Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1969 (Anul 2, nr. 423-501)
1969-09-12 / nr. 486
Profetari din toate țările, iniți-vul organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean I Adunări generale în cooperativele agricole toți cooperați trebuie să citi la realizarea loturilor de plai n această perioadă, în cooperativele agricole au loc adunări generale care analizează activitatea consiliilor de conducere, în perioada care s-a scurs de la începutul anului și pînă la zi, privind realizarea indicatorilor de plan. Totodată se iau în dezbatere și se aprobă planurile operative pentru desfășurarea lucrărilor agricole de toamnă și în special a campaniei de însămînțare a păioaselor. O astfel de adunare a avut loc, recent, la cooperativa agricolă din Dragomirești, una dintre unitățile mari din județ. Analizînd modul de îndeplinire a sarcinilor de producție, în perioada care a trecut, atît materialul prezentat de Vasile Popa, președintele cooperativei, cit și membrii cooperatori, în luările de cuvînt, au reliefat faptul că deși s-a lucrat mai bine decît în anii anteriori totuși, la unele culturi, cum ar fi grîul, producțiile obținute sînt destul de mici. Totodată vorbitorii au insistat asupra unei probleme deosebit de importante pentru activitatea cooperativei : răspunderea pentru realizarea integrală a indicatorilor cuprinși în planul anual de producție revine nu numai consiliului de conducere ci și fiecărui cooperator la locul de muncă. Intr-adevăr în primăvara și vara acestui an condițiile climaterice fiind puțin favorabile pentru agricultură au influențat negativ asupra culturilor de cîmp. Dar nu este mai puțin adevărat și faptul că mulți membri cooperatori nu au participat la lucru fapt care are consecințe păgubitoare asupra producției. Din cele 1.000 brațe de muncă, existente în cooperativa agricolă, numai 400 au lucrat efectiv. ..In brigada noastră — spunea Constantin Pricop (brigada a II-a) —• numai 40 de cooperatori au participat la muncă, revenindu-ne fiecăruia cîte 2,20 ha. de pămînt pentru lucru, suprafață destul de mare. Mulți tineri și alți oameni mai vîrstnici s-au dus pe diverse șantiere tocmai în momentul cînd cooperativa noastră avea cea mai mare nevoie de ei". Ca urmare a acestei „migrațiuni", au rămas suprafețe cu porumb neprășite, iar pe altele s-a aplicat o singură prașilă. In via care cuprinde 58 de hectare, actualmente sunt de executat lucrări specifice primăverii, plantat șpalieri, întins sîrmă, legat. Cooperatorii din brigăzile 6 și 7 Doagele, cei din brigăzile 2 și 3 Dragomirești poartă întreaga răspundere pentru lucrările neexecutate în vie, și în final pentru producția care nu se va realiza. Luînd cuvîntul în adunare, cooperatorul Ioan Butnaru preciza: Putem spune că, față de anii precedenți, consiliul de conducere al cooperativei noastre s-a preocupat mai mult de organizarea muncii, de conducerea activității de producție. Ca urmare, grîul s-a recoltat în numai zile pe cînd în ceilalți ani și la sfîrșitul lunii august mai era de treierat grîu. Sîntem o parte de cooperatori care nu am lipsit de pe cîmp toată vara, iar alții, care ne-au sfidat lăsînd nelucrate culturile repartizate. Acestora din urmă, propun să li se impute valoarea producției ce urma să se obțină pe terenurile respective. Propunerea căreia i s-au adăugat și alți cooperatori, exprimînd un mod echitabil de a-i face răspunzători pe cei vinovați, a fost aprobată de adunarea generală. După ce s-a oprit asupra unor aspecte ale realizării indicatorilor de plan, în cuvîntul său, inginerul agronom Dan Zaharia a spus: „Greutăți mari întîmpinăm din partea secției de mecanizare și chiar din partea I.M.A. Vaslui. In brigada a treia, pe o suprafață de 5 ha, grîul a fost treierat în condiții total necorespunzătoare. In prezent, mai avem paie pe cîmp, întrucît o balotieră a fost mereu defectă. De asemenea, cele 10 tractoare aflate în dotarea secției funcționează intermitent tot din cauza defecțiunilor. Pe lîngă acestea, ele nici nu pot satisface cerințele unității noastre care are o suprafață de aproximativ 3.000 hectare de teren. Am cerut tovarășului director al I.M.A. Vaslui să ne dea tractoare de coastă și dumnealui ne-a indicat să cumpărăm boi de muncă. Iată ce răspuns primim acum, cînd mecanizarea agriculturii a devenit o problemă de stat. In toamna aceasta avem de însămînțat o suprafață de 733 ha. cu păioase. Prin planul operativ ne-am propus să terminăm această lucrare pînă la MARIN RIFTINCA (continuare în pag. a 3-a) Simpozion pe tema creșterii productivității muncii Ieri, s-a desfășurat la Vaslui, în sala de festivități a Fabricii de confecții, simpozionul „Organizarea științifică a producției și a muncii, factor important de creștere a productivității”. Inginerul Dinu Irimia, directorul Cabinetului județean, pentru probleme de organizare științifică a producției și a muncii, a susținut tema : „Principii tehnice și mijloace moderne de analiză a metodelor de muncă*. Despre implicațiile psiho-sociologice ale comunicării interumane la locul de muncă" a vorbit sectorul universitar Vasile Ciochlan de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași. Din partea Fabricii de confecții a luat cuvîntul inginerul C. Maftei despre „Utilizarea rațională a forței de muncă în industria de confecții". Simpozionul s-a înscris ampla acțiune inițiată de Conînsiliul județean al sindicatelor, „Tehnica nouă — Vaslui .69", 9 C Invățămintul la nivelul imperativelor contemporane în sfătuirile cadrelor didactice din acest an se desfășoară sub semnul înaltelor sarcini ce revin școlii românești în lumina istoricelor hotărîri ale Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român, care a avut loc în anul celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist. Intrate in tradiția școlii românești, consfaturile cadrelor didactice fac parte integrantă din sistemul de perfecționare a personalului de educație. Așa cum s-a arătat în cadrul consfătuirilor cadrelor didactice din cele șapte centre, în anul școlar 1968-1969, s-au înregistrat succese remarcabile în școlile de toate gradele din județul Vaslui, ca urmare a unei judicioase organizări a muncii la catedră. Un curs ascendent a înregistrat procesul instructiv-educativ de-a lungul anului școlar trecut, astfel că procentul de elevi promovați, după situația din iunie, depășește cu mult procentul de promovabilitate din trimestrele I și 11 ale aceluiași an școlar. O dată cu asigurarea concih Pe marginea lucrărilor consfătuirilor cadrelor didactice din judec țiilor materiale în vederea bunei funcționări a școlilor, îndrumarea și controlul modului de organizare a procesului instructiv-educativ au stat in atenția Inspectoratului școlar în mod permanent. Analiza rezultatelor obținute în fiecare trimestru a contribuit la ridicarea continuă a nivelului învățămîntului în județ. O privire analitică asupra rezultatelor obținute la sfîrșitul anului școlar, în procesul instructiv-educativ, arată că s-au obținut rezultate demne de remarcat în școlile de toate gradele din orașele și satele județului Vaslui. S-a obținut un procent ridicat de promovabilitate multe licee. De asemenea, proiamentaje ce depășesc 90 la sută sunt la Școala profesională de mecanici agricoli Huși și la Grupul școlar cooperatist Huși. Rezultate mai slabe au fost obținute la clasele IX—XII de la Liceul Murgeni, Liceul Puiești, Liceul nr. 2. Vaslui și Liceul „M. Kogălniceanu” Huși. Dintre școlile profesionale, procentaje mai mici s-au realizat la Școala profesională F.R.B. și la Școala profesională de mecanici agricoli din Zorleni. M. CENUȘA (continuare în pag. a 3-a) Construcții vasluiene 9999999998999099998999999999999991 ›86>© 6S © 0 © © © S La Bîrlad Noi unități de deservire a populației Nu de mult, în cadrul cooperativei „Prestarea" a fost deschisă o secție de broderie artistică. Tot în cadrul aceleiași unități se vor executa și confecții pentru copii. Unitatea se află pe strada Transilvaniei. Trustul alimentației publice locale a deschis în centrul orașului, două noi unități: CAFEA-TABACTURIST și „Bodega intim". DILETANTISMUL - O BARIERĂ ÎN CALEA PROGRESULUI Socialismul, este o cucerire fără precedent pe tărîm economic, social, cit și pe tărâmul valorilor etice, al demnității umane. Toate prefacerile și înnoirile care au survenit în relațiile sociale, în structura și gradul de progres al forțelor de producție, își au obîrșia în munca și lupta poporului nostru, condus de partidul comuniștilor, în atitudinea constructivă a întregii națiuni față de propria-i evoluție. Rezultanta eforturilor sale istorice este socialismul, care apare ca o sinteză a evoluției sociale și, în același timp, o bază solidă de înfăptuire a noi și noi transformări. O dată cu radicalizarea întregii vieți economice și a relațiilor de proprietate - fundament al egalității reale și concrete a oamenilor, socialismul primenește mediul cultural și moral al muncii și generează noi criterii de abordare și apreciere a personalității umane, transferă din teorie în practică persoana omenească, cu întreaga ei problematică, investind-o cu puteri depline și conștiente asupra condiției sale existențiale; în aceeași măsură, omul societății noastre posedă teoretic și practic dimensiunile prezentului și ale perspectivei, ceea ce a permis desfășurarea unei activități cu largi rezonanțe istorice. In aceste condiții, se adincește tot mai mult participarea individului la munca de cunoaștere și productivă a societății, se intensifică în mod obiectiv procesul de socializare a personalității umane, impunîndu-se un ritm rapid de adaptare la viața intelectuală și materială. Adaptarea și mobilitatea în gândire și acțiune nu sînt stări incipiente, înnăscute, ci rezultate ale creșterii și educației multilaterale desfășurate de partid și de stat; ele se formează la întretăierea dintre generații, cînd cei mai tineri preiau experiența vîrstnicilor și o dublează cu eforturi noi, dînd conținut și semnificație concretă continuității construcției socialiste. In acest sens, partidul nostru promovează o rațională și adecvată politică de cadre, combătînd cu fermitate rutina, superficialitatea, nepriceperea, care se mai resimt în activitatea unor oameni, scăzîndu-se capacitatea de fructificare și de promovare a noului în viața socială. Viața actuală nu mai are și nici nu mai poate avea nevoie de meșteșuguri și meșteșugari, de încercări ale unor începători, de căutări care seamănă a pospătailă. Diletantismul înseamnă de fapt incompetență, iar aceasta are grave urmări nu numai asupra rezultatelor muncii, dar uneori și asupra fondului conștient al celui care o prestează. Dintr-o optică nu prea eficientă sau PETRE IOSUB (continuare în pag. a 2-a) Mecanizatorii C. Cozma și S. Spanache, fruntași în efectuarea însămințârii griului la C.A.P. Tîrzii. A.A ANUL II nr. 4864 pagini 30 bani str. Ștefan cel Mare nr. 83 dacția tel. 165 sinistrația tel. 811 H——————nii MUi inuii în pagina a 4-a IVWWWWWWW/AA/VNA^/W Delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, la funeraliile lui Ho Și Min, a părăsit Hanoiul Vizita în România a președintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas Sosirea în Capitală La invitația președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, joi dimineața a sosit în Capitală președintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, care va face o vizită oficială în țara noastră. In întîmpinarea președintelui federal, pe aeroportul Băneasa se aflau președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, Ilie Verdeț, primvicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, primarul general al Capitalei, Mihai Marinescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători de instituții centrale, oameni de știință și cultură, generali și ofițeri superiori, precum și numeroși ziariști români și austrieci, corespondenți și trimiși speciali ai presei străine. Erau prezenți dr. Eduard Tschop, ambasadorul Austriei la București, membri ai ambasadei austriece, șefi ai misiunilor diplomatice, atașați militari și alți membri ai corpului diplomatic acreditați la București. Pe clădirea aeroportului Băneasa erau arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Austria. Pe frontispiciul clădirii centrale a aeroportului se aflau portretele președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și președintelui federal Franz Jonas, precum și urările: „Bun venit Excelenței sale președintelui federal Republicii Austria, Franz Joannas", „Trăiască prietenia dintre popoarele român și austriac". La ora II avionul oficial, escortat de la intrarea în spațiul aerian al României de avioane cu reacție ale forțelor noastre armate, aterizează pe aeroportul Băneasa. La coborîrea din avion, președintele federal Franz Jonas este salutat cordial de președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu. înaltul oaspete este însoțit de dr. Kurt Waldheim, ministrul federal al afacerilor externe, dr. Karl Trescher, director de cabinet al președintelui federal, dr Claus Winterstein, ambasador extraordinar și pre scontinuare în pag. a 4-a) Cuvintarea președintelui Cuvintarea președintelui Nicolae Ceaușescu Franz Jonas Stimate domnule președinte. Este deosebit de plăcut pentru mine să vă adresez, la sosirea în România, un cordial salut din partea Consiliului de Stat, a guvernului și a întregului popor român. Cetățenii Capitalei noastre vă primesc astăzi cu ospitalitate și prietenie pe dumneavoastră, primul președinte al Republicii Austria care face o vizită oficială în România, vă întîmpină ca pe solul cel mai înalt al unei țări europene iubitoare de pace și progres, față de care poporul român nutrește sentimente de stimă și prietenie (aplauze). Intre România și Austria — țări legate atît prin apropierea lor geografică, cît și prin înseși destinele continentului nostru — s-au statornicit, în perioada postbelică, relații tot mai strînse, prietenești, stimulate continuu de năzuința comună de pace și cooperare care animă cele două țări și popoare. Este un fapt evident că legăturile de prietenie și colaborare româno-austriece urmează o cale ascendentă, în folosul ambelor popoare, al cauzei păcii și securității în Europa și în lume. In zilele ce vor urma, veți avea prilejul să vizitați țara și să cunoașteți nemijlocit viața și preocupările poporului român, eforturile lui pe calea progresului și civilizației, aspirațiile sale de conlucrare și înțelegere cu toate popoarele lumii. Sîntem încredințați că vizita dumneavoastră va contribui la adîncirea prieteniei dintre cele două țări, la dezvoltarea tot mai rodnică a relațiilor româno-austriece. In condițiile de azi, cînd în diferite zone ale planetei noastre se mențin încă surse de încordare și conflicte militare, cînd asigurarea păcii și securității preocupă profund popoarele lumii, considerăm că este o îndatorire fundamentală pentru toate statele de a contribui la îmbunătățirea climatului internațional, la promovarea unor relații normale între țări și popoare — întemeiate pe respectarea independenței și suveranității naționale, pe deplina egalitate în drepturi și avantaj reciproc, pe respectarea dreptului fiecărui popor de a hotărî singur asupra destinelor sale. Avem convingerea că, în cadrul convorbirilor ce le vom purta, vom putea face un fructuos schimb de opinii cu privire la problemele care constituie astăzi preocupări majore și legitime ale popoarelor continentului nostru, ale omenirii contemporane. Cu dorința de a vă simți cu mai bine în țara noastră, dați-mi voie, stimate domnule președinte și stimați oaspeți, să vă urez tradiționalul „bun venit” pe pămîntul României I (aplauze îndelungate) A Domnule președinte. Vă mulțumesc pentru cuvintele amicale de salut cu care mă întîmpinați atît pe mine, cît și pe cei care mă însoțesc. Am acceptat cu bucurie invitația de a efectua o vizită în Republica Socialistă România, deoarece aceasta ne oferă posibilitatea să afirmăm din nou dorința noastră comună de a extinde în continuare relațiile de prietenie între țările noastre. Austria, ca țară neutră în inima Europei, se străduiește tot mai mult să întrețină relații din cele mai bune cu toate statele, indiferent de deosebirile dintre sistemele lor sociale și economice. Ne preocupăm însă în mod deosebit de adîncirea relațiilor cu statele din această regiune, de care ne simțim uniți prin tradiții culturale și prin istoria țării noastre. De aceea, acordăm, în același timp, o mare importantă dezvoltării relațiilor cu țara dumneavoastră. Mulțumită străduințelor noastre reciproce, relațiile dintre Republica Austria și Republica Socialistă România s-au putut dezvolta în ultimii ani într-un mod îmbucurător. Intîlnirile personale dintre oamenii de stat din țările noastre au contribuit în mod esențial la evoluția acestor relații. In acest sens privesc cu mult interes vizita pe care o fac în țara dumneavoastră, fiind convins că discuțiile pe care le vom avea vor duce la extinderea în continuare a relațiilor de prietenie statornicite între țările noastre. Sîntem încredințați că astfel servim nu numai interesele națiunilor noastre, ci ne aducem contribuția și la înțelegerea popoarelor din regiunea în care trăim, și prin aceasta la asigurarea păcii. Domnule președinte. Vă rog să-mi permiteți să vă transmit salutul meu personal și al poporului austriac, Dumneavoastră și poporului român (aplauze îndelungate). Vizită protocolară Joi după-amiază, președintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, a făcut o vizită protocolară președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu. La sosirea înaltului oaspete la Palatul Consiliului de Stat, o gardă militară a prezentat onorul. Intre președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și președintele federal, Franz Jonas, a avut loc o convorbire cordială. La întrevedere au participat Ilie Verdeț, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, și Gheorghe Pele, ambasadorul României la Viena. Președintele Austriei a fost însoțit de Kurt Waldheim, ministrul federal al afacerilor externe, Eduard Tschop, ambasadorul Austriei la București, Karl Trescher, director de cabinet al președintelui federal, și Claus Winterstein, ambasador, șeful protocolului Ministerului federal al Afacerilor Externe.După convorbire, președintele Consiliului de Stat a înmînat președintelui Franz Jonas ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I. Felicitînd călduros pe președintele federal al Austriei pentru înalta distincție conferită, președintele Consiliului de Stat a spus: „Vă ofer această înaltă distincție ca semn de prețuire a contribuției dv. la dezvoltarea relațiilor dintre România și Austria și a relațiilor prietenești dintre popoarele noastre". „Vă mulțumesc din inimă a răspuns președintele Austriei. Mă bucur în mod deosebit că primesc această înaltă distincție a Republicii Socialiste România din mîna dv. Voi păstra această decorație ca un semn al prieteniei care există între poporul român și poporul austriac". Președintele federal Franz Jonas a înmînat apoi președintelui Consiliului de Stat, Nicolae (continuare în pag. s4-ăț