generala a Țărei Românești, * Brașov: La Banca Generală a Țarei Românești* La Cluj: La Banca Albina, Banca Agrară și Banca Vatra. IN BANAT: Temișiara: La „Temișasîa ‘ Issobit de Credit; m BUCOVINA: Cernăuți: Banca de Est. IN BASARABIA: Chișinău, Banca Iașilor și Banca Basarabiei. Consiliul de Adminisrație, își rezervă dreptul de a închide subscripția și mai înainte de termenul fixat, precum și de a face epartițiunea și atribuțiunea acțiunilor așa cum va crede dânsul de cuviință» Teatrul JffiQstlil MARIA“ Compania, dramatică «Bulandra» Astăzi Vineri 17 Septembrie 1920 „COCOȘUL NEGRU" Fantasie dramatică în, 5 acte în versuri de Victor Eftimiu Sâmbătă 18 Septembrie 1920 „cocoșul minult Duminică 19 MATINEU „VAFAIA“ Biletele I, Cassa Teatrului Parenl OTETELIȘEARU tastasia Lyiiinu LEMHI Vineri 17 Septembrie 1920 In beneficiul tenorului I. Băjenaru Sânbătă 18 Septembrie O Manevră de Toamnă Duminică 19 Septembrie Ultimul MATINEU de Adio la Lyric Pericola SEARA In Parc Ultima, Reprezentație de Adio Suzana Senelația lipiți Isii (dubai Călăreților) aduce la cunoștința Doamnelor și D-lor doritori a lua parte l1 Concursul hipic general anual, de sub președinția M. S. Regelui, că s’a fixat țierea lui între 10—20 Octombrie și- n Pentru program și detaliin a se adresa la Sediul Socetății Str. Lucaci », unde se fie și Înscrierile in toate zilele Intre 3—6 p. m. până în ziua de 6 Octombrie inclusiv. CĂRBUNI-LIGNIT Calitate superioară CU TPMA și VAGONUL LEMNE CER, FAG, Cojite furnizează imediat la domiciiu LUPU CRNSTE ÎN Lipscani ți Etaj. Intrare Hann cu Tel i Telefoft 31[ 13. România Petroliferă Se aduce la cunoștința J-lor Subscriitori ai primei, emisiuni, că cu începere de Luni 20 Septembrie 1920, se vor distribui titlurile definitive pentru emisiunea I la Sediul societăți din Str. Piața Amsei No. 8 în fiecare zi între orele 10—12 și 46. Titlurile se vor elibera contra distanței provizorii a Băncei di Petrol, Mine …jfc Industrie. Pata eiber drei titlurilor pentru emisiunea II ce va publica la timp. Teatral CA SOLcd HABEL (EFORIA) Impresariii AVU AM NICOI. At Sâmbătă 1d Septembrie 1920 ! f Hrt CONCERT © at DE ceeedrei ten.©» SLEZACK (el mai mare tenor dramatic din latnig Programul pentru primul Concert I Bizet. Aria lui Dop Jusc din j I s Caruien». [ 2. Meyerbeer. Aria lui Vasco di j ■ Gama du «Africana*. 3. tToh. Brant ft. Minnelied; FeU | I deiasamkeit: Ständchen. I Ritchard Straus*. Trat.ra durch I I die Dämmerung și Hoúulic.he Aufi’or- E a delung. j 4. 1‘uecini. Aria lui Rodolfo din I f «Itohema ». I 5. Jidoneavallo. Aria lui Tooio j I din «Pagliacci». I l Acompani meritul la pian. va fi susțin I T, nt de divrose’or Alfred Glataner I ..jULit.i.e ut uc Muzică Hans j Jaeckel. Calea Victoriei, 70 I TEATRUL, MODERN (Gopiplect renovat) Asociația dramatică EXCETHIOJl Astă seară orele 9 precis Dramă in 5.acte (6 tablouri) dp Jean, lüchepsiu In rolurile principale: V. Storin, Ion Manolescu, G. Channel, Elvira Popescu, Vecera, Almajan Buzescu Sâmbătă și Duminică seara „LA GL?J*‘ [ Duminică IU Ssihotelemn*: Matineu ora 3 ! eu d. Ion Manolescu în rolul principal Biletele la Casa Teatrului D1*« V. VINEȘ S’a reîntors in Capitală. Consul^afluiți de boale interne ți nervoase de la 2—3 Jum. și 6—7 p. m. Strada Romulus No. 26. MWEMHMKtm 99999*9999 tA— motiv» foarte liniștit, caeu n’ar avea nevoo de, eeriu,fi.pat pentru armată, doi na moment nu s’ar gândi fen Conservator. Cumoisc mulți absolvenți, rari cu, Conservatorul a’asui activat în armată și au ajuns chiar la gradul de maior în administrație sau.... laici. Serie. Avem absolvenți de Conservator în funcțiuni administrative, ca și în Câile Ferate și după 10 -1^ 12 ani de practică funcționărea.D>oă,der vin profesori de muzică Ha Lceu și tot așa mergfem înainte. O domnișoară, de etate destul de respectabilă, se agită anul trecut în minister asupra uoi Dreptăți care i se face, respingând-o de la examenul de admitere. „Cum domnule ? Tată e asta în care nu poț să câștigi o pâine. Am solicitat un post la Minsterul Idle Interne, am solicitat la Primarie, nicăieri nu am fost ornată, lacum văd că nici la Conservator nu vroesc să mă primească. ,Numai și numai, nedreptate“... O elevă în ultimul an de piano: misunia anuală 10 (zece), în examen 2(două), rezultatul repeteată. — Se cere un nou examen ; se admite : ă ®. Qăre statul poate vepi ta ajutor — bănui — poate adune cu, stop Q tolăfcp»rare a neajunsujior. Și știatoărit ca șuieră o micșorare a capacității de prodnotiimie în toate rattmsrite, și, foarte multe aparate și testamente — indiferent sama de bate — nu se tpot procurai toci acolo-Stoletul necesar să improvizează twin cumpărături făcute pe la comercu'austsi dto oraș, utiiztooa nu este posibilă, decât, cu o surpremă încordare a atențiunii și a viptozei. Aceste din urană, cuvinte remediază tn mod marțial această criză, bine înțeles cu condițianea ca statul să deschidă iar« robinetul resurselor sale. CONGRESUL »inorăin m ZIUA III-,a Ședința de dimineață Ședința se desciindte în ora 9 luni. După citirea sumarului, zilei precedente și discuția așupa, îmi, d, Lea bușea f‘.autmează discuțiile făcute în juriul expunerei tale motive și proectului citi dr. D. Giamanti, spune că. nu e o doglijan: chiar partea, studenților din regat față de cei înă subjugați. Studenții "Hindsd/imeri" iau fost totdeauna luați în considerare. Și în prezentul statut sunt prevăzuți. Răspunde d-lui R. Demetrescu, care a făcut obicețiuni în privința, formuleî Uniunea, explică sensul formulei național. Treime precizată :noțiunea nt'tiune. Eîsentiemul esențial este acea voințță,socială la, vie.m.btilor cari doresc să oontribuiască la propășire», culturii și a asociatului. Dacă nu se, croț^.La out outoa el milă formula dolul P. Deau'fa'esc«. Se trece la, discuții^ pe articole a proiectului.—>—pexxpo—-----tara mărfurilor in Romania Ire M »liter ul industriei șî comerțului pudică în „Monitorul 0ficijal“ de la«i următoarea deciziune: Dispozițiun»le din trociziunea noastră cu No. 13531 ict. 11 Mai 1930, publicată în „Monitorul Oficial*1 cu No. 36 din 20 Mai 1920, se modifică după cum urințează: a) Decigiunea desfiintjarului comsiliul dirgenti din Transilvania cu No. 2.251 din 28 Iunie 1919, cran și cea cu No. 1.500 din 20 Februarie 1920, cari reglementau comerțul interior în acel ținut, rămân: amintțe; b) Men ținem În totul dispozițiun ni.Ic din deciziuneta noastră, cu No. 118,617 din 17 Marte 1920, publicată, în „Monitorul Oficial“ cu No. 262 din 18 Martie 1920, relativă la circulațiunea metifuelor în interiorul României Marii, cu excepțiunea nurpai în ce privește circulațiunea produselor fabricelor de bârfe în țară., Comerțul cu aceste produse sunt supuse prescripțiunilor din aus mentionata lege. Până la noul dispozițiuni produsele fabricelor Id la hârtie din întreaga țară se vor distribui de ministerul industriiei și comerțului,satisfăcându-se în primul rând nevoile autorităților și stabilimente lui publice. Qe mortul în interiorul țării cu produsele fabricator de sodă caustică, sodă amoniac, piatră vânătă, ciment și gramuri din Transilvania, rămâne Complet libter și nesupus nici funei restricțiuni.zultatul același. — intervenție pentru pomovare, malma elevei motivează prin a^n avta, că tot a înnoitíttonii an și apoi otova sa via mărita. Roagă să i se admită un nou exanen, în Septembrie, s’a pregătit în vacanță, etc. Cam așa sunt, ingreiitatea cazurilor de la Conservator. I Etevi și eleve multe, multe de tot, profesori i,este profescuri, cari mai de cari cu pretenții de artiști, iar rezultate nule sau în orice caz, disterise de a fi demne de așcol t.M cu un trecut de 56 (cincizeci și șase) de ani. Alam elase pare de W>—12 ani, nu au dat un absolvent sau unele cari au fu xt pilea mulți și cai medii între 9 și 10. Totuși nu putem forma o orchestră mare. Maestru Georgescu a trebuit să plece în străinătate pentru a-și adune elementele trebuincioase. Lomentele necesara operii nu le avem în schimb profesori destul de slabi sau inexistenți. Atunci se poate spune, că avem conservatoare? Aceasta este redut celor 56 de ani de sacrifieu la] Sbatseuüuit In afară de cei câțiva recuninoscuți, trebuește procedat fără cruțare la extirparea biunienilor. Itai Jieitao Au fost inavitati secretari de legidăuno clasa HI, în Postjirito buge tone Ynfticante: Cretuianu (Alexandru fír), Iponovici (Mihail E.), Cwtoey U (Cihaorghe G.) și Revoa, (Gheorghe I), actuali atașați de togațiune. Au fost confirmați în posturile :’buguiaț», vacante de atașat de legațiune: Constantinescu (Const. Al.), Mavrocordato (Gimntrie) și Vindescu (Nicolae M.), actuali atașați la legațiune s uprannumerai'i. Au fost numiți atașați de togațiune în posturile bugetare vacante: Romanescu (Marcel N.), Mișu (Nicolae N.), Vădeascu (Grigore G.), Ciuntu (Edmond), Constantinescu (Gr. Gr.), Căpităneanu (G. N.), I V msan (Baldîi Al.), Braboteanu (Victor), Potato (Viutncilă N.), Cuțarida (Radu N.), Etoftenescu (G. L.), Căipărușescu (M.) și Annastesiu (Artur). Au fost numiți atașați de legațiune cu retrifmțiurea posturilor bugetare vacante de subșefi de biurou: Vălimărescu (C. C.), Al.mini (Mire ©a Victor), Stănescu (Mihail), Dinu Ursu (Radu) și, Gheoroghiu. (Emil). A fost numit atoșat de legațiune în postul bugetar vacant: Paco] nile Lozina-Mare (Inocențiu). ---rm----COXXOÜ--------Mulul Éli IM m Pitești ‘Din Pitești ni se comunică următoarele: D-l M. Boiangiu, directorul Bănicei Piteștii, dasându-se la licoul „I. •P Bc^tiai>iH‘ii«,riisotit de un băiat al isău, agentul de poliție, a lovit grav cu o coadă de topor, cu care venise de acasă, pe d-l Boerescu, directorul lioeului, din prricină că acesta îi bâtuse puțin mai înainte, pe un alt băiat al său, mai mic, care urmlea- 7, trecul în particular. D l profesor Macarie, sărind în ajutorul d-lui Boerescu, a prrmit și, d-șa câte-va lovituri de la d-l Boiangiu și de la Ciul său. La cele din urmă — după Ci a intervenit și d-l L Popescu, seeretarul liceului, cu o pușcă... goală, bătaia, ș’a sfârșit, iar d. Boiangiu și băiatul său au fost aresați din ordinul parchetului. » Dânșii vor fi judecați mâine <la micul parchet. Instemp’ama aceasta e viu comventură în oraș, —T----ooxxoo-----—, SPECTACOLE Vineri 17 Septembrie Teatrul Național: gara sălbatică. Teatrul Modern „La Gka“ Teatrul Regina Maria: Cocoșul Negru: Parcul Oteteleșanu: Pericola. Grădina Blanduziei: Nunta lui Țopârdea: Grădina Astoria: Din gură ’n gură« Teatru! Cărăbuș, Ai greșit adresa: Teatrul Alhambra. Varietăți. INTREBUINȚAU NUMAI Crema, Pudra , Supusul Se gSstilt le Fimltll, MMI, Gilnlttll. în interesul artei,, al prestigiului țării, și chiar a celor puțini și buni profesori pe car îl avem și care toed dau rezultate, * Unite sunt corurile impecabile ale celor două Conservatoare, și unde sunt orchestrele din cure să vedem ieșind viitorii maeștri . Unde sunt clasele de perfecțiune în materie vocală și instrumentele, de istorie, estetică, și psiscologie muzeală, * Unde sunt acele nume de profesoriai Conservatorului din Hudurești, cari să facă mândria acestei țări? Când aceste ultime hrtreburî nu se vor mai putea pune, și când sub acoperământul Conservatoarelor nu vor mai sta decât, aleși printre aleși, atât profesori cât și elevi, atunci putem afirma, că avem școli speciale de pregătire a artiștilor. Să se aducă și să se mențin, în țară cu oricât de mari sacrificii materiale, artiști români și să se complecteze numărul necesar prin streini cu reputeție artistică bine stabilită. In afara condițiilui vom avea la operă și coruri și orchestre precum și adevărați artiști și profesori. l’ericola S’a reîntors și debuteeza la BHaiERĂ ROLLInr STEAUA FRANȚEI RESTUL PROGRAM Jeln GRANDIOS CU DEBUTURI NOI ^^^^^^ASSA^Pi^ULITE DESCHISA IH PERMftnENȚA la ora 8 jim. seara „LA SLU“ „STRIGOII“ ULTIMA RODA A ZILEI Jachete „Cirmain**, Rochii pentru Doamne și copil, de lână tricotată precum și u«iour de taine (toate culorile) pentru, failteur-uri și Mantouri au sosit în mare asortiment din Paris 1 UlM „A LA StHARITAINE*' strada Lipscani, 20,^ BUCUREȘTI Unde se găsesc de asemenea ultimele noutăți de sezon. In mătăsuri și lenaturi Vizitat! !«.p»*e convingere! m mm „LUVRU“ (ai@a Victoriei, 4) (Bd. Academiei 2) A expus în saloanele sale: Ultimele ioade de Naiste, Mantouri, Rochii, Tricotaje precum și •*—9— Stofe și Mătăsuri Incâlțăminte solidă și moderni pentru B&mmhohms € © py Salon de mode, uisimere creatiiuiâ parislasae _