Vocea Covurluiului, octombrie 1886 (Anul 14, nr. 3162-3188)

1886-10-10 / nr. 3170

ANUL XIV. Nr. 18.170. BONAMENT pentru România un an . . . 20 lei 6 luni ... ios $1 pag. IV premiul fit abonații« pentru străinătate un an ... 34 lei 6 luni ... 17 * Abonamentel se in Galaţi la Adlistrațiunea 4^aru* In districte La biuuri postale. [redacţiunea : 22 str. Mare 10 BANI EXEMPLARUL, VINERI, 10 OCTOMBRIE 1886 ANUNCIE petit : 40 bani III . ro . SERTIUNI RECLAME III: 80 bani Cronică : 2 lei Repetirile se fac cu rabat insemnat. Scrisori nebanca e se refusa. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. APARE IN TOATE prELE DE LUCRU. | Administrațiunea : 22, str. Mare. Xelegistian.© Serviciul part. al »Vocii Covurluiului« AGENŢIA HAVAS. RUSCIUK, 19 Octombrie.—După formaţiunile noastre din sorgintă tuică, o ocupaţiune a Bulgariei nu întâlni pedici din partea puterilor Qtrale, câci Rusia e decisit a da ganţiele necesare. Generalul Kaulbars mai speră încă se va putea evita acesta extremite şi că guvernul bulgar va ceda, faptele relatate în nota adresată general parcă au mărit în mod asiderabil iritaţiunea deja considebilă, iritaţiune deja causată la St.Pesburg prin resistenţa Bulgarilor pi renul politic. SOFIA, 19 Octombrie. — General Kaulbars va fi Vineri diminuţ Sofia. Nu e probabil ca agenţi plomatici al puterilor să meargă lirnova pentru a asista la deschidea Adunării. Greutăţile de calotom a şederii la Târnova sunt critic astei absţineri. Agenţii diplomatici spus că ar fi gata a asista la deciderea Adunării dacă întruniea el o face la Sofia. Turburătorii cari au provocat incintele de la Dubnitza sunt cea mai tare parte arestaţi. Guvernul ia mări energice pentru a împedeca reirea unor asemeni fapte. MS, 19 Octombrie. — Scupcinatut astăzi prima mea şedință. Guanul a presentat proiectul sau de dget pe 1887 și un proiect ce tinde nodifica legea asupra impozitelor. BRUNSWIK, 19 Octombrie.—Avoul Wedekind, agitator al partida* guelf, a fost arestat la Woltenettel. CONSTATINOPOLE, 19 Octombrie. Cale indirectă.— Gadban-efendi, care a plecat Sâmbătă la Sofia, e însărcinat să întrebuinţeze toată influenţirea pentru a face regenţa să fie binevoitoare faţă ca Rusia. El mai este însărcinat să facă un raport asupra situaţiunii şi mai cu seamn asupra operaţiunilor electorale şi validităţii alegerilor. Pe de altă parte Porta a chiemat ieri pe Abrorfendi, delegat la Sofia şi însărcinat cu revizuirea statutului Rumeliei, să dea explicaţiuni asupra situaţiunii din Bulgaria. D. Sandisson, primul dragoman al ambasadei anglesa, care de curând fusese la Bucureşci să confereze cu sir I White lucreaza cu sârguinţă h Ildiz Kiosk spre a pregăti terenul în privinţa Gestiunii Egiptului înaintea sosirii lui sir White. Se asigură că primele resultate obţinute ar fi de bun augur pentru urmarea negocierilor. Cronica locală, p D. general Fulcoianu, şeful satului major general, se află în oraşul nostru. *— Cu trenul de azil diminaţă a sosit în Galaţi D. colonel Dimitrescu- Maioao. — D. procuror general Sărăţdan s’a întors în oraş aţi diminaţă. — Iată mişcarea portului nostru în de 7 Octombrie . Au sosit : vaporul danubian Sofia din susul Dunării, 4 şlepuri încărcate cu cereale de la Prut ; 7 lotce cu peşte proaspet şi sărat din Dobrogia. Au plecat : vaporul Friedrich la Tulcea Ismail ; vaporul Carl Ludwic în susul Dunării. In ziua de 8 octombrie au sosit : vaporul Friedrich de la Tulcea-Ismail ; 3 şlepuri încărcate cu cereale de la Prut ; 9 lotce cu peşce din Dobrogia ; 2 corăbii încărcate cu diferite mărfuri. Au plecat 2 caice încărcate cu cherestea pentru susul Dunării. — ziarul guvernamental, pe care -l anunţasem acum 2 zile că va apărea, a apărut în adevĕr în locul, cu titlul şi redacţiunea ce am spus O notificare înse ne face de la primul seu număr. Noi fusesem informaţi că redacţiunea se compune din D-nii Boţan, Gamulea şi A. Radu Noul confrate înse ne declară că D Radu nu face parte din redacţiune. Luăm notă şi’i urăm viaţă lungă. — D. S Carmellin, redactorul «}'» rului la Concorde, care este foart« bine cunoscut în orașul nostru, und ’şl a început cariera sea mistică în CAlitatea sea de redactor al i » r u 1 u » l’Echo danubien în anul 1865, se va stabili din nou U Paris, cu începeri de la 1 Nouembrie a. c. Diarul D séle, care este devotat intereselor țeri loc tre, va urma a apărea în Paris şi se va ocupa şi de interesele Orientului în special a României. D. Camellin a visitat ieri oraşul nostru. Cxorxlcà, lxxtexlóxa. — Cetim ín VIndépendance roumaine : Ţineam din sorgintă sigură că guvernul va presenta Camerelor un proiect de lege pentru crearea unui nou imposit asupra proprietăţilor mobiliare. — Se vorbeşce mult de apropiata transferare la o altă prefectură a D-lui Luca Ionescu, actualul prefect de Vaslui. — Cetim în Epoca : Lumina pare că începe a se face asupra dispariţîunii D-lui loan Brătianu ; se (f^ce că primul ministru s’a dus la Berlin pentru a cerşi o modificare a convenţiunii consulare. — Suntem informaţi că consulul Arghel la Ruseiuk va trece la Galaţi în locul D-lui Sanderson, care a fost însărcinat cu gerarea afacerilor Marii Britanii la Bucureşci. — Se face că guvernul are de gând s strămute din Râmnicu-Vâlcea procesul tinerilor inculpaţi în omorul bătăuşului Popescu. — D. Percy Sanderson, însărcinatul de afaceri al Angliei şi consul general la Galaţi, luând posesiunea noului său post la Bucureşci, a fost primit de D. Ferekide, ministrul de .Externe. — Strămutarea curţii regale de la Sinaia la Bucureşci este fixată peJiua de 24 Octombrie. — Aflăm că numirea D-lui Aurelian la ministerul domenielor este un fapt îndeplinit. Se aştepta înse sosirea D-luî I. C. Brătianu în capitală. — D. Radu Mihaiu, ministrul lucrărilor publice, care a fost ieri la Sinaia, s’a reîntors în capitală. fiola VOCn ,GOVURLUIULUI* COUTESA NEGRA PARTEA II. MESSAUDA VlII^C/rmare). - Bravo ! bine găsit ! - Da, înse ceea ce nu e găsit t humusurile. » Ași ! căutând bine .. - Vom vedea. Jerrefort făcu un pas spre a ieși igen îl rechimă. * Locotenente, locotenente.. Aș* & ! O idee. Să vedem ideea. Arabii pe cari La găsit sosind vreo rece, cred. — Da. — Ei bine, iată afacerea. Să ’i desbrace ! — Perfect. Ai găsit... Cu atât mal mult câ’i uitam, și la momentul suprem ar fi putut să ne joace vr’o festă. — Ai ? venl 1 — De sigur eșdi un om prețios, Ugen ! — Face cineva ce poate, locotenente, când este un Parisian. Pierrefort zimbi. — Aide, voinicul meu, terminâzâ’ți pregătirile ; mă duc să caut ceea ce doresci. După cinci minute locotenentul aducea înaintea lui pe cel efece Arabi. Fură desbrăcați de humusuri , fiecare având cel puţin două, se făcură vre 20 bucăţi de lână, cari fură tăiate în făşii. Arabii fură cu îngrijire închişi iantr’o cameră de jos a bordjului. Apoi spahii se duseră în grajd, unde aşteptafi caii gata înşelaţi. Sub priveghiarea ofiţerului li se înfăşurară copitele și genunchiele cu lână, destinată a înăduși sgomotul pașilor. Când fu gata, Pierrefort dădu ultimele sale instrucțiuni și se întoarse lângă Ugen. Boccengiul era ocupat cu ultimele sale pregătiri. — Astă dată e gata tot ? întrebă Fierrefort. — Da, locotenente. Și ceea ce ai făcut ? — Omenii şi csiî sunt gata. — Forte bine, nu mai avem decât să aşteptăm acum. — Să aşteptăm, da ; dar veni voi astă nóapte ? — E probabil. — Pentru ce ? — Z?u, locotenente, eşti mai competent decât mine în materiă, şi n’aşi vrea a avea aerul de a te învăţa ceva, dar mi se pare... — Ce? — Că trebue să se temu să nu primesci ajutor. — Ai dreptate, acestai va decide să lucreze astă noapte. — Cunosci numărul lor exact? — Cam două mii. — Două mii ? — Da. — Drace ! atunci e îndrâsneț oricum ceea ce o să încercăm. — Foarte îndrâsneț în adevăr, dar cum să facem altmintreie ? — O ! șeii, locotenente, că ceea ce aiic nu e pentru mine ; am făcut sacrificiul pelii mele de mult , dar mă gândesc la D te* și la bravii D-;éro cavaleri.