Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1969 (Anul 2, nr. 423-501)

1969-09-12 / nr. 486

Profet­ari din toate ț­ările, iniți-vul organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean I Adunări generale în cooperativele agricole toți cooperați trebuie să citi la realizarea loturilor de plai­ n această perioadă, în cooperativele agricole au loc adunări generale care analizează activita­tea consiliilor de condu­cere, în perioada care s-a scurs de la începutul anului și pînă la zi, privind realizarea indicatorilor de plan. Totodată se iau în dezbatere și se a­­probă planurile operative pen­tru desfășurarea lucrărilor agri­cole de toamnă și în special a campaniei de însămînțare a păioaselor. O astfel de adunare a avut loc, recent, la cooperativa a­­gricolă din Dragomirești, una dintre unitățile mari din județ. Analizînd modul de îndeplini­re a sarcinilor de producție, în perioada care a trecut, atît materialul prezentat de Vasile Popa, președintele cooperativei, cit și membrii cooperatori, în luările de cuvînt, au reliefat faptul că deși s-a lucrat mai bine decît în anii anteriori to­tuși, la unele culturi, cum ar fi grîul, producțiile obținute sînt destul de mici. Totodată vorbi­torii au insistat asupra unei probleme deosebit de impor­tante pentru activitatea coope­rativei : răspunderea pentru realizarea integrală a indicato­rilor cuprinși în planul anual de producție revine nu numai consiliului de conducere ci și fiecărui cooperator la locul de muncă. Intr-adevăr în primă­vara și vara acestui an con­dițiile climaterice fiind puțin favorabile pentru agricultură au influențat negativ asupra culturilor de cîmp. Dar nu este mai puțin adevărat și faptul că mulți membri cooperatori nu au participat la lucru fapt care are consecințe păgubitoa­re asupra producției. Din cele 1.000 brațe de muncă, existente în cooperativa agricolă, numai 400 au lucrat efectiv. ..In bri­gada noastră — spunea Con­stantin Pricop (brigada a II-a) —• numai 40 de cooperatori au participat la muncă, reve­­nindu-ne fiecăruia cîte 2,20 ha. de pămînt pentru lucru, supra­față destul de mare. Mulți ti­neri și alți oameni mai vîrstnici s-au dus pe diverse șantiere tocmai în momentul cînd coo­perativa noastră avea cea mai mare nevoie de ei". Ca urma­re a acestei „migrațiuni", au rămas suprafețe cu porumb ne­prășite, iar pe altele s-a apli­cat o singură prașilă. In via care cuprinde 58 de hectare, actualmente sunt de executat lucrări specifice primăverii, plantat șpalieri, întins sîrmă, legat. Cooperatorii din brigăzile 6 și 7 Doagele, cei din brigăzi­le 2 și 3 Dragomirești poartă întreaga răspundere pentru lu­crările neexecutate în vie, și în final pentru producția care nu se va realiza. Luînd cuvîn­tul în adunare, cooperatorul Ioan Butnaru preciza: Putem spune că, față de anii prece­denți, consiliul de conducere al cooperativei noastre s-a pre­ocupat mai mult de organizarea muncii, de conducerea activită­ții de producție. Ca urmare, grîul s-a recoltat în numai zile pe cînd în ceilalți ani și­­ la sfîrșitul lunii august mai era de treierat grîu. Sîntem o par­te de cooperatori care nu am lipsit de pe cîmp toată vara, iar alții, care ne-au sfidat lă­­sînd nelucrate culturile repar­tizate. Acestora din urmă, pro­pun să li se impute valoarea­ producției ce urma să se ob­țină pe terenurile respective. Propunerea căreia i s-au adău­gat și alți cooperatori, expri­­mînd un mod echitabil de a-i face răspunzători pe cei vino­vați, a fost aprobată de adu­narea generală. După ce s-a oprit asupra u­­nor aspecte ale realizării indi­catorilor de plan, în cuvîntul său, inginerul agronom Dan Zaharia a spus: „Greutăți mari întîmpinăm din partea secției de mecanizare și chiar din partea I.M.A. Vaslui. In brigada a treia, pe o suprafață de 5 ha, grîul a fost treierat în condiții total necorespunză­toare. In prezent, mai avem paie pe cîmp, întrucît o balo­­tieră a fost mereu defectă. De asemenea, cele 10 tractoare a­­flate în dotarea secției funcțio­nează intermitent tot din cauza defecțiunilor. Pe lîngă acestea, ele nici nu pot satisface cerin­țele unității noastre care are o suprafață de aproximativ 3.000 hectare de teren. Am cerut to­varășului director al I.M.A. Vaslui să ne dea tractoare de coastă și dumnealui ne-a indi­cat să cumpărăm boi de mun­că. Iată ce răspuns primim a­­cum­, cînd mecanizarea agricul­turii a devenit o problemă de stat. In toamna aceasta avem de însămînțat o suprafață de 733 ha. cu păioase. Prin planul operativ ne-am propus să ter­minăm această lucrare pînă la MARIN RIFTINCA (continuare în pag. a 3-a) Simpozion pe tema creșterii productivității muncii­ ­ Ieri, s-a desfășurat la Vaslui, în sala de festivități a Fabricii de confecții, simpozionul „Or­ganizarea științifică a produc­ției și a muncii, factor impor­tant de creștere a productivi­tății”. Inginerul Dinu Irim­ia, di­rectorul Cabinetului județean, pentru probleme de organizare științifică a producției și a muncii, a susținut tema : „Prin­cipii tehnice și mijloace moder­ne de analiză a metodelor de muncă*. Despre implicațiile psiho-sociologice ale comunică­rii interumane la locul de mun­că" a vorbit sectorul universitar Vasile Cioch­lan de la Univer­sitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași. Din partea Fabricii de con­fecții a luat cuvîntul inginerul C. Maftei despre „Utilizarea rațională a forței de muncă în industria de confecții". Simpozionul s-a înscris ampla acțiune inițiată de Con­în­siliul județean al sindicatelor, „Tehnica nouă — Vaslui .69", 9 C Invățămintul­ la nivelul imperativelor contemporane în sfătuirile cadrelor di­dactice din acest an se desfășoară sub semnul înaltelor sarcini ce revin școlii românești în lumina istoricelor hotărîri ale Congresu­lui al X-lea al Partidului Comu­nist Român, care a avut loc în anul celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist. Intrate in tradiția școlii ro­mânești, consfaturile cadrelor didactice fac parte integrantă din sistemul de perfecționare a personalului de educație. Așa cum s-a arătat în cadrul consfătuirilor cadrelor didactice din cele șapte centre, în anul școlar 1968-1969, s-au înregistrat succese remarcabile în școlile de toate gradele din județul Vaslui, ca urmare a u­­nei judicioase organizări a mun­cii la catedră. Un curs ascen­dent a înregistrat procesul ins­­tructiv-educativ de-a lungul a­­nului școlar trecut, astfel că procentul de elevi promovați, după situația din iunie, depă­șește cu mult procentul de pro­­movabilitate din trimestrele I și 11 ale aceluiași an școlar. O dată cu asigurarea concih­ Pe marginea lucrărilor consfătuirilor cadrelor didactice din judec­ țiilor materiale în vederea bu­nei funcționări a școlilor, îndru­marea și controlul modului de organizare a procesului instruc­­tiv-educativ au stat in atenția Inspectoratului școlar în mod permanent. Analiza rezultatelor obținute în fiecare trimestru a contribuit la ridicarea continuă a nivelului învățămîntului în ju­deț. O privire analitică asupra rezultatelor obținute la sfîrșitul anului școlar, în procesul ins­­tructiv-educativ, arată că s-au obținut rezultate demne de re­marcat în școlile de toate gra­dele din orașele și satele ju­dețului Vaslui. S-a obținut un procent ri­dicat de promovabilitate multe licee. De asemenea, pro­ia­mentaje ce­ depășesc 90 la sută sunt la Școala profesională de mecanici agricoli Huși și la Grupul școlar cooperatist Huși. Rezultate mai slabe au fost ob­ținute la clasele IX—XII de la Liceul Murgeni, Liceul Puiești, Liceul nr. 2. Vaslui și Liceul „M. Kogălniceanu” Huși. Dintre școlile profesionale, procentaje mai mici s-au reali­zat la Școala profesională F.R.B. și la Școala profesională de mecanici agricoli din Zor­­leni. M. CENUȘA (continuare în pag. a 3-a) Construcții vasluiene 9999999998999099998999999999999991 ›86>© 6S © 0 © © © S La Bîrlad Noi unități de deservire a populației Nu de mult, în cadrul cooperativei „Prest­area" a fost deschisă o secție de broderie artistică. Tot în cadrul aceleiași unități se vor executa și confecții pentru copii. Unitatea se află pe strada Transilva­niei. Trustul alimentației pub­lice locale a deschis în centrul orașului, două noi unități: CAFEA-TABAC­­TURIST și „Bodega intim". DILETANTISMUL - O BARIERĂ ÎN CALEA PROGRESULUI S­ocialismul, este o cuce­rire fără precedent pe tărîm economic, social, cit și pe tărâmul valorilor etice, al demnității uma­ne. Toate prefacerile și înnoirile care au survenit în relațiile so­ciale, în structura și gradul de progres al forțelor de produc­ție, își au obîrșia în munca și lupta poporului nostru, condus de partidul comuniștilor, în a­­titudinea constructivă a întregii națiuni față de propria-i evo­luție. Rezultanta eforturilor sale is­torice este socialismul, care a­­pare ca o sinteză a evoluției sociale și, în același timp, o bază solidă de înfăptuire a noi și noi transformări. O dată cu radicalizarea întregii vieți eco­nomice și a relațiilor de pro­prietate - fundament al egalită­ții reale și concrete a oameni­lor, socialismul primenește me­diul cultural și moral al mun­cii și generează noi criterii de abordare și apreciere a perso­nalității umane, transferă din teorie în practică persoana o­­menească, cu întreaga ei pro­blematică, investind-o cu puteri depline și conștiente asupra con­diției sale existențiale; în aceeași măsură, omul societății noastre posedă teoretic și practic dimen­siunile prezentului și ale per­spectivei, ceea ce­ a permis des­fășurarea unei activități cu largi rezonanțe istorice. In aceste condiții, se adin­­cește tot mai mult participarea individului la munca de cunoaș­tere și productivă a societății, se intensifică în mod obiectiv procesul de socializare a perso­nalității umane, impunîndu-se un ritm rapid de adaptare la viața intelectuală și materială. Adap­tarea și mobilitatea în gândire și acțiune nu sînt stări incipien­te, înnăscute, ci rezultate ale creșterii și educației multilate­rale desfășurate de partid și de stat; ele se formează la întretăierea dintre generații, cînd cei mai­ tineri preiau ex­periența vîrstnicilor și o dublea­ză cu eforturi noi, dînd con­ținut și semnificație concretă continuității construcției socia­liste. In acest sens, partidul nostru promovează o rațională și a­­decvată politică de cadre, com­­bătînd cu fermitate rutina, su­perficialitatea, nepriceperea, care se mai resimt în activi­tatea unor oameni, scăzîndu-se capacitatea de fructificare și de promovare a noului în viața so­cială. Viața actuală nu mai are și nici nu mai poate avea nevoie de meșteșuguri și mește­șugari, de încercări ale unor începători, de căutări care sea­mănă a pospătailă. Diletantis­mul înseamnă de fapt incom­petență, iar aceasta are gra­ve urmări nu numai asupra re­zultatelor muncii, dar uneori și asupra fondului conștient al ce­lui care o prestează. Dintr-o optică nu prea eficientă sau PETRE IOSUB (continuare în pag. a 2-a) Mecanizatorii C. Coz­­ma și S. Spanache, frun­tași în efectuarea însă­­mințârii griului la C.A.P. Tîrzii. A.A ANUL II nr. 486­4 pagini 30 bani str. Ștefan cel Mare nr. 83 dacția tel. 165 sinistrația tel. 811 H——————nii MUi inuii în pagina a 4-a IVWWWWWWW/AA/VNA^/W Delegația de partid și de stat a Republicii So­cialiste România, la fu­neraliile lui Ho Și Min, a părăsit Hanoiul Vizita în România a președintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas Sosirea în Capitală La invitația președintelui Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Ni­­colae Ceaușescu, joi diminea­ța a sosit în Capitală pre­ședintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, care va face o vizită oficială în țara noastră. In întîmpinarea președinte­lui federal, pe aeroportul Bă­­neasa se aflau președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, Ilie Verdeț, prim­­vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, pri­marul general al Capitalei, Mihai Marinescu, vicepreșe­dinte al Consiliului de Miniș­tri, Corneliu Mănescu, minis­trul afacerilor externe, mem­bri ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători de instituții centrale, oameni de știință și cultură, generali și ofițeri superiori, precum și nu­meroși ziariști români și aus­trieci, corespondenți și tri­miși speciali ai presei străine. Erau prezenți dr. Eduard Tschop, ambasadorul Austriei la București, membri ai amba­sadei austriece, șefi ai misiu­nilor diplomatice, atașați mi­litari și alți membri ai corpu­lui diplomatic acreditați la București. Pe clădirea aeroportului Bă­­neasa erau arborate drapelele de stat ale Republicii Socialis­te România și Republicii Aus­tria. Pe frontispiciul clădirii centrale a aeroportului se a­­flau portretele președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și președintelui fe­deral Franz Jonas, precum și urările: „Bun venit Excelenței sale președintelui federal Republicii Austria, Franz Jo­an­nas", „Trăiască prietenia din­tre popoarele român și aus­triac".­­­ La ora II avionul oficial, escortat de la intrarea în spa­țiul aerian al României de a­­vioane cu reacție ale forțelor noastre armate, aterizează pe aeroportul Băneasa. La coborîrea din avion, președintele federal Franz Jo­nas este salutat cordial de președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu. înaltul oaspete este însoțit de dr. Kurt Waldheim, minis­trul federal al afacerilor ex­terne, dr. Karl Trescher, direc­tor de cabinet al președintelui federal, dr­ Claus Winterstein, ambasador extraordinar și pre­­ scontinuare în pag. a 4-a) Cuvintarea președintelui Cuvintarea președintelui Nicolae Ceaușescu Franz Jonas Stimate domnule președinte. Este deosebit de plăcut pentru mine să vă adresez, la sosirea în România, un cordial sa­lut din partea Consiliului de Stat, a guver­nului și a întregului popor român. Cetățenii Capitalei noastre vă primesc astăzi cu ospi­talitate și prietenie pe dumneavoastră, pri­mul președinte al Republicii Austria care face o vizită oficială în România, vă întîmpină ca pe solul cel mai înalt al unei țări europene iubitoare de pace și progres, față de care poporul român nutrește sentimente de stimă și prietenie (aplauze). Intre România și Austria — țări legate atît prin apropierea lor geografică, cît și prin în­seși destinele continentului nostru — s-au statornicit, în perioada postbelică, relații tot mai strînse, prietenești, stimulate continuu de năzuința comună de pace și cooperare care animă cele două țări și popoare. Este un fapt evident că legăturile de prietenie și colabo­rare româno-austriece urmează o cale ascen­dentă, în folosul ambelor popoare, al cauzei păcii și securității în Europa și în lume. In zilele ce vor urma, veți avea prilejul să vizitați țara și să cunoașteți nemijlocit viața și preocupările poporului român, eforturile lui pe calea progresului și civilizației, aspirațiile sale de conlucrare și înțelegere cu toate po­poarele lumii. Sîntem încredințați că vizita dumneavoastră va contribui la adîncirea prie­teniei dintre cele două țări, la dezvoltarea tot mai rodnică a relațiilor româno-austriece. In condițiile de azi, cînd în diferite zone ale planetei noastre se mențin încă surse de în­cordare și conflicte militare, cînd asigurarea pă­cii și securității preocupă profund popoarele lu­mii, considerăm că este o îndatorire fundamen­tală pentru toate statele de a contribui la îm­bunătățirea climatului internațional, la promo­varea unor relații normale între țări și popoa­re — întemeiate pe respectarea independenței și suveranității naționale, pe deplina egalitate în drepturi și avantaj reciproc, pe respectarea dreptului fiecărui popor de a hotărî singur asupra destinelor sale. Avem convingerea că, în cadrul convorbirilor ce le vom purta, vom pu­tea face un fructuos schimb de opinii cu pri­vire la problemele care constituie astăzi preo­cupări majore și legitime ale popoarelor con­tinentului nostru, ale omenirii contemporane. Cu dorința de a vă simți cu­ mai bine în țara noastră, dați-mi voie, stimate domnule preșe­dinte și stimați oaspeți, să vă urez tradiționalul „bun venit” pe pămîntul României I (aplauze îndelungate) A Domnule președinte. Vă mulțumesc pentru cuvintele amicale de salut cu care mă întîmpinați atît pe mine, cît și pe cei care mă însoțesc. Am acceptat cu bucurie invitația de a efec­tua o vizită în Republica Socialistă România, deoarece aceasta ne oferă posibilitatea să afir­măm din nou dorința noastră comună de a ex­tinde în continuare relațiile de prietenie între țările noastre. Austria, ca țară neutră în inima Europei, se stră­duiește tot mai mult să întrețină relații din cele mai bune cu toate statele, indiferent de deose­birile dintre sistemele lor sociale și economice. Ne preocupăm însă în mod deosebit de adîn­cirea relațiilor cu statele din această regiune, de care ne simțim uniți prin tradiții culturale și prin istoria țării noastre. De aceea, acordăm, în același timp, o mare importantă dezvoltării relațiilor cu țara dumneavoastră. Mulțumită străduințelor noastre reciproce, relațiile dintre Republica Austria și Republica Socialistă Ro­mânia s-au putut dezvolta în ultimii ani în­­tr-un mod îmbucurător. Intîlnirile personale dintre oamenii de stat din țările noastre au contribuit în mod esențial la evoluția acestor relații. In acest sens privesc cu mult interes vizita pe care o fac în țara dumneavoastră, fiind convins că discuțiile pe care le vom avea vor duce la extinderea în continuare a relațiilor de prietenie statornicite între țările noastre. Sîntem încredințați că astfel servim nu nu­mai interesele națiunilor noastre, ci ne aducem contribuția și la înțelegerea popoarelor din re­giunea în care trăim, și prin aceasta la asi­gurarea păcii. Domnule președinte. Vă rog să-mi permiteți să vă transmit salu­tul meu personal și al poporului austriac, Dum­neavoastră și poporului român (aplauze înde­lungate). Vizită protocolară Joi după-amiază, președin­tele federal al Republicii A­­ustria, Franz Jonas, a făcut o vizită protocolară preșe­dintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu. La sosirea înaltului oaspete la Palatul Consiliului de Stat, o gardă militară a prezentat onorul. Intre președintele Consiliu­lui de Stat, Nicolae Ceaușes­cu, și președintele federal, Franz Jonas, a avut loc o convorbire cordială. La întrevedere au partici­pat Ilie Verdeț, prim-vicepre­­ședinte al Consiliului de Mi­niștri, Manea Mănescu, vice­președinte al Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, se­cretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, și Gheorghe Pele, ambasadorul României la Viena. Președintele Austriei a fost însoțit de Kurt Waldheim, mi­nistrul federal al afacerilor externe, Eduard Tschop, am­basadorul Austriei la Bucu­rești, Karl Trescher, director de cabinet al președintelui fe­deral, și Claus Winterstein, ambasador, șeful protocolului Ministerului federal al Aface­rilor Externe.După convorbire, președin­tele Consiliului de Stat a în­­mînat președintelui Franz Jonas ordinul „Steaua Republicii So­cialiste România" clasa I. Felicitînd călduros pe pre­ședintele federal al Austriei pentru înalta distincție confe­rită, președintele Consiliului de Stat a spus: „Vă ofer aceas­tă înaltă distincție ca semn de prețuire a contribuției dv. la dezvoltarea relațiilor din­tre România și Austria și a relațiilor prietenești dintre popoarele noastre". „Vă mulțumesc din inimă a răspuns președintele Aus­triei. Mă bucur în mod deo­sebit că primesc această înal­tă distincție a Republicii So­cialiste România din mîna dv. Voi păstra această decorație ca un semn al prieteniei care există între poporul român și poporul austriac". Președintele federal Franz Jonas a înmînat apoi președin­telui Consiliului de Stat, Nicolae (continuare în pag. s4-ăț

Next