Viitorul, decembrie 1936 - ianuarie 1937 (Anul 28, nr. 8670-8696)

1937-01-04 / nr. 8694

Pagina 11-a. Cea mai populară capodoperă lirică, din repertoriul operei franceze este fără îndoială „Faust“ de Ch. Gounod, care a rămas şi azi, o atracţie pen­tru marele public. Datorită aceasta, acţiunei sale şi în­deosebi muzicei, care a făcut popularitatea autorului ei. Sunt pagini de un lirism covârşi­tor, cari dau interpreţilor posibili­tăţi, de aşi desfăşura bogăţia resur­selor vocale, în părţile principale din partitură. De-o nesămuită bogăţie melodică, ariile, duetele, terţele, quar­­tetul (act. III), corurile şi muzica baletului „Noaptea Valpurgiei“ cari şi azi, nu şi-au desminţit influenţa lor asupra masselor. Opera Română are în „Faust“ opera, care dă posibilita­tea să se vădească, priceperea în mon­tarea adequată şi aleasa distribuţie. Astfel în recenta reluare, rolul Mar­garetei, a fost cântat de reputata ar­tistă lirică, d-na Fea Pomponiu, care a vădit varietatea talentului său, prin interpretarea plină de coheziune. Din punct de vedere muzical, d-na Pomponiu, a imprimat prin cântul său, caracteristica muzicei lui Gou­nod, reamintind doar celebra arie a bijuteriilor precedată de balada re­gelui din Thule — pagini în care vi­brează lirismul şi evidenţiază bogă­ţia resurselor vocale, unde glasul amplu şi mlădios, care prin tehnica sa realizează o detailare adequată rolului. Prin înăscutul simţ al muzi­calităţii, d-na Pomponiu, are posibi­litatea să vădească subtilităţi în fra­zare şi nuanţare, prin maniera utili­zată în quartet şi mai ales în fina­lul operei. Jocul d-nei Pomponiu, con­centrat şi de un covârşitor drama­tism, se vădeşte în actul „Gradinei“ (III) şi scenele : Bisericei şi închisoa­rea (moartea), un joc, care trece prin întreaga gamă a simţimântelor, reali­zând astfel o interpretarea de­ o reală valoare muzicală. O sală plină şi entuziastă, a sub­liniat-o cu sincere aplauze, din cari o parte au revenit şi partenerilor săi. Astfel d. V. Chirideanu (Faust), îu o excelentă dispoziţie vocală, a­vând posibilitatea de­ a desfăşura bo­găţia vocală, în părţile principale ale rolului său. Apoi d. N. Secăreanu — un Mefisto diabolic, cu inteligenţă muzicală, în interpretarea caracteris­tică a baladei (act. îl) şi Serenadei, în o adequată detailare a fondului muzical. Asemenea şi jocul scenic, concentrat şi natural, au relevat apa­riţia acestui inteligent artist şi cân-tăreţ. D-ra A. Elefterescu (Siebel), d-ra V. Miciora (Marta), d-nii V. Alesiu (Valentin) şi G. Marinescu (Brauder) au alcătuit un reuşit an­samblu solistic, la care s’a ataşat, co­rul plin de sonoritate — înstrunat admirabil de d. Rosenstech — și ba­letul — pus la punct de d-na V. Ka­rai­li. Conducerea muzicală o avea reputatul diriginte, d. I. Nona Otescu, care a dat cu ajutorul orchestrei — plină de elan — operei lui Gounod, caracterul adequat cerut şi realizat prin interpretarea desăvârşită, frumu­seţea lirică din ea. G. H. TEATRELE TEATRUL NAŢIONAL. — Generaţia de sacrificiu. OPERA ROMANA. — Boema. TEATRUL REGINA MARIA. — De ziua nevesti-mii. TEATRUL COMEDIA. — Absenţe ne­motivate. TEATRUL MAJESTIC. — Misterele din Majestic. TEATRUL MODERN. — 9.001­ franci recompensă. TEATRUL ALHAMBRA. — Marea ducesă de Alhambra TEATRUL VESEL.­­ Călugărul din vechiul schit. TEATRUL LIGII CULTURALE. — Şi ei au dreptul la viaţă. Revista Fundaţiilor Regale (Numărul pe 1 Ianuarie 1937) cu­prinde următorul interesant sumar: N. Iorga: Visiuni de Italie; Ion Marin Sadoveanu: Terţine; Gala Galaction : Note din Italia ; Gh. Brăescu : Amintiri; Pan M. Vizire­­­scu : Cântecele dimineţii; Aurel­­Lambrino : Putrezind ; I. Rădulescu­­:Pogoneanu : însemnările zilnice ale lui Titu Maiorescu; Artur Gorovoi: Persistenţe păgâneşti în datinele noa­stre ; Al. Esoetti: Antoine Meillet; Em. Ciomac : Inceputu­riie muzicii; G. M. Cantacuzino : Despre posibili­tatea unei arhitecturi româneşti; Antoni Cesar Parteni: Energiile na­turale ; Vladimir Streinu: Dubletele artistice ; Şerban Cioculescu : Poezia d-lui I. Vinea. Cronici. — Cain şi Abel despre opoziţia calofilă, de Camil Petrescu (180); Despre o etică a „Puterii", de Mircea Eliade (187); Două energii excepţionale : Felix Frankfurter şi R. M. Hutchins, de Petru Comarnescu (192); Notă la un „Manifest perso­nalist“, de Mihail Sebastian (197); „Yoga“ şi autorii ei, de C. Noica (202) ; Enescu printre noi, de Emil Riegler (207); Actualităţi italiene, de Alexandru Marcu (211); Actualităţi culurale europene, de I. Suchianu (215) ; Actualităţi franceze, de Ion I. Cantacuzino (220). Revista Revistelor. Reprezentaţiile cu revista „Vox Popuii, Vox Tănase“ Cărăbuşul continuă să reprezinte cu un formidabil succes fantastica re­vistă „Vox Populi, Vox Tănase“, de d. N. Kiriţescu, care se consacră drept cel mai mare triumf revuistic. Un public extrem de numeros, ca­re umple până la refuz vasta sală a teatrului Eforie-Vox, aclamă cu fre­nezie cest minunat spectacol al ve­seliei, în care gluma hazoasă şi-a dat întâlnire cu ritmul sprinten, într-un cadru de superbă feerie, de splen­doare şi de bogăţie. Şaliapin şi Ţarul Nicolai li Ţarul Nicolae II era un mare ad­mirator al artiştilor. Ii plăcea să-i in­vite la palat şi să-i felicite personal pentru creaţiile lor. Dar cel mai iubit artist era Salia­­pin, basul cu cea mai splendidă voce pe care a cunoscut-o vreodată ome­nirea. In loje la operă sau la palat, Sa­­liapin era după spectacol obiectul ce­lor mai frumoase atenţii din partea ţarului. Intr’un rând, la o reprezentaţie cu Faust, Nicolae II chemă, la sfârşit pe Şaliapin în loja sa. După ce-1 îmbră­ţişa îi spuse: — „în zilele în care nu mă pot înţelege cu miniştri mei, mi-e suificent să te aud pe d-ta ca să-mi dau seama de măreţia artei şi de mi­cimea noastră, a celor ce suntem pre­ocupaţi de măruţele probleme zilnice“. Iar una din marele ducese ce se a­­fla în lojă adaugă, arătând lui Salia­­pin mănuşile făcute ferfeniţă : „D-stră sunteţi cauza. La fiecare spectacol rup câte o pereche“. OPERA FAUST“ de Ch. Gounod — Margareta: d-na Fea Pomponiu — D-na FEA POMPONIU „Librairie de France" publică un nou volum din operile complete ilustrate al lui Guy de Maupassant. Acest volum cuprinde „l'inutile Beauté" şi ,,Sur l’eau". Această e­­diţie, admirabil realizată te îndeam­nă să reciteşti şi celelalte şapte vo­lume apărute până acum în aceiaşi editură : „Boule de Suit" şi „Les Dimanche", „La Maison T­h­ier et mademoiselle Fiţi", „Monsieur Pa­rent et la Rosier de Madame Hus­­son", „Au soleil et La vie erraute", „Une vie şi Pierre et Jean" „Bel Ami", „Fort comme la mort", L’âme étrangere et Angelus". Astfel de lucrări merită recunoş­tinţa ori­cărui intelectual. Nu este alt mijloc de a cunoaşte un scriitor, decât citindu-l şi citind tot ce a scris, căci altfel nu poţi şti dacă ceea ce ai neglijat nu este toc­mai esenţialul. Nici­odată nu trebue să acceptăm frumuseţile recunos­cute ca atare ale unei lecturi, ci tre­bue să avem opinia noastră perso­nală. Pagini minunate n’au impresionat spirite excelent dotate cu simţ cri­tic şi au găsit totuşi în sufletele noa­stre un răsunet deosebit, o priete­nie secretă şi personală. Descoperirea şi publicarea cores­pondenţelor scriitorilor este pentru mulţi scriitori, una dintre cele mai rare şi mai curate plăceri. înaintea lucrărilor lui Maupassant, „Librairie de France" a mai publi­cat operele complete ale lui Flau­bert, Verlaine şi Alphonse Daudet. Operele complete ilustrate ale lui Guy de Maupassant vor satisface desigur, atât pe bibliofili cât şi pe oamenii de litere. După cum ne arată d. Francis Amberiere prin „Les nouvelles lit­­téraires" fiecare volum este o edi­ţie de lux în acelaş timp o ediţie critică pentru că prefeţele şi notele sunt redactate de către specialişti excelenţi. A fost o lucrare dificilă pentru că Guy de Maupassant nu şi-a publi­cat nuvelele în ordinea naturală în care au fost scrise. Adeseori pove­stiri din aceiaşi epocă, şi de aceiaşi manieră au fost tipărite la mari in­tervale. D. René Dumesnil a pus la punct ordinea cronologică a tuturor scrierilor lui Maupassant. Ne apare clară înlănţuirea teme­lor lui Maupassant, inspiraţii fugi­tive ale momentului, triluri de vese­lie, plictiseală, desnădejde şi de la un capăt la celălalt ca leit mo­tive ce apare când mai des : nostal­gia normandă, răsboiul din 1870-71, drama copilului, dispreţuit de ta­tăl său, crimele, etc. D. Francis Ambriere spune că al cincisprezecilea volum ce va apare în curând va constitui marea nou­tate a ediţiei. încă în volumele apă­rute până astăzi găsim pagini din Maupassant pe care nimeni nu le-a cunoscut până acum. Nimeni n'ar crede că a ieșit din pana lui Maupassant acea nuvelă volteriană care este„Le docteur He­­raclius Gross". Maupassant a trecut cu succes bariera gloriei pentru a se așeza de­finitiv printre marii scriitori ai ome­nirii. Maupassant este mai solid, mai bogat, mai actual ca întotdeauna. Există în opera lui Maupassant un ce care-l face veşnic actual, capabil să traverseze infinitul eternităţii. Marii scriitori francezi Guy de Maupassant CARLTON. — Reputaţia d-rei Aren­­bury cu Joan Harlow, Mima Loy şi ■William Powel. ARO. — Port Arthur cu Danielle Darriux, Adolph Wohlbrueck şi Char­les Vanel. SCALA. — Nitchevo cu Harry Baur, Marcelle Chantal, etc. MANON (Doamnei 11). — Warner Baxter în Nu sunt vinovat şi Jeny Jugo in Florareasa. SAVOY. — Sylvia Sidney în Bestia umană. Jurnal şi complectare colo­rată. REGAL. — Maria Stuart cu Kathe­rine Hepburn. TRIANON. — Circul, gloria filmului rusesc. (Cor—Balet—Muzică). CORSO. — Fiica lui Dracula şi re­vistă. CAPITOL şi ROXY. — Stan şi Bran gemeni. SELECT. — Romeo şi Julietta cu Norma Shearer şi Leslie Howard. ARPA. — Diavolul alb cu Ivan Mosjukin. Pe scenă trupă rusă. FEMINA. — Domnişoara Lilly cu Francisca Gali şi Szőke Szakai, com­plectare. PALAS BULEVARD. — Ultimul Mo­hican. Jurnal şi complectare. DARLY. — Crăciunul copiilor cu Mickey Mouse şi Silly Simphon, co-1 locate. J FORUM. — Oraşul păcatelor şi Silly Simfonie. OMNIA. — Nu sunt vinovat cu War­ner Baxter şi comp. Titi Mihăilescu In „Spania sono la bella“. MARCONI. — Moscova—Shanghai cu Pola Negri şi corul Jaroff; trupa T. Mihăilescu. AMERICAN. — Oraşul păcatelor, jur­nal şi complectare. MARNA. — Extravagantul Mister Deeds. Ruleta Morţii şi Revistă. IZBANDA. — Oraşul păcatelor cu Janette MacDonald şi Clark Gabie. RAHOVA. — Craiul pădurilor cu Warner Baxter şi complectare. GLORIA. — Les loups entre eux (Lu­pii între ei) jurnal şi complectare. TOMIS. — 2 filme : Nopţi siberiene şi Amanţi şi hoţi cu Pierre Blanchar, Florelle, etc. LIA. — Caterina cu Franciska Gaal şi Bosambo. FRANKLIN. — Micul lord, Stan şi Bran şi Silly Simphony. VOLTA BUZEŞTI. — Oraşul păca­telor şi Banda veselă. DIANA. — Tavernele din San Fran­cisco şi Ferma Morţii. UNIC. — Povestea Pinului singuratic şi Insula plutitoare. DACIA. — Căsătorii americane şi Ia­dul verde cu Jack Holt DORY. — Fetiţa noastră. Secretul lui Budha şi turul ciclist al României. „VIITORUL* OUL PORT Un distins poet al nostru a vorbit de sărbători la Radio despre pitorescul ţării. Ziarele arată că în vacanţa a­­ceasta ,parte din fruntaşii conducă­tori ai neamului s’au risipit în vile­giatură întăritoare de forţe prin în­soritele ţărmuri streine. Avem şi noi un colţ de mare unde se poate petrece minunat vacanţele reci, unde clima e dulce. Căci iarna trece peste tranda­firi fără să-i îngheţe şi unde există legenda că vilegiaturiştii îşi lasă ne­cazurile la mulţi chilometri de­parte de oraş. Trenul de Constanţa te lasă in gara Bazargic, unde te sui în co­modele maşini ale C.F.R.-ului, care in 40 de minute îţi prezintă albas­­tul golf al Balcicului cu încântătoa­rea lui panoramă. In afară de atracţiunile vieţii pri­mitive, nepretenţioase, comode peste Închipuire, Bâlciul oferă plăcerile unei vieţi civilizate şi sănătoase, cu bani puţini. Mireasma ierburilor de pe dea­luri se combină cu briză sărată şi u­­medă a mării să refacă­ plămânii şi nervii cei mai delicaţi, iar efectele soarelui de dimineaţă sunt incompara­bile in cadrul argintat al malurilor crestate, pe cari, în apusul colorat, pe lângă bătrânele magazii cu cereale, mii de păsărele fură, gălăgioase, grăuni­ţele, ciripind o voie bună. Deasupra capetelor oraşul se eşalonează ca un decor teatral, încântător, ireal, varie­tate de colorit, de oameni, de viaţă. Tradiţiile unora păstrate cu sfinţenie, modernistul complect al altora. Te cu­prinde o vraje­ă,e te leagă pe vecie. „Şedem jos, la umbra marelui copac privind la marea scânteetoare de lu­mină şi ascultând jocul talazurilor îm­potriva malurilor. O simţire desăvâr­şită, de aproape covârşitoare, bună stare puse stăpânire pe mine",­­ po­vesteşte Suverana noastră, despre“ . .....creaţia, prin nimic monumentală, dar fără greş în felul ei“, „cum îi pla­ce să numească castelul Său din Bal­­cic, reşedinţa sa cea mai iubită, des­pre care vom mai vorbi. Anul în care intrăm va face ca ora­şul acesta frumos să iasă din cadrul strict al poveştilor fantastice, deve­nind o realitate care să ocupe nu nu­mai minţile pictorilor, poeţilor, visă­torilor. Balcicul devine port. Alături de valoarea sa artistică, cea care l-a descoperit şi i-a scotocit legendele, el a devenit ţinta unui grup de oameni frământaţi de înmulţirea mijloacelor de îmbogăţire a ţării. Va avea astfel o completare de viaţă acest oraş unic, condus cu atâta pricepere şi nespusă dragoste de un primar în care omul politic e dedublat de artist şi literat, ale cărui fericite planuri de imfrumu­­seţare şi amenajare fac parte dintr’un vast program de muncă rodnică. Se zice că va dispare pitorescul..... Romantismul, reveria, vor fi oare ştirbite ? Să ne gândim la Napoli, Ge­nova. Nu, nimic nu va dispare. Totul va fi numai sporit, complectat. Varie­tatea simfoniei marine şi prietenoasa viaţă patriarhală va câştiga o parte din dinamismul poetic al portului, ca o izbândă, simbol de propăşire. Ochii vilegiaturistului vor continua să cu­prindă cu o privire fericită acest colţ de real conform sufletesc, ce aminteşte Posillipo, patria încântătoa­re a poetului napolitan Claudio Al­­lori, care cântă : „plutesc prin albastru, uşor, vălu­­rele, „albe plutiri pe limpedea mare..“ IRIS Programul diviziilor naţionale A şi B. va fi modificat Programul Diviziilor Naţionale A şi B. publicat de Comisia Campiona­tului Naţional va mai primi modifi­cări. Schimbările care se vor face în programul publicat sunt legate de necesitatea de a se asigura o serie de zile libere pentru disputarea jocurilor Ultiristul, Petre Steinbach, va urma cursurile şcolii de antrenori. In acest scop se va înscrie la şcoala de an­trenori ce funcţionează pe lângă fe­deraţia grmană de foot-ball. Se crede că d. V. V. Tilea„ preşedintele fede­raţiei i-ar fi promis cel mai mare sprijin. Este probabil, că­ pentru primăvară, districtul Bucureşti să angajeze un match cu reprezentativa de juniori a unui mare centru de foot-ball din Italia. După acest match, se vor duce tra­tative spre a se angaja un alt joc la Viena. Pentru aceasta s-a luat măsuri ca să fie admişi toţi jucătorii născuţi in anul 1917. Astăzi în Europa Se dispută câteva mat­­churi de foot-ball de mare interes Pe continent au loc astăzi câteva întâlniri, care prezintă un deosebit in­teres. lată-le, după oraşle unde se vor desfăşura : LA VALETTA (Malta) Hungaria -I Sliem­a Wanderers. Rapid—St. Georges. CASABLANCA Újpest—reprezntativa oraşului FRANŢA St. Jean d’Angelly. Cartier III­—S. C. Angerien. LISABONA Ferencváros — reprezentativa ora­şului. Se intenţionează de către districtul Bucureşti organizarea unui match anual Bucureşti-Istambul, care să de­vină tradiţional. Prin aceste jocuri, organizatorii inteţionează să cimen­teze cât mai mult legăturile cu foot­­ball-ul din Turcia * Federaţia Română de sky, a luat iniţiativa îmbucurătoare de a înfiin­ţa în trei oraşe din ţara, în cursul a­­cestui sezon, cursuri de sky pentru ti­neretul premilitar. Centrele vor fi conduse de ofiţerii elevi ai I. M. E. F. U.-ului, care au absolvit cursurile de perfecţionare. * In urma înfrângerei suferită de Cupei României. Săptămâna viitoare va avea loc o şedinţă comună a Co­misiilor Campionatului Naţional şi Cu­pa României, şedinţă în care se va stabili modalitatea intercalării zilelor de Cupă in programul existent­ de Sportul Studenţesc în materul cu­ Metropola, uiversitari au făcut con­testaţii pe motiv că în cursul jocului s-au întrebuinţat mai mu­lţi jucători de categoria I-a. Comisia superioară de apel îşi reia activitatea Miercuri 14 Ianuarie. * Luni 11 Ianuarie, Comisia centra­lă de arbitri­, va ţine prima şedinţă pe anul 193. * Se crede că, în urma telegramei F. C. Rapid-ului, pentru a li se tri­mite jucători,­ în vederea matchului cu Istambul,, vor pleca Rafinschi şi Răşinaru. . Se crede că echipa României va ju­ca în Elveţia şi Olanda, unde se ştie că românii au lăsat o frumoasă im­presie. In urma demersurilor făcute de d. Virgil Ibrăileanu, preşedintele regiu­­nei F. R. Box, Dunărea de Jos, la Ga­laţi se va disputa matchul , pentru campionatul României la categoria mijlocie între D. Călinescu-Mielu Co­­culescu. Stadiul Român susţine astăzi al trei­lea match îna cadrul turneului său prin Franţa.* In ultima şedinţă a biroului federal de sky, s’au luat o serie de hotărâri importante, în legătură cu campiona­tele naţionale de sky, care se vor des­făşura pentru prima oară în Bucovina, pe la sfârşitul lunii ianuarie. D-l Iancu Ceaureanu, secretar al Comisiei Centrale de arbitrii va lipsi din Capitală până la 10 Ianuarie. D-sa este plecat in munţi. Mâine la Cernăuţi H. Cs Bragadiru întâlneşte Jahn în match de hockey pentru divizia naţională In cadrul campionatului naţional de hockey pe ghiaţă ,se va juca mâine, la Cernăuţi, matchul dintre H. C. Bra­gadiru, actual deţinător al titlului­­ şi Iahn. Acest match, care coincide cu inau­gurarea sezonului cernăuţean, va fi la înălţimea cerinţelor, dată fiind forma excelentă de care se bucură formaţia bucureşteană. H. C. Bragadiru, credem că va fur­niza pe învingător, deoarece gruparea cernăuţeană este în deficit de antre­nament. Echipele vor prezenta următoarele formaţii: H. G. BRAGADIRU: Flueraş, Buia, Grand, Bărbulescu, Sadowski, Talski. IAHN ;. Talski II, Dietich, Gazda, Weber. Iericinski, Schramek, Blasek, Ştefaniuc-Neumann. In prezent, clasamentul diviziei na­ţionale se prezintă astfel: Sadowsky, excelentul echipier al lui H. C. Bragadiru, a revenit în Capi­tală şi va însoţi formaţia ruşilor in turneu. Gruparea dobrogeană, Victoria, prin măsurile luate de consolidare, com­pletează de a intra în Divizia Naţio­nală A. Gruparea va fi susţinută şi de cetăţenii constănţeni. DIFERITE * * * * *­­* Telefon Club1 10 0 2:02 H. C. Bragadiru0 000 0:00 Dragoș Vodă 000 0 0:00 Iahn 0 000 0:00 Universitatea 0 000 0:00 Miercurea Ciuc 100 10:20 AZI LA RADIO 19 Ora. Mersul vremii. Poşta ri­mată. 19.10 Concert de instrumente dife­rite : Saxofon :Gheorghe Iliuţă, acom­paniat la pian de Jean Lucaciu; Mâ­nă Gheorghe boii bine şi Văduvie, văduvie de Dendrino (saxofon); Hora moşnenilor şi Bătuta (clarinet); Ha­­vaiană: Stase Tombulis, acomp. la chitară de Nicolae Mezei; Stase Tom­bulis: 1) Un vie suvenir-vals havaian; 2) Nelly-tango; 3) Reminscenţe-roman­ţă; Luna-fox havaian; Xilofon: Nico­­lae­ Cucu; Privighetoarea-vals aranj. de N. Cucu; Amintire din Spania-fan­tezie de concert de George Gerard; Ferăstrău; dr. Lucian Galperrini; Pentru ochii tăi cei dulci de Leon; Frumoasa mea cu ochii verzi de Nel­­lo Manzatti; Crizanteme veştejite de Harito; Mandolină; Guglielmo Ca­­biaglia; Amintirile bunicului de A­­lassio; Rază de iubire de Francia; Marş turc de Mozart; Ţambal; Miti­că Ciuciu: Arii naţionale. 20.15 Cântece şi romanţe de el­ şi de azi. Petre Alexandru-canto acomp. la pian de G. Boldeanu; Dacă’n două­zeci de toamne-romanţă din trecut; Romanţa unui basm de mor de An­gh­el Miclescu; De ziua nunţii tale-ro­­manţă din trecut; La fântână cu gă­­leata-romanţă de Monţia. 20.40 Ora veselă: Film radiofonic schetch amoritico-muzical de Stroe şi Vasilăche. 21.15 Muzică de dans. Jazzul Ra­dio : Tu, foxtrot; Obraz lângă obraz­­foxtrot de Berlin; Arz’o focul drago­stea, aranj. de Sica; Iţi aminteşti? potpuriu de şlagăre de Elly Roman; Tico-Tico-rumba de Colbaz; Nu ţi-e dor de mine-foxtrot de Max Halm; Fata din Madrid paso doble de Coros; Moş Crăciun trimete-mi pe mămica­­cântec de Elly Roman; Dragostea e un copil ce se leagănă-slow de Va­­silache; Valsuri de demult-potpuriu de Robrecht; Două viori-tango de Elly Roman; Dixie-foxtrot de Lerner; Tradafirul din părul tău-vals lent de Wren; Mamy-Bong-rumba de Norman. 22.30 Radio jurnal. 22.40 Concert de muzică distracti­vă și de dans (discuri). 23.55 Ultimele știri. 24.­1 Concert nocturn al orchestrei Ionel Cristea, trans. de la restauran­tul Bulevard. TRAP Floreasca 3 Ianuarie PR. ALMOS: Pinkerton, Durdu­lie, Peni to H. P,j> Srinia. PR. ANGORA : Bebeca, Brebenea, Sirenetta, Puica. PR. ADONIS : Magnat, Katy Caid, Talaz, Guardian Girl, Pleava. PR. ARCESTI: Pingerton, Pavija, Durdulie, Drumet. PR. ARGENTIERS : Flyng, Viziru, Talaz, Ducesa. PR. AVRIG : Luminiș, Brunea, Je­les, Cosinzeanua. PR. ADMIRA : Szélvész, Prokatov, Haiduc, Fama. PR. ÁNYOS : Isabela, Viziru, Dolly Worthy, Ducesa. ft­­ iile de 2 Ianuarie 1937 Elena Tigoianu, calea Victoriei 2; C. Chihăescu, calea Victoriei 61; Far­macia Breată (D-ra Nagler), str. Câm­pineanu 9 ; Ana dr. Doeiu, B-dul Col. M. Ghica 120 ; Farmacia L. Tărnău­­ceanu (Renée Diamant), calea Gri­­viţei 35 ; J. Mihălcescu, str. Romană 156 ; Elena Ionescu dr. Soreni, B-dul Pake 111; J. Mihălţeanu, calea Mo­şilor 364 ; Alexandrina Barbieru, ca­lea Dudeşti 258 ; Farmacia dr. Vol­­ceanu, 11 Iunie 23 ; M. Reinich, Ner­­va Traian 98; Evlampia Gheorghiu, str. 13 Septembrie 2.. .Dr. Lucreţia Petrescu, calea Cotroceni 6; Sofia Rhoe, calea Rahovei, 3 Ianuarie 1937 Al. Cepleanu (Flora), B-dul Maria (Piaţa Mare) 12 ; Farmacia Komor­­niki (L. Landau), calea Victoriei 36 Rena Weisselberg, str. Sf. Apostoli 37 ; Al. Lelst, B-dul Col. M. Ghica 139; E. Vespremeanu, Şos. Giuleşti 117 ; Ec. Michăilescu, calea Griviţei 431; Gh. Dan, calea Griviţei 183 ; La­­zăr Constantinescu, str. Romană 3; Bitman H., Str. Traian 75 ; Farmacia Gh. Păltinescu, B-dul Ferdinand 104 ; Al. Coroleuca, calea Moşilor 217 ; Farmacia Bejan (S. Galperin), calea Dudeşti 133 ; A. Th. Chiale, calea Şer­ban Vodă 258 ; C. Mironescu,­ Calea Rahovei 204. * MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară D-l Emil R. Sfartz, născut la 6 Iulie 1809 în com. Hârlău, jud­. Botoşani domiciliat în gara Băr­boşi, jud. Covurlui a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de „Sfartz” în acela de „Negres­cu spre a se numi Emil Negrescu. Ministerul publică aceasta, conform art. 11, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevă­zut de aliniatul II al zisului articol şi de art. 3 din legea asupra numelui din 8­ Aprilie 1936. PRIMĂRIA ţiului oral Publicaţi­une Pentru tratare prin bună învoială In conformitate cu dispoziţiunile alin. 6 şi următorii din Normele ge­nerale pentru modul tratării prin bună învoială Mon. Oficial Nr. 127/391 şi bazat pe dispoziţiunile prevăzute de L.C.P.,­­ se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, — că Primăria Mu­nicipiului Arad, — înin ziua de 22 Ianuarie 1937, ora 11 a. m. va ţine licitaţiune cu tratare prin bunăînvo­ială, î­n sala Serviciului Economic (ca­mera Nr. 59) în faţa Comisiunei de licitaţii, pentru concesionarea con­struirii unui grup edilitar compus dintr’o vespasină publică şi o staţiu­ne pentru vânzarea produselor petro­lifere, în condiţiunile cadtului de sar­cini care se va construi pe peluza dintre drumul asfaltat şi drumul de cheramică de pe Bulevardul Regina Maria, în dreptul palatului Adminis­traţiei Financiare, lângă transforma­torul subteran. Ofertele se vor preda în două exem­plare, în plic închis şi sigilat, în ziua şi la ora fixată prin prezenta publi­­caţiune, însoţite fiind şi de garanţii­le arătate în punctul 3 din cadtul de sarcini. După deschiderea ofertelor se va supralicita şi oral, urmând ca ad­­judecatarul să complecteze imediat garanţiile, în mâinile Comisiunei de licitaţii. Ofertantul va declara in ofertă că cunoaşte şi acceptă condiţiunile cae­tului de sarcini, cari pot fi văzute împreună cu planurile întocmite in camera Nr. 59 a primăriei. Arad, la 30 Decemvrie 1936. Nr. 36.681/1936. DOC1OR Const. D (Üdülésen Str. Maria Rosetti 20 Consult. 8 jum.—6. Telefon 223-10 si­lient Bnn! XXVII­ I r»îî3 ercsi. **~----n imm—I I CORPUL PORT. TRIB. ILFI Publicatluni Vânzări mobiliare Irt baza adresei cu No. 62926/936. Judecătoriei de Muncă, Secţia I-a Bu­cureşti, se publică spre cunoştinţa ge­­nerală că, în ziua de 12 Ianuarie 1939 dela o­rele 12 din zi înainte, se va vin­de la licitaţie publică în­ Bucureşti, str. Armeniească No. 16, etajul II, averea mobilă urmărită a debit. Romeo Mu­­reşeanu, care se compune din una su­fragerie, lemn nuc, și altele anume specificate în procesul-verbal de ur­mărire, spre despăgubirea credit. Re­­trişor Gheorghe. PUBL. No. 78793. — Dosar 17471/936. In baza adresei No. 22337/936, a Ju­decătoriei Ocolului II Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că, în ziua de 16 Ianuarie 1937, de la orele 12 din zi înainte, se va vinde la lici­taţie publică în Bucureşti, şos. Jianu No. 16, averea mobilă urmărită a der­icit. Căpitan Petre Ioanin, din Comuna Titu-Târg, jud. Dâmboviţa, care se compune din o motocicletă nouă, mar­ca „Sarolea“, model 600 c. m., 3,35,­­ mot. No. 105426, şi altele anume spe­cificate în procesul-verbal de urmă­rire, spre despăgubirea credit. Soc. Anon, Leonida & Comp­, preţul de la care va începe licitația este suma­­ de 25.000 lei. PUBL. No. 78290. — Dosar 18891/936, In baza adresei No. 67654/936 a Judec. 3 Urban București se publică spre cunoştința generală că in ziua de 8 (opt) Ianuarie 1937 dela ora 8 (opt) din zi înainte se va vinde la lL­citație publică in Bucureşti Str. Smâr­­dan No. 11 (unsprezece) etaj I (unu) averea mobilă urmărită a deb. Paula Krausz născută Erdély care se com­pune din trei rochii de stofă de cu­loare negru, bleumarin şi altul maron şi altele anume specificate în proce­sul verbal de urmărire, spre despăgu­birea credit. O. Gerşcovici, succ. P. Tener­haus. Publ. No. 77230. Dosar No. 20328/936. In baza adresei No. 69024/1936 a Judec. 5 Urban Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 8 (opt) Ianuarie 1937 dela ora 8 (opt din zi înainte, se va vinde la li­citaţie publică în Bucureşti str. Dris­­tor No. 200 (două sute), averea mo-* bilă urmărită a debit. Ion Ilie Gun­­ciu, care se compune din una masă ovală cu 3 picioare culoare­­maron­i, altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubi*, rea credit. M. Braunstein și I. Lei­­bovici. Publ. No. 77788. Dosar No. 19138/19361 In baza adresei No. 69025/936 ■ Judec. 5 Urban Bucureşti se publică spre cunoştinţa generală­ că în­ ziua de 8 (opt) Ianuarie 1937 dela oră 8 (opt) din zi înainte, se va vinde­ la licitaţie publică la Bucureşti Str. Mal­­topol No. 27 (douăzeci şi şapte) ave­rea mobilă urmărită a debit. C. Dia­­conescu care se compune din uri cri*­vor de perete ţesut ales diferite cu f­lori și altele anume specificate în procesul verbal de urmărire spre des-­ păgubirea credit. M. Herşcovici și I. Horovitz, Soc. în nume col. în lichi­dare. Publ. No. 77782. Dosar No. 543/1936. GREFA TRIB. PRAHOVA S, IV-a EXTRACT D-na Ana C. Gh. Boghici din com. Bertea cu petiţia inreg. la No. 8542/93E a pornit acţiune de divorţ soţului său Constantin Gh. Boghici. Din căsătorie a rezultat un copil de un an şi jumătate cu numele de Maria, soţul nu posedă nici un fel­ de avere.­­ Grefier, Indescifrabil , No. 53616. Pi şedinţele Tribuna­­ului Prahova Secţia I Publicaţie Se aduce la cunoştinţa tuturor cre­ditorilor că d-lor Margareta E. C­­­­­stescu şi Eugen Costescu, domiciliaţi in Bucureşti Str. Paris No. 39, cu petiţia înreg. la No. 63352/936 a ce­rut convocarea creditorilor ca In con­formitate cu dispoziţiunile art. 27 din legea pentru lichidarea datoriilor agricole şi urbane să se dispună ra­dierea menţiunilor făcute în registru de inscripţiuni la No. 2379/934, asupra imobililor numiţilor situate în ju­deţul Prahova. S-a fixat termen pentru convocarea creditorilor la ziua de 26 Ianuarie 1937 ora 81 d 11 Camera de consiliu. No. 131864. Președinte, Indescifrabil Grefier, Indescifrabil 1936, Decembrie 21. PRIMĂRIA Se publică spre cunoştinţa gene­rală că, în ziua de 18 Ianuarei 1937 orele 5 după masă Primăria Muni­cipiului Constanţa ţine licitaţie pu­blică cu termen de 10 zile cu oferte scr­ise, timbrate şi închise în plic si­gilat pentru procurarea a 80.000 kg. păcură H. 2.­ 8 typ C. F. R. pentru abatorul de export, în valoare de lei 120.000. Art. 88-110 din L. C. P. şi art. 229- 230 din legea administrativă sunt a­­plicabile acestei licitaţii. Garanţia provizorie este de 59/6, iar cea definitivă de leVo, care se va de­pune de către adjudecatar la semna­rea contractului. Orice alte informaţiuni, la Secţia Bunurilor în zilele şi orele de, lu­cru. Preşedintele Comisiunei,, H. .Gri­go-­ rescu. "o/./ Secret. Comis. Licit. Elena lancu No. 37458. — 29 Decembrie, 1936 —--«#«»•»---­ .40 ÎNŞTIINŢARE Societatea Generală de Gaz şi de Electricităţi din Bucureşti adiace la cum­ostinţa abonaţilor sau că plata consumaţiei de energie electrică şi a taxee­lor de folosinţă a firmelor luminoase să nu se facă decât în mâinile funcţionarilor cari se vor legitima cu carnetul de identitate prevăzut cu fo­tografie şi purtând viza Societăţii pe luna în curs. Orice abateri de la aceste prescripţiuni ab­a­­natul le face pe riscul şi răspunderea sa persona­lă, Societatea de Gaz şi de Electricitate ne­recu­­noscând plăţile făcute persoanelor străine şi nein­­vestite cu calitatea de încasatori ai săi.

Next