Viitorul, septembrie 1920 (Anul 14, nr. 3736-3760)

1920-09-18 / nr. 3750

lair Him­mtMi i ■iniir­i iii Hinin B­[W|^) oPSIa COft!&*cCtá 10 SCÎG TOALETE EXTRAORDINARE # JWMBB Peninin­ Atensie — Cel mai mare Him din lume — Atentie thatjiucinema . — *we I TUTMKnm “ArVT-^T^r * Ä J T QABY DE&LY5 I (>CUfiS!C. gSMäl titifiEi , 1 | SSI P\|Pf| | g_| G* Fk B |f%£ E (VIATA PA- 13 1 ‘ | Extraordinară dramă senzațională din via­ NjiVvLiVd IíhLEI DIEO­RISIANA 1­8 | ^Sr. §T £ FA?i HA&tit&SCh­ I­ța excentricelor miliardare americane.—Su­öi^Cíiő: SM mmm l***"“" “Jiucrar* cSnen^osra Hea * I blect origina!­Acest film a fost adus cu LA LUX: Orchestră clasică LA COLOS: igruziqa Reg. 21 iot. Monopol Sarpie §§ Orchestra clasică-Monopol SARPiq mari sacrificii pentru CINEMA CLASIC S © atrage afensiunea Ou ©?. Public că filmele la Cinema la Colos îi Clasic sunt â ® SOL.y*f­WîCHMH^i. iT0Tr-| mi rí 1 I ......”~1­j­r I~rI • I III..............iwi........... nil— imn am mc im­ian .ti hmn -nn ~~ ............. rur > iii iiaai­ii BfaB PiiiagnifilffTl^liffrftTî^TVi'Tyiîn­­­ r..v­ ririvrr TTTmiiTi'­­nirim­ nTi t 'm­inriTri iim­i­i-h­i­i i­imc TiMinriii mni un uimi un mi .......mr .rv.i­i'T­'—m—...................................................................... AS i A ^1 .K»ecLeSGu­JLd­ toate CINEMATOGRAFELE £ £• X» x>. Societate Anonimă Română­-Clandeaeâ de iiBieuin E mmm$ — Capital initial 25.000.000 l@× — — X&n*adULcfc — PROSPECT i EMISIUNE Este cunoscut tuturor că mai mu­t de a 12-a parte di­n suprafața totală a țărei este supusă inundației, și din această cauză nu poate fi folosită. Se cunoaște de asemenea marea fertilitate a acestor terenuri și foloasele ce ar trage satele învecinate prin scăparea lor de inundație. Azi când lipsa de pământ cultivabil este atât de mu­t resimțită, necesitatea de a salva de îmb4ație toate aceste terenuri, apare în primul rând ca o necesitate de ordin economic națio­nal, care va­ fa­ce ca bogăția naturală a țărei să crească în mod simțitor. Afară de aceasta, lipsa de canalizare a râurilor principale, ca Siretul, Prutul, Oltul și Jiul, fac ca România să nu se poată folosi de căile sale naturale de apă, care ar ușura cu mult transporturile interioare la Dunăre. De asemenea legătura Bucureștiului cu Dunărea, printr’un canal, ar decongestiona în cea mai mare măsiră căile noastre ferate, căci prin acest viitor canal, fier putea, face aproape tot importul rto­t­u ds mărfuri pentru București și regiunile învecinate, ce ne-ar sosi fie pe Dunăre, din Iu­­­li« pe Mare. " Statul, de mult a făcut prin Direcția Suban­ată­țuilor Funciare, diverse studii pentru apărarea d­e inundații a terenurilor inundabile, dar acestor proecte nu li s’au dat nici un curs din cauza­ lipsei de fonduri bănești. Acum, Banca Generală a Țărei Românești, Banca Țărănească, Banca Franco-Română, l&nea Brăi­a și un puternic grup de capitaliști români, au hotărât înființarea unei Societăți de indignire și­ dragaj, și în acest scop, au cumpărat din Olanda, deja cea mai renumită casă mondială, specială în astfel de lucrări, Cassa W. Kallis &. C-asa din Haga, un grup important de mașini de cel mai nou model, astfel că lucrările de îndiguire și canalizare, vor putea începe tip de curând. Cassa Kallis, intră în Societate cu o sumă de circa cei 4.000 ppg și a pus, la dispoziția nouei Societăți, personalul de conducere necesar, căci este tuturor știut că acest gen de lucrări constitue o specialitate a Olandezilor. Societatea a fost constituită prin actul autentic de Tribunalul Brăila, S. I. sub No. 1920 din a. c., iar întregul capital social, de cei 25.000.000 a fost subscris integral de către fondatori. Scopul principal al Societăței, este acel prevăzut la art. 4 din Statute și anume : a­ . A. face orice fel de lucrări de îndiguire și dragaj , de a regula cursuri de râuri și fluvii, f>e contul său propriu, pe contul Statului, sau pe al particularilor; a b) . A luat la concesiune terenurile salvate de inundație; c) . A Lec orice fel de convențiune relativ la modalitățile executărei acestor lucrări; d) . A lua in concesiune construirea și exploatarea de tramvaie și căi ferate ce s’ar con­strui eventual pe digurile executate de dânsa, etc Primul consiliu d­e administrație numit pe patru ani se compune ind următoarele pe averse : Constantin Contzescu, Ministru plenipotențiar. I Mititincu, fost Ministru, administrator al Băncii Generale a Țărei Românești. Dr. /. Costinescu, administrator al Băncii General a T. R. H. Căpitâneanu, fost secretar general la ministerul de Interne, etc. Al. Alexandridi, Director General al Băncii Țărănești. N. Berceanu, Administrator Delegat al Băncei Franco Române. L. R. Opreanu, Administrator Delegat al Băncei Brăila. Inginer D­ Germani, Profesor la Școala de Poduri și Șosele, log. N. Poenari Iatan, Administrator la I. R. D. P. Ing. I. Vidrașcu. L­g. A. Maxim, Administrator al Soc. Edilitatea. Jacob Mon­t, Director al Soc. Kallis & Co. Haga. I. A. Dekker, Proprietar de Terenuri Petrolifere Ploești. Gogu­ Negulescu, fost senator, Ploești. Mc. T. Petrescu, fost deputat Brăila. P. Lazaroneanu, fost senator B­ăila. Spirit Likyardopoulos, mare industriaș. Șer­ban Răducanu, fost Prefect și Primar, Brai­a. Philip Rotenbergy armator din Brăila. A. Tmdiridi, Directorul Soc. de Navigație Maritimă. Adrian Gattorno, Administratorul Soc. Navig. Llordul Român. D. C. Radacovici, Mare armator. IAR tA CENZORI RE DOMNII: Comandor EWU Maxim­, Nicolae N. Jurca, George I. Sabovici, directorul Băncei Brăila, Inginer, Ma­­'T*m, directorul Uzinelor «Lemaîtne» din București, și G. Q. Aloisescu, avocat, Fratru, ca și publicul cel mare să ia parte la­ această operă mare, ce sa întreprinde de societatea de față, fondatorii au hotărât ca din capitalul subscris de dânșii, că dea, și subscriptjupej, publice, parte­­. Subs­cripțiunea va începe in ziua de Mercuri 15 Sept. a­e, și va duri, până în ziua da 25 sept a. a 1 La subscriere se va vărsa 30 la sută din capitalul subsors adică câte lbi 150 de fiecare acțiune de l|ei.500 nominal, phis lei 30 drept cheltueli de constituire. Subscrierile se vor face la BU­URE­ II la­­­­anca Generală a Țărei­ Românești, și la sucursalele sale, Banca de Scont a României, și la sucursalele sale, Banca franco-Română, și sucursalele sale din: Giurgiu, Turnu-Măgurele, Alexandria, Roși­­ori, Caraorof și Slobozia și agențiile sale din Zimnicea, G­ăești, Ploioasa și Vida Vlașca. . Banca de Petrol Mine, și Industrie: IN BRAILA: Banca Brăila și Banca Generală a Țării Românești, IN Transilvania, Sibiu: La Banca Albina din Sibiu, Banca de Leenă a Româ­niei și Banca Generala a Țărei Românești, * Brașov: La­ Banca Generală a Țarei Românești* La Cluj: La Banca Albina, Banca Agrară și Banca Vatra. IN BANAT: Temiși­ara: La „Temișasîa ‘ Issobit de Credit; m BUCOVINA: Cernăuți: Banca de­­ Est. IN BASARABIA: Chișinău, Banca Iașilor și Banca Basarabiei. Consiliul de Admini­­s­rație, își rezervă dreptul de a închide subscripția și mai înainte de termenul fixat, precum și de a face epartițiunea și atribuțiunea acțiunilor așa cum va crede dânsul de cuviință» Teatrul JffiQstlil MARIA“ Compania, dramatică «Bulandra» Astăzi Vineri 17 Septembrie 1920 „COCOȘUL NEGRU" Fantasie dramatică în, 5 acte în versuri de Victor Eftimiu Sâmbătă 18 Septembrie 1920 „cocoșul minult Duminică 19 MATINEU „VAFAIA“ Biletele I­, Cassa Teatrului Parenl OTETELIȘEARU tastasia Lyi­ii­nu LEMHI Vineri 17 Septembrie 1920 In beneficiul tenorului I. Băjenaru Sânbătă 18 Septembrie O Manevră de Toamnă Duminică 19 Septembrie Ultimul MATINEU de Adio la Lyric Pericola SEARA In Parc Ultima, Reprezentație de Adio­ Suzana Senelația lipiți Isii (dubai Călăreților) aduce la cunoștința Doamnelor și D-lor doritori a lua parte l1 Concursul hipic general anual, de sub președinția M. S. Regelui, că s’a fix­at ț­ierea lui între 10—20 Octombrie și- n­ Pentru pro­gram și detaliin a se adresa la Sediul Socetății Str. Lucaci », u­nde se fie și Înscrierile in toate zilele Intre 3—6 p. m. până în ziua de 6 Octombrie in­clusiv. CĂRBUNI-LIGNIT Calitate superioară CU TPMA și VAGONUL LEMNE CER, FAG, Cojite furnizează imediat la domiciiu LUPU CRNSTE ÎN Lipscani ți Etaj. Intrare Hann cu Tel i Telefoft 31[ 13. România Petroliferă Se aduce la cunoștința J­-lor Subscrii­tori ai­ primei, emisiuni, că cu începere de Luni 20 Septembrie 1920, se vor dis­tribui titlurile definitive pentru emisiunea I la Sediul societăți din Str. Piața Amsei No. 8 în fie­care zi între orele 10—12 și 4­6. Titlurile se vor elibera contra distanței provizorii a Băncei di Petrol, Mine …jfc In­dustrie. Pata eib­er drei titlurilor pentru emisi­unea II ce va publica la timp. Teatral CA SOLcd HABEL (EFORIA) Impresariii AVU AM NICOI. At­­­ Sâmbătă 1d Septembrie 1920 ! f­ Hrt CONCERT © at DE ceeedrei ten.©» SLEZACK (el mai mare tenor dramatic din latnig Programul pentru primul Concert I Bizet. Aria lui Dop Jusc din j I s Caruien». [ 2. Meyerbeer. Aria lui Vasco di j ■ Gama d­u «Africana*. 3. tToh. Brant ft. Minnelied; FeU | I deiasamkeit: Ständchen. I Ritchard Straus*. Trat.ra durch I I die Dämmerung și Hoúulic.he Aufi’or- E a delung. j 4. 1‘uecini. Aria lui Rodolfo din I f «Itohema ». I 5. Jidoneavallo. Aria lui Tooio j I din «Pagliacci». I l Acompani m­eritul la pian. va fi susți­n I T, nt de d­ivrose’or Alfred G­la­tan­er­­ I ..jULit.i.e ut uc Muzică Hans j Jaeckel. Calea Victoriei, 70 I TEATRUL, MODERN (Gopiplect renovat) Asociația dramatică EXCETHIOJl Astă seară orele 9 precis Dramă in 5.acte (6 tablouri) dp Jean, lüchepsiu In rolurile principale: V. Storin, Ion­­ Manolescu, G. Channel, Elvira Popescu,­­ Vecera, Almajan Buzescu Sâmbătă și Duminică seara „LA GL?J*‘ [ Duminică IU Ssihotelemn*: Matineu ora 3 ! eu d. Ion Manolescu în rolul principal Biletele la Casa Teatrului D1*« V. VINEȘ S’a reîntors in Capitală. Consul^afluiți de boale interne ți nervoase de la 2—3 Jum. și 6—7 p. m. Strada Romulus No. 26. MWEMHMKtm 99999*9999 tA­­—­ motiv» foarte liniștit, caeu n’ar avea nevoo de, eeriu­­,fi.pat pentru arma­tă, d­oi na moment nu s’ar gândi fen Conser­vator. Cum­oisc mulți absolvenți, rari cu, Conservatorul­­­­ a’asui activat în ar­­mată și au ajuns chiar la gradul de maior în administrație sau.... laici­. Ser­ie. Avem absolvenți de Conserva­tor în funcțiuni adm­i­nist­rati­ve, ca și în Câi­le­ Ferate și d­upă 10 -1^ 12 ani de practică func­ționărea.D>oă,­­der vin profesori de muzică Ha L­ceu și tot așa mergfem înainte. O domnișoară, de etate destul de respectabilă, se agită anul trecut în minister asupra uoi Dreptăț­i care­ i se face, respingând-o de la exame­nul de admitere. „Cum domnule ? Tată e asta în care nu poț­ să câștigi o pâine. Am solici­tat un post la Minsterul Idle In­terne, am solicitat la Primarie, ni­­căieri nu am fost ornată, lacum văd că nici la Conservator nu vroesc să mă primească. ,Numai și numai, nedreptate“... O elevă în ultimul an de piano: misunia anuală 10 (zece), în examen 2(două), rezultatul repeteată. — Se cere un nou examen ; se admite : ă ®. Qăre statul poate vepi ta ajutor — bă­nui — poate adune cu, stop Q tolăfcp»­­rare a neajunsujior. Și ști­atoărit ca șuieră o micșorare a capacității de prodnotiimie în toate rattmsrite, și, foarte multe aparate­­ și testa­mente — indiferent sama de bate — nu se tpot procurai toci acolo-Stoletul necesar să­ improvizează­­ twin cumpărături făcute pe la com­er­­cu'austsi dto oraș, utiiztooa nu este po­­sibilă, de­cât, cu o surpremă încordare a atențiunii și­­ a­ viptozei. Aceste­­ din urană, cuvinte remedi­ază tn mod marțial această criză, bine înțeles cu condițianea ca statul să deschidă iar« robinetul resurselor sale. CONGRESUL »in­or­ăin m ZIUA III-,a Ședința de dimineață Ședința se desciin­dte în ora 9 luni. După citirea sumarului, zilei pre­­cedente și discuția așupa, îmi, d, Lea bușea f‘.­autm­ează discuțiile făcute în juriul expunerei tale motive și pro­ectului citi dr­. D. Giam­anti, spune că. nu e o d­o­­glijan: chiar partea, studenților din regat față de cei înă subjugați. Stu­­denții "Hind­sd/imeri" iau fost totdeau­na­ luați în considerare. Și în prezen­tul statut sunt prevăzuți. Răspunde d-lui R. Deme­trescu, ca­re a făcut obicețiuni în privința, for­­m­u­leî Uniunea­, explică sensul for­mulei național. Treime precizată :no­țiunea nt­'tiune. Eîsentiem­ul esențial este acea vo­­ințță,socială la, vie.m.btilor cari doresc să oontribuiască la propășire», cul­turii și a asociatului. Dacă nu se, croț^.L­a out­ outoa el milă formula dolul P. Deau'fa'esc«. Se trece la, discuții^ pe articole a proiectului.­­—>—pexxpo—-----­tara mărfurilor in Romania Ire M »liter­ ul industriei șî comerțu­­lui pudică în „Monitorul 0­fi­cijal“ de la«i următoarea deciziune: Dispozițiun»­le din trociziunea noa­stră cu No. 13531 ict. 11 Mai 1930, publicată în „Monitorul Oficial*1 cu No.­ 36 din 20 Mai 1920, se modifică după cum urințeaz­ă: a) Decigiunea desfiintjarului com­­­sili­ul dir­gent­i din Transilvania cu­ No. 2.25­1 din 28 Iunie 1919, cran și cea cu No. 1.500 din 20 Februarie 1920, cari reglementau comerțul in­­­teri­or în acel ținut, rămân: am­intțe; b) Men ținem În totul dispozițiun ni.Ic din deciziuneta noastră, cu No. 118,617 din 17 Mart­e 1920, publicată, în „Monitorul Oficial“ cu No. 262 din 18­­ Martie 1920, relativă la cir­­culațiunea metifue­lo­r în interiorul României Marii, cu­ excepțiunea nu­­rpai în ce privește circulațiunea­ pro­duselor fabricelor de bârfe în țară., Comerțul cu aceste produse sunt supuse prescripțiunilor din aus men­tio­n­a­ta lege. Până la noul dispozițiuni produ­sele fabricelor Id la hârtie din întrea­ga­ țară se v­or distribui de mini­ste­­rul indu­striiei și­ comerțului,­­satisfă­­cându-se în primul rând nevoile au­­torităților și stabilimente lui­ pu­blice. Qe mortul în interiorul țării cu produsele fabricator d­e sodă causti­că, sodă amoniac, piatră vânătă, ci­ment și gramuri din Transilvania, rămâne C­omplet libter și nesupus nici funei restricțiuni.­zultatul același. — intervenție pen­tru pom­o­vare, malma­­ elevei moti­vează prin a^n av­ta, că tot a în­­noití­­ttonii an și apoi otova sa via mă­rita. Roagă să i se admită un nou e­­xan­en, în Septembrie, s’a pregătit în vacanță, etc. Cam așa sunt, ingreii­tatea cazuri­­lor de la Conservator. I Etevi și eleve multe, multe de tot, profesori i,este profescuri, cari mai de cari cu pretenții de artiști, iar rezultate nule sau în orice caz, dis­­­terise de­ a fi demne de așcol t.M cu un trecut de 56 (cincizeci și șase) de ani. A­lam elase pare de W>—12 ani, nu au dat un absolvent sau unele cari au fu xt pilea mulți și cai medii între 9­ și 10. Totuși nu putem form­­a o orches­tră mare. Maestru Georgescu a tre­­buit să plece în străinătate pentru a-și adune elementele trebuincioase. L­omen­tel­e necesara operii nu le avem în schimb profesori destul de slabi sau inex­istenți. Atunci se poate spu­ne, că avem conservatoare? Aceasta este redut celor 56 de ani de sacrifie­­u la] Sbatseuüuit In afară de cei câțiva recuninoscuți, trebuește procedat fă­ră cruțare la extirparea biunienilor. Itai Ji­eitao Au fost inavitati secretari de le­­­gidăuno clasa­ HI, în Postjirito buge­ tone Yn­fticante: Cretu­ianu (Alexandru fír), Ipono­vici (Mihail E.), Cwtoey­ U (Cihaorghe G.) și Revoa, (Gheor­­­g­he I­), actuali atașați de togațiune. Au fost confirmați în posturile :’buguiaț», vacante de atașat­ de le­­gațiune: Constanti­nescu (Const. Al.), Mavrocordato (Gi­mn­trie) și Vin­de­scu (Nicolae­­ M.), actuali a­­tașați­­ la legațiune s uprannumerai'i. Au fost numiți atașați de togaț­i­une în posturile bugetare­ vacante: Romanescu (Marcel N.), Mișu (Ni­­colae N.), Vădeas­cu (Grigore­­ G.), Ciuntu (Edmond), Constantinescu (Gr. Gr.), Căpită­neanu (G. N.), I­ V msan­ (Baldîi Al.), Braboteanu (Vic­tor), Potato (Viutn­cilă N.), Cu­ța­rida (Radu N.), Etoftenescu (G. L.), Că­­ipărușescu (M.) și­ Annastesiu (Ar­­tur). Au fost numiți atașați de legați­­une cu retrifmțiu­rea posturilor bu­getare­ vacante de subșefi de biurou: Vălim­­ărescu (C. C.), Al.mini (Mir­­e ©a Victor), Stănescu (Mihail), Di­nu Urs­u (Radu) și, Gheoroghi­u. (Emil). A fost numit atoșa­t de legațiune în postul bugetar vacant: Paco] nile Lozina-Mare (Inocențiu). ---rm----COXXOÜ--------­Mulul Éli IM m Pitești ‘Din Pitești ni se comunică urmă­toarele: D-l M. Boiangiu, directorul Băn­i­cei Piteștii, das­ându-se la licoul „I. •P­ Bc^tiai>iH‘ii«,riisoti­t de­­ un băiat al isău, agentul de poliție, a lovit grav cu o coadă de topor, cu care veni­se de acasă, pe d-l Boerescu, directorul lioeului, din prricină că acesta îi bâ­­tuse puțin mai înainte, pe un alt băiat al său, m­ai mic, care urmlea- 7,­ trecul în par­ti­cu­lar. D l profesor Macarie, sărind în a­­jutorul d-lui Boerescu, a pr­rmit și, d-șa câte-va lovituri de la d-l Boian­giu și de la Ciul său. La cele din urmă — după Ci­ a in­tervenit și d-l L Pope­scu, seeretarul liceului, cu o pușcă... goală, bătaia, ș’a­ sfârșit­, iar d. Boiangiu și băia­­tul său au­ fost ares­ați din­ ordinul parchetului. » Dânșii vor fi judecați mâine <la micul parchet. Instemp’ama aceasta e viu comven­­tură în oraș, —T----ooxxoo-----—, SPECTACOLE Vineri 17 Septembrie Teatrul Național: gara săl­­batică. Teatrul Modern­­ „La Gka“ Teatrul Regina Maria: Co­coșul Negru: Parcul Oteteleșanu: Pe­­ricola. Grădina Blanduziei: Nunta lui Țopârdea: Grădina Astoria: Din gu­ră ’n gură« Teatru! Cărăbuș, Ai greșit adresa: Teatrul Alhambra. Varie­tăți. INTREBUINȚAU NUMAI Crema, Pudra , Supusul Se gSstilt le Fimltll, MMI, Gilnlttll. în interesul­­ a­rtei,, al prestigiului ță­rii, și chiar a celor puțini și buni profesori pe car îl avem și care to­ed dau rezultate, * Unite sunt corurile impecabile ale celor două Conservatoare, și unde sunt orchestrele din cu­re să vedem ieșind viitorii maeștri . Und­e sunt clasele de perfecțiune în materie vo­cală și instrumentele, de istorie, es­tetică, și psiscol­ogie muz­eală, * Unde sunt acele nume de profe­sor­­iai Conservatorului din Hud­u­rești, cari să facă mândria acestei țări? Când aceste ultime hrtreburî nu se vor mai putea pune, și când sub acoperământul Co­nservatoarelor nu vor mai sta decât, aleși printre a­­leși, atât profesori cât și elevi, a­­tunci putem afirma, că avem școli speciale de pregătire a artiștilor. Să se aducă și să se mențin,­ în țară cu oricât de mari sacrificii ma­teriale, artiști români și să se com­­plecteze numărul necesar prin stre­ini cu reputeție artistică bine sta­­bilită. In afara condițiilui vom avea la operă și coruri și orchestre precum și adevărați artiști și profesori. l’ericola S’a reîntors și debuteeza la BHaiERĂ R­OLLInr STEAUA FRANȚEI RESTUL PROGRAM­­ Jeln­ GRANDIOS CU DEBUTURI NOI ^^^^^^ASSA^Pi^ULITE DESCHISA IH PERMftnENȚA la ora 8 j­im. seara „LA SLU“ „STRIGOII“ ULTIMA RODA A ZILEI Jachete „Cirmain**, Rochii pentru­ Doamne și copil, de lână tricotată precum și u«iour de taine (toate culorile) pentru, failteur-uri și Mantouri au so­sit în mare asortiment din Paris 1­ U­lM „A LA StHARITAINE*' strada Lipscani, 20,^ BUCUREȘTI Unde se găsesc de asemenea ultimele nou­tăți de sezon. In mătăsuri și lenaturi Vizitat! !«.p»*e convingere! m mm „LUVRU“ (ai@a Victoriei, 4­) (Bd. Academiei 2) A expus în saloanele sale: Ultimele i­­oade de Naiste, Mantouri, Rochii, Tricotaje precum și •*—9— Stofe și Mătăsuri Incâlțăminte solidă și moderni pentru B&mmh­ohms € © py Salon de mode, uisimere creatiiuiâ parislasae _

Next