Viitorul, decembrie 1936 - ianuarie 1937 (Anul 28, nr. 8670-8696)
1937-01-04 / nr. 8694
Pagina 11-a. Cea mai populară capodoperă lirică, din repertoriul operei franceze este fără îndoială „Faust“ de Ch. Gounod, care a rămas şi azi, o atracţie pentru marele public. Datorită aceasta, acţiunei sale şi îndeosebi muzicei, care a făcut popularitatea autorului ei. Sunt pagini de un lirism covârşitor, cari dau interpreţilor posibilităţi, de aşi desfăşura bogăţia resurselor vocale, în părţile principale din partitură. De-o nesămuită bogăţie melodică, ariile, duetele, terţele, quartetul (act. III), corurile şi muzica baletului „Noaptea Valpurgiei“ cari şi azi, nu şi-au desminţit influenţa lor asupra masselor. Opera Română are în „Faust“ opera, care dă posibilitatea să se vădească, priceperea în montarea adequată şi aleasa distribuţie. Astfel în recenta reluare, rolul Margaretei, a fost cântat de reputata artistă lirică, d-na Fea Pomponiu, care a vădit varietatea talentului său, prin interpretarea plină de coheziune. Din punct de vedere muzical, d-na Pomponiu, a imprimat prin cântul său, caracteristica muzicei lui Gounod, reamintind doar celebra arie a bijuteriilor precedată de balada regelui din Thule — pagini în care vibrează lirismul şi evidenţiază bogăţia resurselor vocale, unde glasul amplu şi mlădios, care prin tehnica sa realizează o detailare adequată rolului. Prin înăscutul simţ al muzicalităţii, d-na Pomponiu, are posibilitatea să vădească subtilităţi în frazare şi nuanţare, prin maniera utilizată în quartet şi mai ales în finalul operei. Jocul d-nei Pomponiu, concentrat şi de un covârşitor dramatism, se vădeşte în actul „Gradinei“ (III) şi scenele : Bisericei şi închisoarea (moartea), un joc, care trece prin întreaga gamă a simţimântelor, realizând astfel o interpretarea de o reală valoare muzicală. O sală plină şi entuziastă, a subliniat-o cu sincere aplauze, din cari o parte au revenit şi partenerilor săi. Astfel d. V. Chirideanu (Faust), îu o excelentă dispoziţie vocală, având posibilitatea de a desfăşura bogăţia vocală, în părţile principale ale rolului său. Apoi d. N. Secăreanu — un Mefisto diabolic, cu inteligenţă muzicală, în interpretarea caracteristică a baladei (act. îl) şi Serenadei, în o adequată detailare a fondului muzical. Asemenea şi jocul scenic, concentrat şi natural, au relevat apariţia acestui inteligent artist şi cân-tăreţ. D-ra A. Elefterescu (Siebel), d-ra V. Miciora (Marta), d-nii V. Alesiu (Valentin) şi G. Marinescu (Brauder) au alcătuit un reuşit ansamblu solistic, la care s’a ataşat, corul plin de sonoritate — înstrunat admirabil de d. Rosenstech — și baletul — pus la punct de d-na V. Karaili. Conducerea muzicală o avea reputatul diriginte, d. I. Nona Otescu, care a dat cu ajutorul orchestrei — plină de elan — operei lui Gounod, caracterul adequat cerut şi realizat prin interpretarea desăvârşită, frumuseţea lirică din ea. G. H. TEATRELE TEATRUL NAŢIONAL. — Generaţia de sacrificiu. OPERA ROMANA. — Boema. TEATRUL REGINA MARIA. — De ziua nevesti-mii. TEATRUL COMEDIA. — Absenţe nemotivate. TEATRUL MAJESTIC. — Misterele din Majestic. TEATRUL MODERN. — 9.001 franci recompensă. TEATRUL ALHAMBRA. — Marea ducesă de Alhambra TEATRUL VESEL. Călugărul din vechiul schit. TEATRUL LIGII CULTURALE. — Şi ei au dreptul la viaţă. Revista Fundaţiilor Regale (Numărul pe 1 Ianuarie 1937) cuprinde următorul interesant sumar: N. Iorga: Visiuni de Italie; Ion Marin Sadoveanu: Terţine; Gala Galaction : Note din Italia ; Gh. Brăescu : Amintiri; Pan M. Vizirescu : Cântecele dimineţii; AurelLambrino : Putrezind ; I. Rădulescu:Pogoneanu : însemnările zilnice ale lui Titu Maiorescu; Artur Gorovoi: Persistenţe păgâneşti în datinele noastre ; Al. Esoetti: Antoine Meillet; Em. Ciomac : Inceputuriie muzicii; G. M. Cantacuzino : Despre posibilitatea unei arhitecturi româneşti; Antoni Cesar Parteni: Energiile naturale ; Vladimir Streinu: Dubletele artistice ; Şerban Cioculescu : Poezia d-lui I. Vinea. Cronici. — Cain şi Abel despre opoziţia calofilă, de Camil Petrescu (180); Despre o etică a „Puterii", de Mircea Eliade (187); Două energii excepţionale : Felix Frankfurter şi R. M. Hutchins, de Petru Comarnescu (192); Notă la un „Manifest personalist“, de Mihail Sebastian (197); „Yoga“ şi autorii ei, de C. Noica (202) ; Enescu printre noi, de Emil Riegler (207); Actualităţi italiene, de Alexandru Marcu (211); Actualităţi culurale europene, de I. Suchianu (215) ; Actualităţi franceze, de Ion I. Cantacuzino (220). Revista Revistelor. Reprezentaţiile cu revista „Vox Popuii, Vox Tănase“ Cărăbuşul continuă să reprezinte cu un formidabil succes fantastica revistă „Vox Populi, Vox Tănase“, de d. N. Kiriţescu, care se consacră drept cel mai mare triumf revuistic. Un public extrem de numeros, care umple până la refuz vasta sală a teatrului Eforie-Vox, aclamă cu frenezie cest minunat spectacol al veseliei, în care gluma hazoasă şi-a dat întâlnire cu ritmul sprinten, într-un cadru de superbă feerie, de splendoare şi de bogăţie. Şaliapin şi Ţarul Nicolai li Ţarul Nicolae II era un mare admirator al artiştilor. Ii plăcea să-i invite la palat şi să-i felicite personal pentru creaţiile lor. Dar cel mai iubit artist era Saliapin, basul cu cea mai splendidă voce pe care a cunoscut-o vreodată omenirea. In loje la operă sau la palat, Saliapin era după spectacol obiectul celor mai frumoase atenţii din partea ţarului. Intr’un rând, la o reprezentaţie cu Faust, Nicolae II chemă, la sfârşit pe Şaliapin în loja sa. După ce-1 îmbrăţişa îi spuse: — „în zilele în care nu mă pot înţelege cu miniştri mei, mi-e suificent să te aud pe d-ta ca să-mi dau seama de măreţia artei şi de micimea noastră, a celor ce suntem preocupaţi de măruţele probleme zilnice“. Iar una din marele ducese ce se afla în lojă adaugă, arătând lui Saliapin mănuşile făcute ferfeniţă : „D-stră sunteţi cauza. La fiecare spectacol rup câte o pereche“. OPERA FAUST“ de Ch. Gounod — Margareta: d-na Fea Pomponiu — D-na FEA POMPONIU „Librairie de France" publică un nou volum din operile complete ilustrate al lui Guy de Maupassant. Acest volum cuprinde „l'inutile Beauté" şi ,,Sur l’eau". Această ediţie, admirabil realizată te îndeamnă să reciteşti şi celelalte şapte volume apărute până acum în aceiaşi editură : „Boule de Suit" şi „Les Dimanche", „La Maison Thier et mademoiselle Fiţi", „Monsieur Parent et la Rosier de Madame Husson", „Au soleil et La vie erraute", „Une vie şi Pierre et Jean" „Bel Ami", „Fort comme la mort", L’âme étrangere et Angelus". Astfel de lucrări merită recunoştinţa oricărui intelectual. Nu este alt mijloc de a cunoaşte un scriitor, decât citindu-l şi citind tot ce a scris, căci altfel nu poţi şti dacă ceea ce ai neglijat nu este tocmai esenţialul. Niciodată nu trebue să acceptăm frumuseţile recunoscute ca atare ale unei lecturi, ci trebue să avem opinia noastră personală. Pagini minunate n’au impresionat spirite excelent dotate cu simţ critic şi au găsit totuşi în sufletele noastre un răsunet deosebit, o prietenie secretă şi personală. Descoperirea şi publicarea corespondenţelor scriitorilor este pentru mulţi scriitori, una dintre cele mai rare şi mai curate plăceri. înaintea lucrărilor lui Maupassant, „Librairie de France" a mai publicat operele complete ale lui Flaubert, Verlaine şi Alphonse Daudet. Operele complete ilustrate ale lui Guy de Maupassant vor satisface desigur, atât pe bibliofili cât şi pe oamenii de litere. După cum ne arată d. Francis Amberiere prin „Les nouvelles littéraires" fiecare volum este o ediţie de lux în acelaş timp o ediţie critică pentru că prefeţele şi notele sunt redactate de către specialişti excelenţi. A fost o lucrare dificilă pentru că Guy de Maupassant nu şi-a publicat nuvelele în ordinea naturală în care au fost scrise. Adeseori povestiri din aceiaşi epocă, şi de aceiaşi manieră au fost tipărite la mari intervale. D. René Dumesnil a pus la punct ordinea cronologică a tuturor scrierilor lui Maupassant. Ne apare clară înlănţuirea temelor lui Maupassant, inspiraţii fugitive ale momentului, triluri de veselie, plictiseală, desnădejde şi de la un capăt la celălalt ca leit motive ce apare când mai des : nostalgia normandă, răsboiul din 1870-71, drama copilului, dispreţuit de tatăl său, crimele, etc. D. Francis Ambriere spune că al cincisprezecilea volum ce va apare în curând va constitui marea noutate a ediţiei. încă în volumele apărute până astăzi găsim pagini din Maupassant pe care nimeni nu le-a cunoscut până acum. Nimeni n'ar crede că a ieșit din pana lui Maupassant acea nuvelă volteriană care este„Le docteur Heraclius Gross". Maupassant a trecut cu succes bariera gloriei pentru a se așeza definitiv printre marii scriitori ai omenirii. Maupassant este mai solid, mai bogat, mai actual ca întotdeauna. Există în opera lui Maupassant un ce care-l face veşnic actual, capabil să traverseze infinitul eternităţii. Marii scriitori francezi Guy de Maupassant CARLTON. — Reputaţia d-rei Arenbury cu Joan Harlow, Mima Loy şi ■William Powel. ARO. — Port Arthur cu Danielle Darriux, Adolph Wohlbrueck şi Charles Vanel. SCALA. — Nitchevo cu Harry Baur, Marcelle Chantal, etc. MANON (Doamnei 11). — Warner Baxter în Nu sunt vinovat şi Jeny Jugo in Florareasa. SAVOY. — Sylvia Sidney în Bestia umană. Jurnal şi complectare colorată. REGAL. — Maria Stuart cu Katherine Hepburn. TRIANON. — Circul, gloria filmului rusesc. (Cor—Balet—Muzică). CORSO. — Fiica lui Dracula şi revistă. CAPITOL şi ROXY. — Stan şi Bran gemeni. SELECT. — Romeo şi Julietta cu Norma Shearer şi Leslie Howard. ARPA. — Diavolul alb cu Ivan Mosjukin. Pe scenă trupă rusă. FEMINA. — Domnişoara Lilly cu Francisca Gali şi Szőke Szakai, complectare. PALAS BULEVARD. — Ultimul Mohican. Jurnal şi complectare. DARLY. — Crăciunul copiilor cu Mickey Mouse şi Silly Simphon, co-1 locate. J FORUM. — Oraşul păcatelor şi Silly Simfonie. OMNIA. — Nu sunt vinovat cu Warner Baxter şi comp. Titi Mihăilescu In „Spania sono la bella“. MARCONI. — Moscova—Shanghai cu Pola Negri şi corul Jaroff; trupa T. Mihăilescu. AMERICAN. — Oraşul păcatelor, jurnal şi complectare. MARNA. — Extravagantul Mister Deeds. Ruleta Morţii şi Revistă. IZBANDA. — Oraşul păcatelor cu Janette MacDonald şi Clark Gabie. RAHOVA. — Craiul pădurilor cu Warner Baxter şi complectare. GLORIA. — Les loups entre eux (Lupii între ei) jurnal şi complectare. TOMIS. — 2 filme : Nopţi siberiene şi Amanţi şi hoţi cu Pierre Blanchar, Florelle, etc. LIA. — Caterina cu Franciska Gaal şi Bosambo. FRANKLIN. — Micul lord, Stan şi Bran şi Silly Simphony. VOLTA BUZEŞTI. — Oraşul păcatelor şi Banda veselă. DIANA. — Tavernele din San Francisco şi Ferma Morţii. UNIC. — Povestea Pinului singuratic şi Insula plutitoare. DACIA. — Căsătorii americane şi Iadul verde cu Jack Holt DORY. — Fetiţa noastră. Secretul lui Budha şi turul ciclist al României. „VIITORUL* OUL PORT Un distins poet al nostru a vorbit de sărbători la Radio despre pitorescul ţării. Ziarele arată că în vacanţa aceasta ,parte din fruntaşii conducători ai neamului s’au risipit în vilegiatură întăritoare de forţe prin însoritele ţărmuri streine. Avem şi noi un colţ de mare unde se poate petrece minunat vacanţele reci, unde clima e dulce. Căci iarna trece peste trandafiri fără să-i îngheţe şi unde există legenda că vilegiaturiştii îşi lasă necazurile la mulţi chilometri departe de oraş. Trenul de Constanţa te lasă in gara Bazargic, unde te sui în comodele maşini ale C.F.R.-ului, care in 40 de minute îţi prezintă albastul golf al Balcicului cu încântătoarea lui panoramă. In afară de atracţiunile vieţii primitive, nepretenţioase, comode peste Închipuire, Bâlciul oferă plăcerile unei vieţi civilizate şi sănătoase, cu bani puţini. Mireasma ierburilor de pe dealuri se combină cu briză sărată şi umedă a mării să refacă plămânii şi nervii cei mai delicaţi, iar efectele soarelui de dimineaţă sunt incomparabile in cadrul argintat al malurilor crestate, pe cari, în apusul colorat, pe lângă bătrânele magazii cu cereale, mii de păsărele fură, gălăgioase, grăuniţele, ciripind o voie bună. Deasupra capetelor oraşul se eşalonează ca un decor teatral, încântător, ireal, varietate de colorit, de oameni, de viaţă. Tradiţiile unora păstrate cu sfinţenie, modernistul complect al altora. Te cuprinde o vrajeă,e te leagă pe vecie. „Şedem jos, la umbra marelui copac privind la marea scânteetoare de lumină şi ascultând jocul talazurilor împotriva malurilor. O simţire desăvârşită, de aproape covârşitoare, bună stare puse stăpânire pe mine", povesteşte Suverana noastră, despre“ . .....creaţia, prin nimic monumentală, dar fără greş în felul ei“, „cum îi place să numească castelul Său din Balcic, reşedinţa sa cea mai iubită, despre care vom mai vorbi. Anul în care intrăm va face ca oraşul acesta frumos să iasă din cadrul strict al poveştilor fantastice, devenind o realitate care să ocupe nu numai minţile pictorilor, poeţilor, visătorilor. Balcicul devine port. Alături de valoarea sa artistică, cea care l-a descoperit şi i-a scotocit legendele, el a devenit ţinta unui grup de oameni frământaţi de înmulţirea mijloacelor de îmbogăţire a ţării. Va avea astfel o completare de viaţă acest oraş unic, condus cu atâta pricepere şi nespusă dragoste de un primar în care omul politic e dedublat de artist şi literat, ale cărui fericite planuri de imfrumuseţare şi amenajare fac parte dintr’un vast program de muncă rodnică. Se zice că va dispare pitorescul..... Romantismul, reveria, vor fi oare ştirbite ? Să ne gândim la Napoli, Genova. Nu, nimic nu va dispare. Totul va fi numai sporit, complectat. Varietatea simfoniei marine şi prietenoasa viaţă patriarhală va câştiga o parte din dinamismul poetic al portului, ca o izbândă, simbol de propăşire. Ochii vilegiaturistului vor continua să cuprindă cu o privire fericită acest colţ de real conform sufletesc, ce aminteşte Posillipo, patria încântătoare a poetului napolitan Claudio Allori, care cântă : „plutesc prin albastru, uşor, vălurele, „albe plutiri pe limpedea mare..“ IRIS Programul diviziilor naţionale A şi B. va fi modificat Programul Diviziilor Naţionale A şi B. publicat de Comisia Campionatului Naţional va mai primi modificări. Schimbările care se vor face în programul publicat sunt legate de necesitatea de a se asigura o serie de zile libere pentru disputarea jocurilor Ultiristul, Petre Steinbach, va urma cursurile şcolii de antrenori. In acest scop se va înscrie la şcoala de antrenori ce funcţionează pe lângă federaţia grmană de foot-ball. Se crede că d. V. V. Tilea„ preşedintele federaţiei i-ar fi promis cel mai mare sprijin. Este probabil, că pentru primăvară, districtul Bucureşti să angajeze un match cu reprezentativa de juniori a unui mare centru de foot-ball din Italia. După acest match, se vor duce tratative spre a se angaja un alt joc la Viena. Pentru aceasta s-a luat măsuri ca să fie admişi toţi jucătorii născuţi in anul 1917. Astăzi în Europa Se dispută câteva matchuri de foot-ball de mare interes Pe continent au loc astăzi câteva întâlniri, care prezintă un deosebit interes. lată-le, după oraşle unde se vor desfăşura : LA VALETTA (Malta) Hungaria -I Sliema Wanderers. Rapid—St. Georges. CASABLANCA Újpest—reprezntativa oraşului FRANŢA St. Jean d’Angelly. Cartier III—S. C. Angerien. LISABONA Ferencváros — reprezentativa oraşului. Se intenţionează de către districtul Bucureşti organizarea unui match anual Bucureşti-Istambul, care să devină tradiţional. Prin aceste jocuri, organizatorii inteţionează să cimenteze cât mai mult legăturile cu football-ul din Turcia * Federaţia Română de sky, a luat iniţiativa îmbucurătoare de a înfiinţa în trei oraşe din ţara, în cursul acestui sezon, cursuri de sky pentru tineretul premilitar. Centrele vor fi conduse de ofiţerii elevi ai I. M. E. F. U.-ului, care au absolvit cursurile de perfecţionare. * In urma înfrângerei suferită de Cupei României. Săptămâna viitoare va avea loc o şedinţă comună a Comisiilor Campionatului Naţional şi Cupa României, şedinţă în care se va stabili modalitatea intercalării zilelor de Cupă in programul existent de Sportul Studenţesc în materul cu Metropola, uiversitari au făcut contestaţii pe motiv că în cursul jocului s-au întrebuinţat mai mulţi jucători de categoria I-a. Comisia superioară de apel îşi reia activitatea Miercuri 14 Ianuarie. * Luni 11 Ianuarie, Comisia centrală de arbitri, va ţine prima şedinţă pe anul 193. * Se crede că, în urma telegramei F. C. Rapid-ului, pentru a li se trimite jucători, în vederea matchului cu Istambul,, vor pleca Rafinschi şi Răşinaru. . Se crede că echipa României va juca în Elveţia şi Olanda, unde se ştie că românii au lăsat o frumoasă impresie. In urma demersurilor făcute de d. Virgil Ibrăileanu, preşedintele regiunei F. R. Box, Dunărea de Jos, la Galaţi se va disputa matchul , pentru campionatul României la categoria mijlocie între D. Călinescu-Mielu Coculescu. Stadiul Român susţine astăzi al treilea match îna cadrul turneului său prin Franţa.* In ultima şedinţă a biroului federal de sky, s’au luat o serie de hotărâri importante, în legătură cu campionatele naţionale de sky, care se vor desfăşura pentru prima oară în Bucovina, pe la sfârşitul lunii ianuarie. D-l Iancu Ceaureanu, secretar al Comisiei Centrale de arbitrii va lipsi din Capitală până la 10 Ianuarie. D-sa este plecat in munţi. Mâine la Cernăuţi H. Cs Bragadiru întâlneşte Jahn în match de hockey pentru divizia naţională In cadrul campionatului naţional de hockey pe ghiaţă ,se va juca mâine, la Cernăuţi, matchul dintre H. C. Bragadiru, actual deţinător al titlului şi Iahn. Acest match, care coincide cu inaugurarea sezonului cernăuţean, va fi la înălţimea cerinţelor, dată fiind forma excelentă de care se bucură formaţia bucureşteană. H. C. Bragadiru, credem că va furniza pe învingător, deoarece gruparea cernăuţeană este în deficit de antrenament. Echipele vor prezenta următoarele formaţii: H. G. BRAGADIRU: Flueraş, Buia, Grand, Bărbulescu, Sadowski, Talski. IAHN ;. Talski II, Dietich, Gazda, Weber. Iericinski, Schramek, Blasek, Ştefaniuc-Neumann. In prezent, clasamentul diviziei naţionale se prezintă astfel: Sadowsky, excelentul echipier al lui H. C. Bragadiru, a revenit în Capitală şi va însoţi formaţia ruşilor in turneu. Gruparea dobrogeană, Victoria, prin măsurile luate de consolidare, completează de a intra în Divizia Naţională A. Gruparea va fi susţinută şi de cetăţenii constănţeni. DIFERITE * * * * ** Telefon Club1 10 0 2:02 H. C. Bragadiru0 000 0:00 Dragoș Vodă 000 0 0:00 Iahn 0 000 0:00 Universitatea 0 000 0:00 Miercurea Ciuc 100 10:20 AZI LA RADIO 19 Ora. Mersul vremii. Poşta rimată. 19.10 Concert de instrumente diferite : Saxofon :Gheorghe Iliuţă, acompaniat la pian de Jean Lucaciu; Mână Gheorghe boii bine şi Văduvie, văduvie de Dendrino (saxofon); Hora moşnenilor şi Bătuta (clarinet); Havaiană: Stase Tombulis, acomp. la chitară de Nicolae Mezei; Stase Tombulis: 1) Un vie suvenir-vals havaian; 2) Nelly-tango; 3) Reminscenţe-romanţă; Luna-fox havaian; Xilofon: Nicolae Cucu; Privighetoarea-vals aranj. de N. Cucu; Amintire din Spania-fantezie de concert de George Gerard; Ferăstrău; dr. Lucian Galperrini; Pentru ochii tăi cei dulci de Leon; Frumoasa mea cu ochii verzi de Nello Manzatti; Crizanteme veştejite de Harito; Mandolină; Guglielmo Cabiaglia; Amintirile bunicului de Alassio; Rază de iubire de Francia; Marş turc de Mozart; Ţambal; Mitică Ciuciu: Arii naţionale. 20.15 Cântece şi romanţe de el şi de azi. Petre Alexandru-canto acomp. la pian de G. Boldeanu; Dacă’n douăzeci de toamne-romanţă din trecut; Romanţa unui basm de mor de Anghel Miclescu; De ziua nunţii tale-romanţă din trecut; La fântână cu găleata-romanţă de Monţia. 20.40 Ora veselă: Film radiofonic schetch amoritico-muzical de Stroe şi Vasilăche. 21.15 Muzică de dans. Jazzul Radio : Tu, foxtrot; Obraz lângă obrazfoxtrot de Berlin; Arz’o focul dragostea, aranj. de Sica; Iţi aminteşti? potpuriu de şlagăre de Elly Roman; Tico-Tico-rumba de Colbaz; Nu ţi-e dor de mine-foxtrot de Max Halm; Fata din Madrid paso doble de Coros; Moş Crăciun trimete-mi pe mămicacântec de Elly Roman; Dragostea e un copil ce se leagănă-slow de Vasilache; Valsuri de demult-potpuriu de Robrecht; Două viori-tango de Elly Roman; Dixie-foxtrot de Lerner; Tradafirul din părul tău-vals lent de Wren; Mamy-Bong-rumba de Norman. 22.30 Radio jurnal. 22.40 Concert de muzică distractivă și de dans (discuri). 23.55 Ultimele știri. 24.1 Concert nocturn al orchestrei Ionel Cristea, trans. de la restaurantul Bulevard. TRAP Floreasca 3 Ianuarie PR. ALMOS: Pinkerton, Durdulie, Peni to H. P,j> Srinia. PR. ANGORA : Bebeca, Brebenea, Sirenetta, Puica. PR. ADONIS : Magnat, Katy Caid, Talaz, Guardian Girl, Pleava. PR. ARCESTI: Pingerton, Pavija, Durdulie, Drumet. PR. ARGENTIERS : Flyng, Viziru, Talaz, Ducesa. PR. AVRIG : Luminiș, Brunea, Jeles, Cosinzeanua. PR. ADMIRA : Szélvész, Prokatov, Haiduc, Fama. PR. ÁNYOS : Isabela, Viziru, Dolly Worthy, Ducesa. ft iile de 2 Ianuarie 1937 Elena Tigoianu, calea Victoriei 2; C. Chihăescu, calea Victoriei 61; Farmacia Breată (D-ra Nagler), str. Câmpineanu 9 ; Ana dr. Doeiu, B-dul Col. M. Ghica 120 ; Farmacia L. Tărnăuceanu (Renée Diamant), calea Griviţei 35 ; J. Mihălcescu, str. Romană 156 ; Elena Ionescu dr. Soreni, B-dul Pake 111; J. Mihălţeanu, calea Moşilor 364 ; Alexandrina Barbieru, calea Dudeşti 258 ; Farmacia dr. Volceanu, 11 Iunie 23 ; M. Reinich, Nerva Traian 98; Evlampia Gheorghiu, str. 13 Septembrie 2.. .Dr. Lucreţia Petrescu, calea Cotroceni 6; Sofia Rhoe, calea Rahovei, 3 Ianuarie 1937 Al. Cepleanu (Flora), B-dul Maria (Piaţa Mare) 12 ; Farmacia Komorniki (L. Landau), calea Victoriei 36 Rena Weisselberg, str. Sf. Apostoli 37 ; Al. Lelst, B-dul Col. M. Ghica 139; E. Vespremeanu, Şos. Giuleşti 117 ; Ec. Michăilescu, calea Griviţei 431; Gh. Dan, calea Griviţei 183 ; Lazăr Constantinescu, str. Romană 3; Bitman H., Str. Traian 75 ; Farmacia Gh. Păltinescu, B-dul Ferdinand 104 ; Al. Coroleuca, calea Moşilor 217 ; Farmacia Bejan (S. Galperin), calea Dudeşti 133 ; A. Th. Chiale, calea Şerban Vodă 258 ; C. Mironescu, Calea Rahovei 204. * MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară D-l Emil R. Sfartz, născut la 6 Iulie 1809 în com. Hârlău, jud. Botoşani domiciliat în gara Bărboşi, jud. Covurlui a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de „Sfartz” în acela de „Negrescu spre a se numi Emil Negrescu. Ministerul publică aceasta, conform art. 11, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol şi de art. 3 din legea asupra numelui din 8 Aprilie 1936. PRIMĂRIA ţiului oral Publicaţiune Pentru tratare prin bună învoială In conformitate cu dispoziţiunile alin. 6 şi următorii din Normele generale pentru modul tratării prin bună învoială Mon. Oficial Nr. 127/391 şi bazat pe dispoziţiunile prevăzute de L.C.P., se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, — că Primăria Municipiului Arad, — înin ziua de 22 Ianuarie 1937, ora 11 a. m. va ţine licitaţiune cu tratare prin bunăînvoială, în sala Serviciului Economic (camera Nr. 59) în faţa Comisiunei de licitaţii, pentru concesionarea construirii unui grup edilitar compus dintr’o vespasină publică şi o staţiune pentru vânzarea produselor petrolifere, în condiţiunile cadtului de sarcini care se va construi pe peluza dintre drumul asfaltat şi drumul de cheramică de pe Bulevardul Regina Maria, în dreptul palatului Administraţiei Financiare, lângă transformatorul subteran. Ofertele se vor preda în două exemplare, în plic închis şi sigilat, în ziua şi la ora fixată prin prezenta publicaţiune, însoţite fiind şi de garanţiile arătate în punctul 3 din cadtul de sarcini. După deschiderea ofertelor se va supralicita şi oral, urmând ca adjudecatarul să complecteze imediat garanţiile, în mâinile Comisiunei de licitaţii. Ofertantul va declara in ofertă că cunoaşte şi acceptă condiţiunile caetului de sarcini, cari pot fi văzute împreună cu planurile întocmite in camera Nr. 59 a primăriei. Arad, la 30 Decemvrie 1936. Nr. 36.681/1936. DOC1OR Const. D (Üdülésen Str. Maria Rosetti 20 Consult. 8 jum.—6. Telefon 223-10 silient Bnn! XXVII I r»îî3 ercsi. **~----n imm—I I CORPUL PORT. TRIB. ILFI Publicatluni Vânzări mobiliare Irt baza adresei cu No. 62926/936. Judecătoriei de Muncă, Secţia I-a Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că, în ziua de 12 Ianuarie 1939 dela orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. Armeniească No. 16, etajul II, averea mobilă urmărită a debit. Romeo Mureşeanu, care se compune din una sufragerie, lemn nuc, și altele anume specificate în procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Retrişor Gheorghe. PUBL. No. 78793. — Dosar 17471/936. In baza adresei No. 22337/936, a Judecătoriei Ocolului II Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că, în ziua de 16 Ianuarie 1937, de la orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, şos. Jianu No. 16, averea mobilă urmărită a dericit. Căpitan Petre Ioanin, din Comuna Titu-Târg, jud. Dâmboviţa, care se compune din o motocicletă nouă, marca „Sarolea“, model 600 c. m., 3,35, mot. No. 105426, şi altele anume specificate în procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Soc. Anon, Leonida & Comp, preţul de la care va începe licitația este suma de 25.000 lei. PUBL. No. 78290. — Dosar 18891/936, In baza adresei No. 67654/936 a Judec. 3 Urban București se publică spre cunoştința generală că in ziua de 8 (opt) Ianuarie 1937 dela ora 8 (opt) din zi înainte se va vinde la lLcitație publică in Bucureşti Str. Smârdan No. 11 (unsprezece) etaj I (unu) averea mobilă urmărită a deb. Paula Krausz născută Erdély care se compune din trei rochii de stofă de culoare negru, bleumarin şi altul maron şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. O. Gerşcovici, succ. P. Tenerhaus. Publ. No. 77230. Dosar No. 20328/936. In baza adresei No. 69024/1936 a Judec. 5 Urban Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 8 (opt) Ianuarie 1937 dela ora 8 (opt din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti str. Dristor No. 200 (două sute), averea mo-* bilă urmărită a debit. Ion Ilie Gunciu, care se compune din una masă ovală cu 3 picioare culoaremaroni, altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubi*, rea credit. M. Braunstein și I. Leibovici. Publ. No. 77788. Dosar No. 19138/19361 In baza adresei No. 69025/936 ■ Judec. 5 Urban Bucureşti se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 8 (opt) Ianuarie 1937 dela oră 8 (opt) din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică la Bucureşti Str. Maltopol No. 27 (douăzeci şi şapte) averea mobilă urmărită a debit. C. Diaconescu care se compune din uri cri*vor de perete ţesut ales diferite cu flori și altele anume specificate în procesul verbal de urmărire spre des- păgubirea credit. M. Herşcovici și I. Horovitz, Soc. în nume col. în lichidare. Publ. No. 77782. Dosar No. 543/1936. GREFA TRIB. PRAHOVA S, IV-a EXTRACT D-na Ana C. Gh. Boghici din com. Bertea cu petiţia inreg. la No. 8542/93E a pornit acţiune de divorţ soţului său Constantin Gh. Boghici. Din căsătorie a rezultat un copil de un an şi jumătate cu numele de Maria, soţul nu posedă nici un fel de avere. Grefier, Indescifrabil , No. 53616. Pi şedinţele Tribunaului Prahova Secţia I Publicaţie Se aduce la cunoştinţa tuturor creditorilor că d-lor Margareta E. Cstescu şi Eugen Costescu, domiciliaţi in Bucureşti Str. Paris No. 39, cu petiţia înreg. la No. 63352/936 a cerut convocarea creditorilor ca In conformitate cu dispoziţiunile art. 27 din legea pentru lichidarea datoriilor agricole şi urbane să se dispună radierea menţiunilor făcute în registru de inscripţiuni la No. 2379/934, asupra imobililor numiţilor situate în judeţul Prahova. S-a fixat termen pentru convocarea creditorilor la ziua de 26 Ianuarie 1937 ora 81 d 11 Camera de consiliu. No. 131864. Președinte, Indescifrabil Grefier, Indescifrabil 1936, Decembrie 21. PRIMĂRIA Se publică spre cunoştinţa generală că, în ziua de 18 Ianuarei 1937 orele 5 după masă Primăria Municipiului Constanţa ţine licitaţie publică cu termen de 10 zile cu oferte scrise, timbrate şi închise în plic sigilat pentru procurarea a 80.000 kg. păcură H. 2. 8 typ C. F. R. pentru abatorul de export, în valoare de lei 120.000. Art. 88-110 din L. C. P. şi art. 229- 230 din legea administrativă sunt aplicabile acestei licitaţii. Garanţia provizorie este de 59/6, iar cea definitivă de leVo, care se va depune de către adjudecatar la semnarea contractului. Orice alte informaţiuni, la Secţia Bunurilor în zilele şi orele de, lucru. Preşedintele Comisiunei,, H. .Grigo- rescu. "o/./ Secret. Comis. Licit. Elena lancu No. 37458. — 29 Decembrie, 1936 —--«#«»•»--- .40 ÎNŞTIINŢARE Societatea Generală de Gaz şi de Electricităţi din Bucureşti adiace la cumostinţa abonaţilor sau că plata consumaţiei de energie electrică şi a taxeelor de folosinţă a firmelor luminoase să nu se facă decât în mâinile funcţionarilor cari se vor legitima cu carnetul de identitate prevăzut cu fotografie şi purtând viza Societăţii pe luna în curs. Orice abateri de la aceste prescripţiuni abanatul le face pe riscul şi răspunderea sa personală, Societatea de Gaz şi de Electricitate nerecunoscând plăţile făcute persoanelor străine şi neinvestite cu calitatea de încasatori ai săi.