Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1969 (Anul 2, nr. 423-501)

1969-09-11 / nr. 485

A Proletari din toate țarile, uniti­vul Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean La ICOMCOOP Vaslui importante depășiri de plan ICOMCOOP Vaslui a rea­lizat pe luna august planul de aprovizionare de gros în proporție de 135 la sută, la aprovizionarea­­ cooperativelor de consum — 123 la sută, iar la desfacerea mărfurilor cu a­­mănuntul—109 la sută. In ci­fre absolute, planul pe luna august a fost depășit cu 3.750.000 de lei. „Cum în prima parte a lu­nii septembrie, ritmul de în­casări a adus o depășire de peste 500.000 de lei, există premise de depășire a planu­lui, la toți indicatorii, și pe luna septembrie" — ne asi­gura tovarășul Vasile Roșu, directorul ICOMCOOP Vas­lui. La tabloul de comandă Adunări generale ale salariaților IN DEZBATERE BUNA DESERVIRE A POPULAȚIEI Preocupați să contribuie cit mai activ la valorificarea re­surselor materiale ale munici­piului Bîrlad, a unei cit mai bune deserviri a populației, consiliul de conducere îm­preună cu membrii coopera­tivei ,,Prestarea" din Bîrlad au analizat și dezbătut indi­cii de plan realizați pe pri­mele opt luni ale anului în curs, comparativ planificați, abordînd cu indicii apoi în dezbatere planul pe­­ ultimul an al cincinalului. In raportul informativ pre­zentat, se arată că pînă la finele lunii august a anului în curs s-a realizat o depă­șire la producția marfă cu 20,22 la sută, iar cifra înca­sărilor realizate din munca de deservire a populației a fost depășită cu 21.000 de lei. Contribuții substanțiale la bu­nul mers al înfăptuirii sarci­nilor trasate în planul pe a­­nul în curs și le-au adus sec­țiile de construcții, tîmplărie, coafură, presaj mecanic și frizerie. Un sprijin eficient a fost acordat în permanență din partea U.J.C.M., care a asi­gurat asistența tehnică, utila­jele și materialele necesare bunului mers al cooperativei. O permanentă preocupare a stat în atenția consiliului de conducere al cooperativei ,,Prestarea" pentru asigurarea unei cît mai bune deserviri a populației. S-a urmărit, de asemenea, reducerea prețului de­­ cost, printr-o organizare cît mai judicioasă a forței de muncă, o mai rațională întrebuințare cît a mijloacelor materiale, (apelîndu-se la re­zervele interne) printr-o bună asigurare a bazei tehnico­­materiale, studierea și elimi­narea lipsurilor semnalate, creșterea răspunderii membri­lor cooperatori în relația de deservire a populației. In în­­­cheierea raportului, s-a ară­tat că există toate condițiile pentru ca planul anual să fie îndeplinit în cele mai bune condiții, realizările de pînă acum demonstrînd cu priso­sință aceasta. Pornindu-se de la analiza realizărilor obținute, de la stu­diul posibilităților­­ mereu în creștere a secțiilor cooperati­vei, a fost luat în dezbaterea generală a membrilor coope­ratori, planul pe ultimul an al cincinalului și măsurile ce se impun în vederea pregă­tirii condițiilor realizării lui. Comparativ cu cifrele de plan ale anului 1970, propuse a fi realizate, indicii planificați sunt cu 6 la sută mai mari la producția marfă și cu 9,5 la sută la planul de deservi­re a populației. Totodată se preconizează: înființarea unui dispecerat al secției de repa­rații radio-televizoare și a o­­biectelor de uz casnic, care să dirijeze munca destinată a­­cestei secții în vederea unei cît mai eficiente deserviri a populației, darea în funcțiune a unui complex de deservire auto-moto, lărgirea activității în cadrul secției de presaj metale și mase plastice, înfi­ințarea unei secții de execu­ție și reparații a lucrărilor la instalațiile de încălzire cen­trală și sanitare, urmărindu-se, de asemenea, o lărgire a ac­tivității de deservire a popu­lației, privind lucrări de în­treținere a bunurilor în ter­men de garanție (televizoare, radio, frigidere, mașini de spălat etc.). Cu acest prilej, tovarășii: Me­lania Ioniță, șef resort plan, Viorel Puiu, șeful secției con­strucții, Con­stantin Bej­an — șeful secției tîmplărie, Maria D. MIHUI (continuare in pag. a 3-a) In pag. a 2-a sím 4 pagini 30 bani Redacția și str. Ștefan cel Mare nr. 13 I­asloi Redacția tei. 165 Administrația tei. 611 I n Raportul prezentat la cel de-al X-lea Congres al P.C.R., tovarășul Ni­­colae Ceaușescu, referin­­du-se la zootehnie, subli­nia că în cincinalul următor producția globală animală va spori cu 25—28 la sută, sarcini deosebite revenind sectorului cooperatist al agriculturii, care deține în prezent aproape 50 la sută din efectivul total de taurine, 25,6 la sută din to­talul porcinelor, 38 la sută din totalul ovinelor și 8,6 la sută din efectivul de păsări; în­făptuirea acestor obiective stă în atenția tuturor celor ce lu­­crează în zootehnie. In județul nostru, creșterea animalelor datează din vremuri străvechi. Nu-i de mirare, deci, că în cele 123 de cooperati­ve agricole de producție, ferme­le zootehnice ocupă un loc din ce în ce mai important. La sfîr­­șitul anului precedent, zooteh­nia vasluiană număra 122.000 de bovine, 111.000 porcine, 480.000 de ovine. Anul acesta efectivul animalier a sporit sim­țitor, în mai toate cooperati­vele agricole. De asemenea, s-a trecut la sistemul reprofilării speciilor și la îmbunătățirea condițiilor de cazare și fura­jare. In acest scop, au fost construite noi adăposturi, iar altele modernizate, prin intro­ducerea de apă curentă și ilu­minat electric. Un exemplu con­cludent îl oferă cooperativele a­­gricole de producție Berezeni, Tîrzii, Fălciu, Tanacu, Codăești și altele. Ca urmare a atenției acordate creșterii animalelor, a­­ceste unități au obținut însem­nate venituri din valorificarea producțiilor zootehnice. Astfel, C.A.P. Berezeni a încasat, pe primele 7 luni ale anului in curs, numai prin valorificarea producției animaliere, aproape 1.600.000 de lei. La obținerea unor venituri tot mai mari din zootehnie concură foarte mulți factori, printre care asigurarea unei hrăniri raționale, stabulația co­respunzătoare, respectarea nor­melor de igienă etc. Atenția acordată acestor factori, cu pre­cădere în anotimpul cel mai di­ficil — iarna­­ condiționează obținerea producțiilor planifica­te. Fără îndoială că și in acest an, acolo unde au existat preo­cupări deosebite, pentru termi­narea la timp a adăposturilor planificate, repararea celor e­­xistente, asigurarea unor mari cantități de furaje, iernarea a­­nimalelor nu va ridica probleme deosebite. Pentru a ne convinge de se­riozitatea cu care conducerile unor cooperative agricole se preocupă de pregătirile ce se fac în vederea iernării anima­lelor, am stat de vorbă cu cîțiva președinți de C.A.P.-uri, cit și cu brigadieri și lucrători din­­ sectorul zootehnic. „Am strins mare cantitate de fînuri. Avem chiar și peste necesar mai bine de 100 de tone, cu care putem ajuta cooperativele agricole ce nu și-au întregit balanța furajeră. Pînă ieri (2 septembrie 1969, n.r.) am în­­silozat 450 de tone de furaje. In cel mult trei zile vom ajunge la 600 de tone" — ne spunea tovarășul Petru Popa, președin­tele cooperativei agricole de producție din Văleni de Huși. De grija pe care o acordă pregătirilor în vederea iernării animalelor in condiții optime ne-am convins, trecînd prin a­­dăposturi, vizitînd parcul de fu­raje, discutînd cu îngrijitorii de animale, la Stănilești, unde in anul ce a trecut, animalele au avut de suferit din lipsă de hrană, am văzut depozitate peste 1.000 de tone de fînuri diferite și mari cantități de paie imbalo­­tate. „Lipsa de preocupare fa­ță de asigurarea furajelor ne­cesare hrănirii animalelor ne-a costat scump, a ținut să ne spu­nă președintele cooperativei și a continuat , am tras învăță­minte. Astfel că, în acest an, am trecut la strîngerea nutre­țurilor încă din primăvară. In luna iulie am reparat grajdu­rile, așa că putem afirma că animalele proprietate obșteas­că vor putea ierna în condiții bune". La Fălciu, atît tovarășul Dorel Porumboiu, președintele coope­rativei, cît și Ion Nica, conta­bilul șef, ne-au vorbit despre noile amenajări făcute la u­­nele grajduri. De altfel, din cele 11 adăposturi în care vor ierna mai bine de 756 de tau­rine, 9 sunt electrificate, au a­­dăpători cu apă curentă, sunt prevăzute cu rigole interioare de scurgere, amenajări care creează condiții de igienă cores­punzătoare. Am trecut și pe la sectorul zootehnic al cooperativei agri­cole din Vutcani. Dacă la fer­ma existentă în vatra satului grajdurile sînt corespunzătoare, mari cantități de nutrețuri de­pozitate în parcul furajer, nu același lucru am constatat la îngrășătoria de lingă satul Poș­ta Elan. Aici se află mai bine de 500 de taurine îngrămădi­te în 4 grajduri, înotînd în noroi și bălegar, îngrijitorii a­­cestei ferme — în majoritate ti­neri — nu acordă atenția cu­venită igienei animalelor, cu toate că tovarășul Vasile Zin­­gher, brigadier zootehnic, a căutat să ne convingă de con­trariul. Afirmația că această îngrămădire a animalelor s-ar datora faptului că se lucrea­ză la modernizarea grajdului nr. 5, nu scuză cu nimic pe în­grijitorii de animale care pri­vesc cu nepăsare globul uscat pînă și pe greabănul taurine­lor. Cît despre nutrețuri, n-am văzut decit o infimă cantitate de fîn de lucernă. „Nutrețurile le vom aduce din sat, de la GH. ANGHELACHE (continuare în pag. a 3-a) In unele C. A. P.-uri Pregătirile pentru iernatul animalelor se află încă în fază incipientă Mecanizatorii Gheor­ghe Boroș și Ștefan Vicol de la I.A.S. Zor­­leni recoltează porum­bul pentru siloz. Foto : I. Stroi coresp. N­­­u, titlul nu este o conclu­zie, cît mai degrabă o con­statare oarecum izolată, luînd în discuție aria geo­grafică, parcursă recent de noi, și avînd la bază faptele observate cu prilejul raidului efectuat duminică, 7 sep­tembrie, prin cîteva comune ale ju­dețului Vaslui- Multiplele potențe e­­ducative ale orelor libere de du­minică impun utilizarea cît mai ra­țională și eficace a acestora, fapt ce ar trebui să constituie o pre­ocupare majoră în activitatea tu­turor factorilor răspunzători de e­­ducarea tineretului și un mobil al colaborării dintre organizațiile co­munale ale U.T.G. și căminele cul­turale. Actualitatea deosebită a plină­tății orelor de duminică în mediul rural rezidă în acea necesitate, fi­rească, a deconectării, a recreerii, care asigură reconfortarea fizică și psihică după zilele dedicate muncii, în timpul săptămînii. Am făcut cunoștință cu cei peste 70 de tineri ai brigăzii a șaptea, pomi-viticole, a C.A.P. Roșiești, cu două zile înaintea duminicii în ca­re am revenit la Roșiești. Briga­dierul N. Nechifor ne-a condus cu amabilitate la locul unde aceș­tia munceau, împrăștiați pe o supra­față de teren destul de mare, mem­brii cooperatori ai brigăzii sortau arpagic. Mai bine de jumătate din ei erau tineri. Le admiram îndemî­­narea cu care lucrau, hărnicia de care dădeau dovadă la o treabă așa de migăloasă. Fiindcă a venit vorba de căminul cultural, i-am întrebat pe cîțiva din ei la ce fel de mani­festări au participat în ultima vre­me, ce acțiuni cultural-educative și distractive au organizat, ce propu­neri, în acest sens, au făcut ei co­mitetului comunal U.TC., conducerii căminului cultural, Gh. Avasilcăi, din satul Valea lui Darie: „Ceea ce spuneți e frumos. Am vrea și noi să vedem sau să participăm la o serbare. Poate aș ști să joc și într-o piesă. Poate! Dar la noi nu se ocupă nimeni de așa ceva". „Nu aveți un secretar al comitetului U.T.C. pe sat căruia să-i propuneți ce vreți să organizați și să vă sprijine?” — „Ba da, e tehnician la C.A.P., dar e căsătorit și... știți, nu mai vine cu noi... (!?), mai bine de C-tin Neștianu: „De 6 luni la noi în sat nu s-a mai dat un film măcar. Odată se făcea la școală. Acum nu mai dă voie directorul". Tînă­rul Gh. Ciot, din același sat, confirmă cele spuse, adăugind că nu sînt chemați la nici o distracție la centrul de comună. „Probabil cînd este dans la Roșiești, pentru satele componente nu mai a­­jung afișele". C-tin ȘL Cardoneanu și C-tin Sterian Cardoneanu tin să pre­cizeze: „Mai mai facem noi în ograda vreunui om mai cu suflet, că nici în curtea școlii nu ne mai dă voie să jucăm. Stricăm iarba...". Tînărul C-tin Gravril, din satul Idrici de Sus, este căsătorit, dar ar vrea ca duminica să iasă și el „batem la o horă" cu soția. O dată, ne spune Gh. Grămăticu, u­­nul din noi a împăcat muzica. I s-a promis curtea școlii pentru dans, dar directorul C. Roiu s-a răzgîndit „Am ratat o duminică distractivă, adaugă Toader Teletin, numai din ambiția u­­nui om. Și ce mulți știau că la Idrici va fi horă!“. Mărioara Luca și Geor­­geta Roșcan: „La noi, la Roșiești, mai este cîte ceva: avem cămin, biblio­tecă. Duminica ne ducem și noi pe acolo, așa, să mai vedem ce este". La întrebarea: „Ce veți face poi­­mîine (duminică)?" aproape toți ti­nerii aceștia s-au uitat unul la altul, dezorientați. Am plecat. Abia duminică, cînd ne-am reîn­tors la Roșiești, ne-am explicat tă­cerea lor. Căminul cultural era în­chis, biblioteca, de asemenea. Tinerii pe care acum i-am regăsit în haine de sărbătoare își puneau toată spe­ranța în film: „Va rula oare?". L-am căutat pe secretarul comitetu­lui comunal U.T.C. Am aflat că, de fapt, comitetul comunal U.T.C. Ro­șiești nu mai are de cîteva luni nici secretar, nici locțiitor- Erau profe­sori suplinitori și au primit o în­cadrare în altă comună. Directorul căminului cultural, tov. Mihai Tele­tin, era și el plecat. Duminica aceas­ta la Roșiești se anunța pustie. Ne-am adus aminte că vorbisem cu tov. Teletin cu două zile înainte despre posibilitățile de distracție a­­le tinerilor din Roșiești. Am întors Anchetă printre tineri filele carnetului, pe 14.08., căminul cultural a vrut să țină o soie a ti­neretului cu tema „Contribuția ti­nerilor la amplul proces de dezvol­tare a țării noastre". Nu s-a mai ținut, pentru că cel care urma să prezinte materialul a plecat la bîlci, la Vutcani. O altă joie a tineretu­lui nu s-a mai ținut și cu „partea educativă" pentru că, ne spunea a­­tunci tov. Teletin, „Cornel Popa, secretarul comitetului U.T.C., era în concediu". A fost numai dans. Ne îndoim de ultima parte a afirma­ției. Cine trebuie totuși să se ocu­pe de îndrumarea și educarea tine­rilor, de organizarea timpului liber al uteciștilor din Roșiești? Organi­zația U.T.C. de aici nu mai are se­cretar. A venit cineva de la Comi­tetul județean U.T.C. să rezolve si­tuația creată prin plecarea secreta­rului comitetului comunal și a loc­ GHEORGHE APOSTOL (continuare in pag. a 3-a) Duminica - cea mai plicticoasă zi a săptămînii? JlA Tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit un grup de redactori ai Televiziunii elvețiene Tovarășul Nicolae Ceaușes­cu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, a primit miercuri la a­­miază un grup de redactori ai Televiziunii elvețiene, con­dus de Francois Enderlin, care se află în țara noastră în ve­derea realizării unui film des­pre România. In cadrul convorbirii, ziariș­tilor elvețieni le-a fost acor­dat un interviu filmat. Consfătuirile cadrelor didactice intrate în tradiție, consfă­tuirile anuale ale cadrelor di­dactice prefațează începerea noului an școlar, după o va­canță binemeritată atît pen­tru elevi, cît și pentru învă­țători și profesori. In perioa­da 10—12 septembrie au loc, în județul nostru, asemenea consfătuiri, care se desfășoară în centrele Vaslui, Bîrlad, Huși, Negrești, Murgeni, Co­dăești și Puiești. Tot în aces­te zile, au loc și instruirile directorilor de școli și învă­țătorilor care vor­ preda șco­larilor din clasele întîi. La consfătuirile care s-au ținut ieri la Vaslui, Huși și Mur­geni au fost expuse sarcinile școlii și ale personalului di­dactic, în lumina documente­lor Congresului al X-lea al partidului nostru. Au urmat apoi vii discuții, la care au participat nume­roși profesori, învățători și educatoare, care s-au referit, în cuvîntul lor, la realizările obținute în procesul instruc­­tiv-educativ din școlile res­pective, la sarcinile ce le re­vin în noul an școlar, subli­niind importanța excepțională a prevederilor documentelor partidului privind dezvoltarea învățămîntului în țara noas­tră, importanța trecerii la în­vățămîntul general de 10 ani, necesitatea întăririi legăturii dintre școală și viața prac­tică. Tovarășii Gheorghe Puni, secretar al Comitetului jude­țean de partid, care a parti­cipat la consfătuirea de la Murgeni, Dumitru Bran, mem­bru al biroului Comitetului județean de partid, care a participat la consfătuirea ca­drelor didactice din Vaslui, și Ioan Schmidt, membru su­pleant al biroului Comitetului județean de partid, care a participat la consfătuirea de la Huși — au arătat, în cu­vîntul lor, sarcinile importan­te care stau în fața cadrelor didactice în anul școlar 1969 — 1970, sarcini ce decurg din hotărîrile Congresului al X-lea al partidului, și care marchează o nouă etapă în dezvoltarea învățămîntului din România, cît și măsurile ce se impun pentru o desfășu­rare a procesului instructiv­­educativ în condiții optime. In cadrul consfătuirilor ca­drelor didactice au fost, de asemenea, dezbătute proble­mele concrete legate de des­chiderea anului școlar 1969—i 1970, precum și sarcinile spe­cifice ce revin școlilor. La Bogdănești a început semănatul griului Țăranii cooperatori din Bogdănești au de însămîn­­țat în această toamnă 600 de hectare cu grîu și alte 40 cu orz și secară. Con­vinși că timpul optim al însămînțărilor a sosit, avînd terenul pregătit și sămînța asigurată, ei au început în­corporarea în sol a semin­țelor încă de la sfîrșitul săptămînii trecute. Cu spri­jinul mecanizatorilor Vasile Apur, Constantin Banaga și Costică Ciocan, în nu­mai trei zile s-au însămînțat cu grîu mai bine de 60 de hectare. P­­OBREJA corespondent Schimb de experiență cu lucrătorii din sectorul zootehnic situri de animale din coope­rativele agricole de produc­ție, medici veterinari și ingi­neri zootehniști, specialiști ai Direcției agricole județene. Cu această ocazie au fost vizita­te îngrășătoriile de tineret taurin de la I.A.S. Huși, fer­ma Rîșești, C.A.P. Hurdugi și C.A.P. Vutcani. După cum ne-a informat me­dicul veterinar Virgil Dan­­ciu, director adjunct al Direcției agricole județene, în cadrul dis­cuțiilor purtate au fost abor­date probleme privind tehno­logia îngrășării tineretului taurin, sortimentele de fura­je folosite pe perioada de în­­grășare, igiena adăposturilor etc. De asemenea, au fost a­­nalizate posibilitățile de spo­rire a producției de carne prin livrarea animalelor la o cali­tate superioară, creșterea greu­tății de livrare și reducerea perioadei de îngrășare a ti­neretului taurin. Concomitent, au fost stabilite noi sarcini ce revin unităților care dis­pun de îngrășătorii. Recent, a avut loc în sala Casei agronomului, un schimb de experiență pe tema îngră­­șării tineretului taurin la ca­re au participat președinț­­brigadieri zootehnici și îngri- L UMBRA VIE a urma urmelor, este mai puțin important dacă individul își petrece pe un meleag o Întreagă viață, ori numai o parte din aceasta. Important este ca, atita cit stă, să lase urme, urme a­­dinei, în care cei ce îi vor urma să descifreze pașii u­­nui om, ai unui entuziast, În­drăgostit de viață, de nou, de frumos — de tot ce poate fi folositor poporului —cum ar zice inginerul Aurel Popa — să lase o umbră vie. Și, pentru că tot am amintit numele fer­mierului Aurel Popa de la Averești, vom adăuga că el nu este aici decit de a­­proape trei ani. Prin ur­mare, nu lui i se datoreș­­te crearea plantației viti­cole In suprafață de 183 de hectare (144 pe rod) ca­re se află in răspunderea sa, ci altor entuziaști, care l-au precedat la conduce­rea fermei nr. 7. Lui i se datorește, in schimb, un lucru cel puțin la fel de important : consolidarea plantației. Fermierul Popa lucrează de mulți ani in agricultură. Practica înde­lungată constituie a doua pedală, pe lângă nume­roasele cunoștințe livrești, care îi permite să gindeas­­că îndrăzneț și să acțio­neze în consecință. Căci, de bună seamă, îndrăznea­lă se numește puterea in­dividului de a nu aplica cu ochii închiși anumite indicații tehnice general­­valabile, ci de a proceda cum este mai bine, mai a­vantajos și de a nu greși. Inginerul A. Popa este cu­noscător al cîtorva limbi străine și un pasionat al documentelor autohtone vechi. Așa se explică bo­gata literatură de specia­litate, precum și caietele pline cu conspecte pe care le posedă. Toate acestea, alături de experiența sa practică, ii dau siguranța în acțiune, puterea de a discerne, garanția succesu­lui. Am reținut cîteva as­pecte in aparentă mărun­te, în fapt însă care i-au procurat lui autentice sa­tisfacții morale, iar fer­mei o serioasă sporire a producției. In anul tre­cut, a aplicat nu doza de în­grășăminte prescrisă de conducerea întreprinderii, ci o cantitate cu mult mai mare. S-au alarmat multi. I s-a pus în vede­re, pe un ton nu tocmai politicos, că „va suporta consecințele". A primit a­­postrofarea cu zîmbetul pe buze. Toamna ,în schimb, a fost felicitat. Sporul de producție obținut a permis fermei să Înregistreze be­neficii în valoare de 666.000 de lei. In a­­nul curent, zor­ nevoie, de la Huși, să treacă la efec­tuarea operației numită cîrnit. El însă nu se gră­bea. In urma unui control, din nou, i s-a „Vei răspunde!“, replicat : Opera­ C. SLAVIC (continuare în pag. a 2-a) 1

Next