Vocea Covurluiului, noiembrie 1887 (Anul 15, nr. 3486-3511)
1887-11-08 / nr. 3492
ANUL XV. K; Nr. 3 402. jAflONAMENT pentru Komànit I?« un an . . . jo i«I 6 luni . . « t© « IjVe Jv pa^. lV çrapûü Jpifrtt a LH. napi »T j-cctru strinafiiate |P* un an ... 54 lei , 6 lui». . . . 17 • Abonamcotsl *« X. io ** A*' u.ni»L*a^uncA 4^*' i, la districte U duaartie postais. 10 BANI - ElffllKLABUI*Redacțiunea : 15 atr. Mare. j|; APARE IN JOATE piLELE D t BERLIN, 18 Nouenabrie.— Impe-, ritul n ascultat ieri dimiDefii nari multe rapoarte, 91 a făcut după ameza o pre» priULre îa trîsură ; după aceea mît pe prințul W lbelra. • VIENA, 18 Nooembrie.~ Delegeliunea austriacă a aprobat budgetele afacerilor streine, m&rinei și finacelor. BELGRAD, 18 Noumnbrie. - Unj )k’8 rig^i p o o 0 în retragere pe ei JJtropolitul M h*îl și pe trei episcop! PARIS, 18 Noiembrie. — Jtali» » aderat într’un mod oficisl 1» conven;iunea relativi la canalul de Suez BERLIN, 11 Nocombrie.— Ls prim sol ce se v» d» 84'1» palatul isdpeial, în ouoarea țarului, vor *sist» toar.exrsonsgiele princiare ce sunt la Berin. membrii amTs.du rusesc!ou ionele lor, prințul de Bisoa&nk, toț? annițtrî și derucit&rii curți. * i BERLIN, 18 Nautmbrie.— Lapera •ital și îaaperAfes» Rusiei *a sosit Ip 9^ era ditaiuât*. Racepțiane» &’» făcut ! • gară după programs ce se ix se. BERLIN, 18 Nouembrie — T*rn? k desuins la amb»8Vida Rusiei unde! i fost primit da («operatul, caro » , I *t cu dusul 45 de minute. Iutar* a puLt, împăratul Wilhelm a primit ist& ț»rulu?. AGENȚIA L1BSEA PESTA, 18 Noaembrie.—D. W *ldipil decLrft *4« într’un comunic** larulul Pester Lloyd, că informtt u nils Iul Berliner layblatt privilors L erectrl manopere întrebuințate de dînsul în favoarea comtelul Huriyady sunt inspirate de D. Nacovici, pentru că ei, W^ldaptl, % refuff&tÎOOO napoleoni a'naistratul bulgar. D. WaldApfl r,nu aţi ca a intentat comtelui Zeby şi principelui Ferdinand de Cotlurg o acţiune de deepÿgubirl civile şi ca le reclamă lor 10,000 florini. PARIS, 18 Nouambrie, — D. Olé meaceau va interpela Sâmbătă guvernul asupra poliţiei interioare. PARIS, 18 Nouembrie. — Sa te- Icgrdfiez^ din San Rcmo că s;sret principelui moștenitor »1 Germaniei s’ar fi rgrav*t. Principele ar fi dscis acum sâ abdice în f^ver^ife Ralul «eu, j îo crsul când îroporatul Wilhelm er muri. I Telegraraa ferrndul part, al »Vocii Covarloial'il* AGENTIA HAVAS. . ■« ■j»?yT!^.iwmL|ggLiiAUllu:. <y ■ ■■ A DUMINECA, 8 NOUEMBKIE 18S7 Unta jietíl n« IV ; 4b Isinï JH S© , SJBR T 1 U N 1 ÏJ I . Sb banï »-■M* -_2 J* ■ te iac eu r*i i 1 i< ■ •:c:c.ur\ >»•. r.man se retus», Arti.-o^ lû.c wyi ja îcapoesc, etr. Mare. A se vedea «Uitne jdrî telegrafice pag III. UALAI 7 Nouembrie 1887 \ l óte 4i*re^e independente ne a duc astăzi scirea că în capitală se agită mereu cestiunea unei remaniări ministeriale. Multe din diare atribue acesta scrie unei abilităţi a preşedintelui consiliului, care, în ajunul deschiderii Camerelor, deschide speranţe amatorilor de portofolie, spre a le domoli pornirea şi a-i face mai docili la proiectele sale. După alte informaţiuni, ar fi în adevăr vorba de o remaniare, pe care ar dori-o chiar M. S. Regele, spre a da oarecare satisfacere opiniunii publice îngrijită. Ar fi însă vorba ca tot D. Bratianu să presideze consiliul de miniştri, dar ca miniştrii să fie mai mulţi bărbaţi marcanţi ai ţereî. S’au citat chiar numele D-lor Cogălniceanu, Creţescu, G. Cantacuzino şi alţii. None ne vine greu a crede ca bărbaţi ca cei citaţi vor consimţi să intre în cabinet spre a scoite din încurcătura carul nămolit al colectivităţii. Pe lângă acesta este de toţi ştiut astăzi că tocmai acum se agită cestiunea reînceperii negocierilor pentru convenţiunea cu Austro-Ungaria. Prin urmare intrarea I-lui Cogălniceanu ar fi tocmai anularea acestei lucrări, căci ideile sale sunt deametral opuse cu acele ale preşedintelui consiliului în cestiunea cu Austria, prin urmare noi credem imposibilă stirea ce se dă de o reamaniare cu atari bărbaţi. Se susţine însă că D. I. C. Brătianu ar fi început mai de mult timp negocieri cu preşedintele Senatului, D. Dim. Ghica, în scop de a forma un cabinet de transiţiune pentru epoca alegerilor, ca astfel şi dorinţa Regelui să pdta fi satisfăcută, şi D. I. Brătianu asigurat. Nu ştim pănă la ce punct acesta scrie se va adeveri, câcî se susţine că chiar D. Dim. Ghica ar pune oarecari condiţiuni în privinţa remaniării personalului prefectoral. Dar, dacă un cabinet s ar forma sub prinţul D. Ghica, acesta ar fi numai forma, iar fondul ar fi tot D. I. Brătianu, prin urmare pentru ţară şi garanţia libertăţii în alegerile viitoare n’ar presenta nici o importanţă. Totuşi, chiar aşa, ceie mai multe ziare sunt de părere că tot C. I. Brătianu va face alegerile viitoare, şi toate modificările vor fi numai intre câţiva din ceial’alţî miniştri. Vom vedea , dacă, în urma atitudinii ce va lua oposiţiunea, în urma manifestului ce va adresa ţereî şi a întrunirilor ce va face în judeţe, vom vedea, zicem dacă M. S. Regele nu va găsi că este timpul a se da o mai mare chiezășiă pentru libertatea alegerilor viitoare. W.J, 'L>Ajr.r.-j»nw. CJîOjaAca, locală, — întrebăm pa *doaini struţiuaeafc comunei cetite cu cestiunea întrepGgitdor, câcî dr’js comercianţii rosafiuS ca fac comerţul de vinirî ’şi au pregătit mart*, şi vor a o introduce, i®r situtaţiunea lor este din cele ma i grele, întru cât ministeriul n’a voit să aprobe m&sura luată de consiliul spaiunal. Ce face prisuăria spre » ajut* pe comareianți ? — Aveta regretul a înșeiint* ca unul din bătrați și iruatoșii negustori I orașului nostru, D. Hagi Vasile Frigator, a încetat astăzi din viteu. Trimitem toate regretele noastre nemângâiat și sele familii. — D. Lupu Costache, directorul general al penitenciarelor, se află de ieri dimioâţîi în oraşul nostru. — Astă seara este convocată în şedință camera nóstrâ de comerț. — Tinerul Anton Haepfner, c*re de 12 »Pi practică comerțul cu cae* Ettinger, a deschie scam an magasin de cissornicăriâ și alte obiecte în strada Dorar.escâ Ne psre bine că tinerii se ded*n U ocupeţiunile comerțului. iggliola .VOCII CQVURLUIULUP 123 MPASTEA &j±Xr DPDTAMESm DM LOGODNICE PARTEA V. CONTRACTUL VI. (Urmare) — Ce este ? întrebi junele U iueput cam plia de ten&, dar a cărat eiinişoe disparu la vtderea Binetet, e avea, cam am 4**? 0 înfățișare leselA. Ipobncu-te ! 4ise simbind. Cam ? ! — Trebae ei t! vorbeec, și na pot jjl’p vorbeic »ici. — D*r onde? — L* mine. — Dar trebue să spun stăpânului. Blueta rise mal tare. —■ Nu e nevoe. — Cre4i ?... ti Uti ! D»r mal trebui de cât asta, să piec fără veste ! De1 când negligee lucrai... trebue să lucrez ca sârguinț» acum, mal mult de cât orl-cfind... Nu, spune’im aici ce ai sa’mi spui, în puține cuvinte, sau dacă »( multe, mi le vei spune desearâ... Voi veni să stau la mes& la D-tea. — Foarte bine... Dar cele ce am a'ți spune nu se pot spune aici. — De searâ dar»t — Nici aici, nici deserâ, este ceva grabnic. — Și trebue on orice preț sâ plec încă o dată ? — Trebue. — Dar stăpânul are să m£ de* •Iară ! — Ei și ? răspunse Blaeta cu liniște. Meritdeek se uită bine la ea, să se încredințeze dacă nu înebunise. — Cum ! zise el, să’l fac să fac dea afară tocmai în ajunul căsătorie! no3‘re... — Mare pagubă. De astă dată Msmdeik nu mai știa ce ea creda. — Nu te înțreg, Blueto, strigă el. Ți-a I perdat mințile ? Chiar s4' diminea{ft rai-ai recomandat să lucrez cu eârguință, pentru că avem nevoe de baut, de mulți bsn?. — El! eî ! 4 se Bluet* rî4cod de *4i diminațâ lucrurile s’*u schimbat ! Trebue să trimitem pe patroal 1* dracu ! E lucru prost sâ ne tot chi- nuim pentru a’l îmbogăți! Meriadeck făcu nişte ochi mari. Nu înțelegea. Credea ÎDtradever că Bu* eta ÎQebuuise. — Aide, 4'ss modista, îmbracă-te, și nu te mai uita U mine ca la o fantomă. Fără a mal cere explic&țiuni, Meriadeck se decise în tine sâ se ducă să se Îmbrace și să plece. Putea resista Bluetei ? Pe drumul destul de lung de la brutăriă pănă la casa unde locuia Blueta împreună cu mătușa el modista nu 4*sa niciun cuvînt în amor&tura! ei. Voi» sâ’l facă curios. In zadar junele îî făcea întrebări peste întrebări, e* rftspurtdea ri4Sid. — Iud^tă. Vei afla îadită. Ce nerăbdător esci ! — Drace !an* pentru ce. Gal puțin nu este nimic care să se împotrivască fericirii noastre, nimic c^re să îrapsdcce căsători» nostri ? — Din contra 4,ci voe dl că nu fiâ impacient.