Vocea Covurluiului, octombrie 1885 (Anul 13, nr. 2860-2885)
1885-10-10 / nr. 2868
dNUL XIII. Nr. 2.868. 50 N A M.E N Tentru România in an . . . 20 lei luni ... 16 * pag. IV premiul rit abonajilor entru străinătate un an ... 34 lei 5 luni ... 17 * Abonamentele în Galați la Adistrațiunea ijiaruri distincte la binale postale. I redacțiunea : 22 str. Mare 10 BANI EXEMPLARUL. JOI, 10 OCTOMBRIE 1886, anoncie linia petit Pagina IV : 40 bani , III: 80 , I N S E R Ţ I U N I şi RECLAME Pagina III : 80 bani La Cronică : 2 lei Repetirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU. Administrațiunea : 22, str. Mare. — "~r ' - ■-lr.rgr.?-:.TjrfTgvr^ Telegrama Serviciul partie, al ‘Vocii Covurluiului, AGENȚIA HAVAS. SOFIA, 20 Octombrie. — Violarea •itoriului bulgar de Serbia pare imi* jintă^Ia oara presenta nu se scio |eă aceasta violare a avut loc. E foarte lire nelinisce în cercurile diplomate. S’au trimis trupe spre frontiera rbă. Populaţiunea e hotărîtă a se |&a. Principele, care a plecat la fretendil, se va Intoarce în curând. I SOFIA, 20 Octombrie. — In prefaţa gravităţii evenimentelor, prinsele s’a întors la Sofia. Intoarcerea a a produs mare emoţiune. Miniştii ţin consiliu. SOFIA, 20 Octombrie. Guvernul inciar, răspunirea notei colective a puterilor,fice ca se angajeza înîn mod formal să nu permită să creeze nici-o agitaţiune în regiule vecine ale ţârilor unde se ţin ritualmente forţele bulgare. Trupele ameliei fiind, ca acele ale principtului, sub ordinele directe ale prin- lui, care este şeful lor suprem, gul'TOul asigură că şefii deosebitelor trpuri vor fi raspundători şi vredci de pedepse foarte severe pentru i ce fapt de natură să creeze periile pe graniţele vecine. Guvernul declară pe lângă acesta că nu vor concentrări pe graniţă, ci numai imorul de trupe trebuincioase penti menţinerea siguranţei ţării. Astă siguranţă de altmintrere a fost trautată de guvern care, luând în Imsideraţiune serioasa Malurile putelor, a suspendat înarmările sele și isbutit să tacă să înțelegâ populațnile bulgare stabilite dincolo de raniță, populațiuni cărora se adreseazâ fără indoiela partea din urmă a declarațiunii ambasadorilor, ce răspundere ar cădea asupra lor dacă nu se vor împotrivi ispitirilor cari ar avea de efect să turbure liniştea şi pacea. In sfârşit, după ce mulţumeşce puterilor pentru disposiţiunile lor bine voitore, guvernul bulgar exprimă ferma speranţă că puterile vor primi într’unmod favorabil cererea ce li se supune să intervină împreună pe lângă sultanul pentru a obţinea de la dînsul ca să îndeplinesca dorinţa populaţiunilor Rumelieî şi Bulgariei, pentru ca, în loc să se compromită liniştea provinciilor prin separarea popoarelor însufleţite unul pentru altul de simţiminte frăţeşci, să se poata, prin unirea acestor popoare, să se asigure viitorul ţarei. VIENA, 20 Octombrie. — In Cameră se discută proiectul de adresă la discursul tronului. Comtele Taafe dice că ține să apere armata contra atacurilor stângei. Aceste cuvinte ale ministrului pricinuesc un mare sgomot. Deputații din stânga protestează foarte viu și declară că ei n’au atacat armata. Comtele Toafe dice că nu este patriotic pentru a voi să facă să între cu forța în armată neînțelegerea care face să nască luptele între naționalități. Stânga protestezi din nou. Tăcerea se restabilește greu. SOFIA 20 Octombrie. — Se cjice că consiliul de miniștri a hotărît să chieme sub drapel garda naţională a principatului, dacă şchile cari, anunţând concentrarea trupelor serbesti pe graniţă au făcut să se târnă de o violare iminentă a teritoriului bulgar, se vor confirma. LONDRA, 20 Octombrie — limestice că Austria şi Rusia a’au precisat încă basele conferenței pe cari propun so lntruneasca. Anglia a făcut reservele sele, pe cari Germania și Austria le au primit într’un mod favorabil. ziarul Cetății speră că Francia şi Italia vor susținea pe Anglia, dacă Rusia persistă a voi să pedepseasca pe prințul Alexandru sub pretext că el ar fi recurs la mijloace revoluţionare pentru a provoca evenimentele cari s’au produs în Balcani. SOFIA, 20 Octombrie. — Noutatea telegrafiată din Niş, relativă la refusul regelui Milan de a primi pe D. Grecci, în misiune specială, e falsă în ceea ce priveşte motivul refusului, adecă că misiunea D-lui Grecui ar fi avut necesarmente de obiect a propune Serbiei o acţiune comună contra sultanului, şi că Serbia se mănţine pe basa tratatelor. In realitate principele Bulgariei a telegrafiat urmatoarele regelui Milan : „Fostul meu ministru, D. Grecof, va pleca mâne diminaţă la Niş ducând o scrisoare a mea.“ Regele Serbiei a răspuns : „Regret că trebue să declin misiunea D lui Grecof, fost ministru al Alteţei Voastre.“ Conţinutul scrisorii în cestiune e cunoscut de câteva cercuri şi de Sublima Porta. Ea duce în substanţa aceasta . »Populaţiunea Bulgariei se nelinişteşte în presenţa noutăţilor ce sosesc din Serbia. Ce decid a -ţi face cunoscut alungarea emigraţilor şi arestarea şefilor lor. Populaţiunii bulgare îi vine greu a crede toate aceste sgomote ce tind a rupe legăturile de sânge şi sentimentele de amiciţia ce unesc pe cele doue popoare surori. »M’adresez dar ţie, scumpe amice, rugându te sa me autorisez a desminţi aceste sgomote neliniştitore şi a putea buişti astfel spiritele în Bulgaria. Evenimentele întâmplate în Rumenia şi unirea celor două Bulgarii nu arată cea mai mică tendenţâ de ostilitate contra Serbiei. Te asigur de toata amiciţia şi iubirea mea frateascâ. »D. Grecof, fostul meu ministru, pe care’l însărcinez a’ţi aduce aceasta scrisoare, are ordin a ţi renoui şi prin graiii expresiunea ce ne animază pentru frații noştri din Serbia.“ Cum se vede, D. Grecof n’avea misiune specială. El ducea numai o scrisore având un scop a lămuri aituaţiune în celor de popoare A se vi 4,0 ultime .. Ci A LA 7 , i1 O -- n h vi, l o $5 « Acum se cun0sce resultatul complect al alegerilor francese. Noua Cameră se va compune din 202 monarchişti şi 382 republicani. Scrutinul de halotagiu de Dumineca trecută a reparat pentru republicani în parte perderile enorme ce încercaseră la primul scrutin de la 4 octombrie. Este adevărat că de astă dată neutralitatea guvernului de la primul scrutin a atârnat în balanţă pentru republicani. Ordine straşnice se dăduseră funcţionarilor de a interveni în favoarea republicanilor. Nu face nimic ; scopul s’a ajuns. «VOCU COVURLUIULUI, ps 52 ! '1ZUNIA DIAVOLULUI1 S.A.XT SACRIFICIUL FILIAL Traduc(iune da B. IONASCU PARTEA II. XIV. Urmare Intre doue focuri. Cătră sora La Fayette, care nu se iutea hotărî de a crede în trădarea leftricitului pe care’l onorase cu ambiţia sea, veni de’i visita. Gaston culcat sub un adapost şi morvaia cu ton plângetor şi încet o soră de trase neînţelese. Nicu, in geniuiuhl şi plecat spre el ca o mamă jujgia feuderta ce inunda fruntea bolnavului, și’l făcea să înghită din timp iu timp apă amestecată cu rom. — Ei bine, cum îi este ?zise La Fyette, plecându-se pentru a întră în acea locuință primitivă. — Ben ! vai !...râse Nicu. — BunăJiua, milord, striga în nebunia mea Gaston lui La Fayette. Iată o cursă neisbutită Dar de multe ori crecji că pui mâna pe acei cari îți scapă. E unul totuși care nu va scăpa, nu e așa, milord ? Este acel Aubryot care mi-a răpit totul aici pe pământ. Mi a furat totul, infam ticălos ce este* A mânjit numele meu capătând dreptul de a’l purta , mi-a răpit femeea pe care o iubiam. Acum ce vrei să mai fac în astă lume cât timp va fi el , să încerc a’l trimite să se preumble ? A ! milord, te-am jucat, cret și poate că eu sunt vicomtele de Roquetel ? Ei bine, nu, eu sunt sergentul Poli, din grenadirii regali. Am o frum0să barbă negra, și trec prin coridoarele închisorii. Și apoi iata-mă liber. Calul meu ! Calul meu ! Și Gaston se lăsă pe spate, în preda unui rîs convulsiv și rătăcit. La Fayette ascultă cu lacomiă fiecare din acele cuvinte, dorind să găsească o probă de inocența lui Gaston. Din nefericire astă probă nu se produse, și după ce pronunță încă câteva fâşii de trase fără șir, Gaston adormi foarte adânc. PARTEA III. I. i*rectu flurile lui Aubryot. A doua (zi diminață La Fayette, în fruntea batalioanelor sale decimate, urmând râul Schuyikil, se instalase la o egală distanță de Wally-Forge şi de vadul lui Matson. Marşul acestui corp, cu douăjle înainte atât de iute şi atât de vesel, era încet, penibil şi trist de presenţa corajelor pe care duceau răniţii şi de ţipetele de durere ce mişcările purtătorilor amulgeau acestor nefericiţi. Gaston, mereu în preda unor friguri arijetare, fusese pus pe o corolă dusă, prin schimb, de cei trece Bretoni cari scăpaseră din încercarea eroică din ajun. Locul desemnat pentru cantonare era un sătișor, de mai multe ori devastat de resbel și părăsit de locuitorii săi descurageați. Câteva cocioabe pe jumătate arse și o casă destul de mare, care trebuise să servească probabil de templu sau de stcla, subsistau încă. Washington, care în timpul nopții transmisese lui La Fayette felicita-