Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1969 (Anul 2, nr. 423-501)
1969-09-11 / nr. 485
A Proletari din toate țarile, unitivul Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean La ICOMCOOP Vaslui importante depășiri de plan ICOMCOOP Vaslui a realizat pe luna august planul de aprovizionare de gros în proporție de 135 la sută, la aprovizionarea cooperativelor de consum — 123 la sută, iar la desfacerea mărfurilor cu amănuntul—109 la sută. In cifre absolute, planul pe luna august a fost depășit cu 3.750.000 de lei. „Cum în prima parte a lunii septembrie, ritmul de încasări a adus o depășire de peste 500.000 de lei, există premise de depășire a planului, la toți indicatorii, și pe luna septembrie" — ne asigura tovarășul Vasile Roșu, directorul ICOMCOOP Vaslui. La tabloul de comandă Adunări generale ale salariaților IN DEZBATERE BUNA DESERVIRE A POPULAȚIEI Preocupați să contribuie cit mai activ la valorificarea resurselor materiale ale municipiului Bîrlad, a unei cit mai bune deserviri a populației, consiliul de conducere împreună cu membrii cooperativei ,,Prestarea" din Bîrlad au analizat și dezbătut indicii de plan realizați pe primele opt luni ale anului în curs, comparativ planificați, abordînd cu indicii apoi în dezbatere planul pe ultimul an al cincinalului. In raportul informativ prezentat, se arată că pînă la finele lunii august a anului în curs s-a realizat o depășire la producția marfă cu 20,22 la sută, iar cifra încasărilor realizate din munca de deservire a populației a fost depășită cu 21.000 de lei. Contribuții substanțiale la bunul mers al înfăptuirii sarcinilor trasate în planul pe anul în curs și le-au adus secțiile de construcții, tîmplărie, coafură, presaj mecanic și frizerie. Un sprijin eficient a fost acordat în permanență din partea U.J.C.M., care a asigurat asistența tehnică, utilajele și materialele necesare bunului mers al cooperativei. O permanentă preocupare a stat în atenția consiliului de conducere al cooperativei ,,Prestarea" pentru asigurarea unei cît mai bune deserviri a populației. S-a urmărit, de asemenea, reducerea prețului de cost, printr-o organizare cît mai judicioasă a forței de muncă, o mai rațională întrebuințare cît a mijloacelor materiale, (apelîndu-se la rezervele interne) printr-o bună asigurare a bazei tehnicomateriale, studierea și eliminarea lipsurilor semnalate, creșterea răspunderii membrilor cooperatori în relația de deservire a populației. In încheierea raportului, s-a arătat că există toate condițiile pentru ca planul anual să fie îndeplinit în cele mai bune condiții, realizările de pînă acum demonstrînd cu prisosință aceasta. Pornindu-se de la analiza realizărilor obținute, de la studiul posibilităților mereu în creștere a secțiilor cooperativei, a fost luat în dezbaterea generală a membrilor cooperatori, planul pe ultimul an al cincinalului și măsurile ce se impun în vederea pregătirii condițiilor realizării lui. Comparativ cu cifrele de plan ale anului 1970, propuse a fi realizate, indicii planificați sunt cu 6 la sută mai mari la producția marfă și cu 9,5 la sută la planul de deservire a populației. Totodată se preconizează: înființarea unui dispecerat al secției de reparații radio-televizoare și a obiectelor de uz casnic, care să dirijeze munca destinată acestei secții în vederea unei cît mai eficiente deserviri a populației, darea în funcțiune a unui complex de deservire auto-moto, lărgirea activității în cadrul secției de presaj metale și mase plastice, înființarea unei secții de execuție și reparații a lucrărilor la instalațiile de încălzire centrală și sanitare, urmărindu-se, de asemenea, o lărgire a activității de deservire a populației, privind lucrări de întreținere a bunurilor în termen de garanție (televizoare, radio, frigidere, mașini de spălat etc.). Cu acest prilej, tovarășii: Melania Ioniță, șef resort plan, Viorel Puiu, șeful secției construcții, Constantin Bejan — șeful secției tîmplărie, Maria D. MIHUI (continuare in pag. a 3-a) In pag. a 2-a sím 4 pagini 30 bani Redacția și str. Ștefan cel Mare nr. 13 Iasloi Redacția tei. 165 Administrația tei. 611 I n Raportul prezentat la cel de-al X-lea Congres al P.C.R., tovarășul Nicolae Ceaușescu, referindu-se la zootehnie, sublinia că în cincinalul următor producția globală animală va spori cu 25—28 la sută, sarcini deosebite revenind sectorului cooperatist al agriculturii, care deține în prezent aproape 50 la sută din efectivul total de taurine, 25,6 la sută din totalul porcinelor, 38 la sută din totalul ovinelor și 8,6 la sută din efectivul de păsări; înfăptuirea acestor obiective stă în atenția tuturor celor ce lucrează în zootehnie. In județul nostru, creșterea animalelor datează din vremuri străvechi. Nu-i de mirare, deci, că în cele 123 de cooperative agricole de producție, fermele zootehnice ocupă un loc din ce în ce mai important. La sfîrșitul anului precedent, zootehnia vasluiană număra 122.000 de bovine, 111.000 porcine, 480.000 de ovine. Anul acesta efectivul animalier a sporit simțitor, în mai toate cooperativele agricole. De asemenea, s-a trecut la sistemul reprofilării speciilor și la îmbunătățirea condițiilor de cazare și furajare. In acest scop, au fost construite noi adăposturi, iar altele modernizate, prin introducerea de apă curentă și iluminat electric. Un exemplu concludent îl oferă cooperativele agricole de producție Berezeni, Tîrzii, Fălciu, Tanacu, Codăești și altele. Ca urmare a atenției acordate creșterii animalelor, aceste unități au obținut însemnate venituri din valorificarea producțiilor zootehnice. Astfel, C.A.P. Berezeni a încasat, pe primele 7 luni ale anului in curs, numai prin valorificarea producției animaliere, aproape 1.600.000 de lei. La obținerea unor venituri tot mai mari din zootehnie concură foarte mulți factori, printre care asigurarea unei hrăniri raționale, stabulația corespunzătoare, respectarea normelor de igienă etc. Atenția acordată acestor factori, cu precădere în anotimpul cel mai dificil — iarna condiționează obținerea producțiilor planificate. Fără îndoială că și in acest an, acolo unde au existat preocupări deosebite, pentru terminarea la timp a adăposturilor planificate, repararea celor existente, asigurarea unor mari cantități de furaje, iernarea animalelor nu va ridica probleme deosebite. Pentru a ne convinge de seriozitatea cu care conducerile unor cooperative agricole se preocupă de pregătirile ce se fac în vederea iernării animalelor, am stat de vorbă cu cîțiva președinți de C.A.P.-uri, cit și cu brigadieri și lucrători din sectorul zootehnic. „Am strins mare cantitate de fînuri. Avem chiar și peste necesar mai bine de 100 de tone, cu care putem ajuta cooperativele agricole ce nu și-au întregit balanța furajeră. Pînă ieri (2 septembrie 1969, n.r.) am însilozat 450 de tone de furaje. In cel mult trei zile vom ajunge la 600 de tone" — ne spunea tovarășul Petru Popa, președintele cooperativei agricole de producție din Văleni de Huși. De grija pe care o acordă pregătirilor în vederea iernării animalelor in condiții optime ne-am convins, trecînd prin adăposturi, vizitînd parcul de furaje, discutînd cu îngrijitorii de animale, la Stănilești, unde in anul ce a trecut, animalele au avut de suferit din lipsă de hrană, am văzut depozitate peste 1.000 de tone de fînuri diferite și mari cantități de paie imbalotate. „Lipsa de preocupare față de asigurarea furajelor necesare hrănirii animalelor ne-a costat scump, a ținut să ne spună președintele cooperativei și a continuat , am tras învățăminte. Astfel că, în acest an, am trecut la strîngerea nutrețurilor încă din primăvară. In luna iulie am reparat grajdurile, așa că putem afirma că animalele proprietate obștească vor putea ierna în condiții bune". La Fălciu, atît tovarășul Dorel Porumboiu, președintele cooperativei, cît și Ion Nica, contabilul șef, ne-au vorbit despre noile amenajări făcute la unele grajduri. De altfel, din cele 11 adăposturi în care vor ierna mai bine de 756 de taurine, 9 sunt electrificate, au adăpători cu apă curentă, sunt prevăzute cu rigole interioare de scurgere, amenajări care creează condiții de igienă corespunzătoare. Am trecut și pe la sectorul zootehnic al cooperativei agricole din Vutcani. Dacă la ferma existentă în vatra satului grajdurile sînt corespunzătoare, mari cantități de nutrețuri depozitate în parcul furajer, nu același lucru am constatat la îngrășătoria de lingă satul Poșta Elan. Aici se află mai bine de 500 de taurine îngrămădite în 4 grajduri, înotînd în noroi și bălegar, îngrijitorii acestei ferme — în majoritate tineri — nu acordă atenția cuvenită igienei animalelor, cu toate că tovarășul Vasile Zingher, brigadier zootehnic, a căutat să ne convingă de contrariul. Afirmația că această îngrămădire a animalelor s-ar datora faptului că se lucrează la modernizarea grajdului nr. 5, nu scuză cu nimic pe îngrijitorii de animale care privesc cu nepăsare globul uscat pînă și pe greabănul taurinelor. Cît despre nutrețuri, n-am văzut decit o infimă cantitate de fîn de lucernă. „Nutrețurile le vom aduce din sat, de la GH. ANGHELACHE (continuare în pag. a 3-a) In unele C. A. P.-uri Pregătirile pentru iernatul animalelor se află încă în fază incipientă Mecanizatorii Gheorghe Boroș și Ștefan Vicol de la I.A.S. Zorleni recoltează porumbul pentru siloz. Foto : I. Stroi coresp. Nu, titlul nu este o concluzie, cît mai degrabă o constatare oarecum izolată, luînd în discuție aria geografică, parcursă recent de noi, și avînd la bază faptele observate cu prilejul raidului efectuat duminică, 7 septembrie, prin cîteva comune ale județului Vaslui- Multiplele potențe educative ale orelor libere de duminică impun utilizarea cît mai rațională și eficace a acestora, fapt ce ar trebui să constituie o preocupare majoră în activitatea tuturor factorilor răspunzători de educarea tineretului și un mobil al colaborării dintre organizațiile comunale ale U.T.G. și căminele culturale. Actualitatea deosebită a plinătății orelor de duminică în mediul rural rezidă în acea necesitate, firească, a deconectării, a recreerii, care asigură reconfortarea fizică și psihică după zilele dedicate muncii, în timpul săptămînii. Am făcut cunoștință cu cei peste 70 de tineri ai brigăzii a șaptea, pomi-viticole, a C.A.P. Roșiești, cu două zile înaintea duminicii în care am revenit la Roșiești. Brigadierul N. Nechifor ne-a condus cu amabilitate la locul unde aceștia munceau, împrăștiați pe o suprafață de teren destul de mare, membrii cooperatori ai brigăzii sortau arpagic. Mai bine de jumătate din ei erau tineri. Le admiram îndemînarea cu care lucrau, hărnicia de care dădeau dovadă la o treabă așa de migăloasă. Fiindcă a venit vorba de căminul cultural, i-am întrebat pe cîțiva din ei la ce fel de manifestări au participat în ultima vreme, ce acțiuni cultural-educative și distractive au organizat, ce propuneri, în acest sens, au făcut ei comitetului comunal U.TC., conducerii căminului cultural, Gh. Avasilcăi, din satul Valea lui Darie: „Ceea ce spuneți e frumos. Am vrea și noi să vedem sau să participăm la o serbare. Poate aș ști să joc și într-o piesă. Poate! Dar la noi nu se ocupă nimeni de așa ceva". „Nu aveți un secretar al comitetului U.T.C. pe sat căruia să-i propuneți ce vreți să organizați și să vă sprijine?” — „Ba da, e tehnician la C.A.P., dar e căsătorit și... știți, nu mai vine cu noi... (!?), mai bine de C-tin Neștianu: „De 6 luni la noi în sat nu s-a mai dat un film măcar. Odată se făcea la școală. Acum nu mai dă voie directorul". Tînărul Gh. Ciot, din același sat, confirmă cele spuse, adăugind că nu sînt chemați la nici o distracție la centrul de comună. „Probabil cînd este dans la Roșiești, pentru satele componente nu mai ajung afișele". C-tin ȘL Cardoneanu și C-tin Sterian Cardoneanu tin să precizeze: „Mai mai facem noi în ograda vreunui om mai cu suflet, că nici în curtea școlii nu ne mai dă voie să jucăm. Stricăm iarba...". Tînărul C-tin Gravril, din satul Idrici de Sus, este căsătorit, dar ar vrea ca duminica să iasă și el „batem la o horă" cu soția. O dată, ne spune Gh. Grămăticu, unul din noi a împăcat muzica. I s-a promis curtea școlii pentru dans, dar directorul C. Roiu s-a răzgîndit „Am ratat o duminică distractivă, adaugă Toader Teletin, numai din ambiția unui om. Și ce mulți știau că la Idrici va fi horă!“. Mărioara Luca și Georgeta Roșcan: „La noi, la Roșiești, mai este cîte ceva: avem cămin, bibliotecă. Duminica ne ducem și noi pe acolo, așa, să mai vedem ce este". La întrebarea: „Ce veți face poimîine (duminică)?" aproape toți tinerii aceștia s-au uitat unul la altul, dezorientați. Am plecat. Abia duminică, cînd ne-am reîntors la Roșiești, ne-am explicat tăcerea lor. Căminul cultural era închis, biblioteca, de asemenea. Tinerii pe care acum i-am regăsit în haine de sărbătoare își puneau toată speranța în film: „Va rula oare?". L-am căutat pe secretarul comitetului comunal U.T.C. Am aflat că, de fapt, comitetul comunal U.T.C. Roșiești nu mai are de cîteva luni nici secretar, nici locțiitor- Erau profesori suplinitori și au primit o încadrare în altă comună. Directorul căminului cultural, tov. Mihai Teletin, era și el plecat. Duminica aceasta la Roșiești se anunța pustie. Ne-am adus aminte că vorbisem cu tov. Teletin cu două zile înainte despre posibilitățile de distracție ale tinerilor din Roșiești. Am întors Anchetă printre tineri filele carnetului, pe 14.08., căminul cultural a vrut să țină o soie a tineretului cu tema „Contribuția tinerilor la amplul proces de dezvoltare a țării noastre". Nu s-a mai ținut, pentru că cel care urma să prezinte materialul a plecat la bîlci, la Vutcani. O altă joie a tineretului nu s-a mai ținut și cu „partea educativă" pentru că, ne spunea atunci tov. Teletin, „Cornel Popa, secretarul comitetului U.T.C., era în concediu". A fost numai dans. Ne îndoim de ultima parte a afirmației. Cine trebuie totuși să se ocupe de îndrumarea și educarea tinerilor, de organizarea timpului liber al uteciștilor din Roșiești? Organizația U.T.C. de aici nu mai are secretar. A venit cineva de la Comitetul județean U.T.C. să rezolve situația creată prin plecarea secretarului comitetului comunal și a loc GHEORGHE APOSTOL (continuare in pag. a 3-a) Duminica - cea mai plicticoasă zi a săptămînii? JlA Tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit un grup de redactori ai Televiziunii elvețiene Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit miercuri la amiază un grup de redactori ai Televiziunii elvețiene, condus de Francois Enderlin, care se află în țara noastră în vederea realizării unui film despre România. In cadrul convorbirii, ziariștilor elvețieni le-a fost acordat un interviu filmat. Consfătuirile cadrelor didactice intrate în tradiție, consfătuirile anuale ale cadrelor didactice prefațează începerea noului an școlar, după o vacanță binemeritată atît pentru elevi, cît și pentru învățători și profesori. In perioada 10—12 septembrie au loc, în județul nostru, asemenea consfătuiri, care se desfășoară în centrele Vaslui, Bîrlad, Huși, Negrești, Murgeni, Codăești și Puiești. Tot în aceste zile, au loc și instruirile directorilor de școli și învățătorilor care vor preda școlarilor din clasele întîi. La consfătuirile care s-au ținut ieri la Vaslui, Huși și Murgeni au fost expuse sarcinile școlii și ale personalului didactic, în lumina documentelor Congresului al X-lea al partidului nostru. Au urmat apoi vii discuții, la care au participat numeroși profesori, învățători și educatoare, care s-au referit, în cuvîntul lor, la realizările obținute în procesul instructiv-educativ din școlile respective, la sarcinile ce le revin în noul an școlar, subliniind importanța excepțională a prevederilor documentelor partidului privind dezvoltarea învățămîntului în țara noastră, importanța trecerii la învățămîntul general de 10 ani, necesitatea întăririi legăturii dintre școală și viața practică. Tovarășii Gheorghe Puni, secretar al Comitetului județean de partid, care a participat la consfătuirea de la Murgeni, Dumitru Bran, membru al biroului Comitetului județean de partid, care a participat la consfătuirea cadrelor didactice din Vaslui, și Ioan Schmidt, membru supleant al biroului Comitetului județean de partid, care a participat la consfătuirea de la Huși — au arătat, în cuvîntul lor, sarcinile importante care stau în fața cadrelor didactice în anul școlar 1969 — 1970, sarcini ce decurg din hotărîrile Congresului al X-lea al partidului, și care marchează o nouă etapă în dezvoltarea învățămîntului din România, cît și măsurile ce se impun pentru o desfășurare a procesului instructiveducativ în condiții optime. In cadrul consfătuirilor cadrelor didactice au fost, de asemenea, dezbătute problemele concrete legate de deschiderea anului școlar 1969—i 1970, precum și sarcinile specifice ce revin școlilor. La Bogdănești a început semănatul griului Țăranii cooperatori din Bogdănești au de însămînțat în această toamnă 600 de hectare cu grîu și alte 40 cu orz și secară. Convinși că timpul optim al însămînțărilor a sosit, avînd terenul pregătit și sămînța asigurată, ei au început încorporarea în sol a semințelor încă de la sfîrșitul săptămînii trecute. Cu sprijinul mecanizatorilor Vasile Apur, Constantin Banaga și Costică Ciocan, în numai trei zile s-au însămînțat cu grîu mai bine de 60 de hectare. POBREJA corespondent Schimb de experiență cu lucrătorii din sectorul zootehnic situri de animale din cooperativele agricole de producție, medici veterinari și ingineri zootehniști, specialiști ai Direcției agricole județene. Cu această ocazie au fost vizitate îngrășătoriile de tineret taurin de la I.A.S. Huși, ferma Rîșești, C.A.P. Hurdugi și C.A.P. Vutcani. După cum ne-a informat medicul veterinar Virgil Danciu, director adjunct al Direcției agricole județene, în cadrul discuțiilor purtate au fost abordate probleme privind tehnologia îngrășării tineretului taurin, sortimentele de furaje folosite pe perioada de îngrășare, igiena adăposturilor etc. De asemenea, au fost analizate posibilitățile de sporire a producției de carne prin livrarea animalelor la o calitate superioară, creșterea greutății de livrare și reducerea perioadei de îngrășare a tineretului taurin. Concomitent, au fost stabilite noi sarcini ce revin unităților care dispun de îngrășătorii. Recent, a avut loc în sala Casei agronomului, un schimb de experiență pe tema îngrășării tineretului taurin la care au participat președințbrigadieri zootehnici și îngri- L UMBRA VIE a urma urmelor, este mai puțin important dacă individul își petrece pe un meleag o Întreagă viață, ori numai o parte din aceasta. Important este ca, atita cit stă, să lase urme, urme adinei, în care cei ce îi vor urma să descifreze pașii unui om, ai unui entuziast, Îndrăgostit de viață, de nou, de frumos — de tot ce poate fi folositor poporului —cum ar zice inginerul Aurel Popa — să lase o umbră vie. Și, pentru că tot am amintit numele fermierului Aurel Popa de la Averești, vom adăuga că el nu este aici decit de aproape trei ani. Prin urmare, nu lui i se datorește crearea plantației viticole In suprafață de 183 de hectare (144 pe rod) care se află in răspunderea sa, ci altor entuziaști, care l-au precedat la conducerea fermei nr. 7. Lui i se datorește, in schimb, un lucru cel puțin la fel de important : consolidarea plantației. Fermierul Popa lucrează de mulți ani in agricultură. Practica îndelungată constituie a doua pedală, pe lângă numeroasele cunoștințe livrești, care îi permite să gindească îndrăzneț și să acționeze în consecință. Căci, de bună seamă, îndrăzneală se numește puterea individului de a nu aplica cu ochii închiși anumite indicații tehnice generalvalabile, ci de a proceda cum este mai bine, mai avantajos și de a nu greși. Inginerul A. Popa este cunoscător al cîtorva limbi străine și un pasionat al documentelor autohtone vechi. Așa se explică bogata literatură de specialitate, precum și caietele pline cu conspecte pe care le posedă. Toate acestea, alături de experiența sa practică, ii dau siguranța în acțiune, puterea de a discerne, garanția succesului. Am reținut cîteva aspecte in aparentă mărunte, în fapt însă care i-au procurat lui autentice satisfacții morale, iar fermei o serioasă sporire a producției. In anul trecut, a aplicat nu doza de îngrășăminte prescrisă de conducerea întreprinderii, ci o cantitate cu mult mai mare. S-au alarmat multi. I s-a pus în vedere, pe un ton nu tocmai politicos, că „va suporta consecințele". A primit apostrofarea cu zîmbetul pe buze. Toamna ,în schimb, a fost felicitat. Sporul de producție obținut a permis fermei să Înregistreze beneficii în valoare de 666.000 de lei. In anul curent, zor nevoie, de la Huși, să treacă la efectuarea operației numită cîrnit. El însă nu se grăbea. In urma unui control, din nou, i s-a „Vei răspunde!“, replicat : Opera C. SLAVIC (continuare în pag. a 2-a) 1