Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 502-580)
1969-11-22 / nr. 547
"V, Proletari din toate unifi-vá Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean În mii imim i iliMră simililii si jigni al li ■inii la iilinit ? Preocuparea consiliilor de administrație din întreprinderile agricole de stat pentru rentabilizarea tuturor fermelor se înscrie pe linia indicațiilor date de conducerea de partid și de stat. Unele aspecte ale acestei preocupări se materializează în județul nostru într-o serie de construcții care au necesitat acordarea unor însemnate fonduri de investiții. Darea lor în funcțiune la termenele planificate constituie o necesitate stringentă, o condiție a realizării rentabilității despre care vorbeam. In spiritul acestei cerințe s-a acționat la I.A.S. Laza. Am vizitat, recent, șantierul de construcție a 5 grajduri, din care unul va fi pentru viței. Obiectivul, creșă așa cum reiese din studiul economic întreprins de consiliul de administrație, vizează o substanțială dezvoltare a sectorului zootehnic, transformarea fermei Laza într-o fermă de elită, mare producătoare de lapte și, în același timp, într-o fermă de selecție care să livreze material de prăsilă, cu mare potențial biologic, celorlalte I.AS.-uri și C.A.P.-uri din județul Vaslui. Numărul de animale va atinge în 1970, la această fermă, 1.245 de capete. Numărul vacilor de lapte va spori cu încă 500. Noile construcții ce se fac la Laza vor trebui să acopere un deficit de spațiu pentru 945 de taurine. Am dat cîteva cifre tocmai pentru a sublinia necesitatea construcțiilor, darea lor în folosință la termenul prevăzut, însoțiți de tehnicianul constructor Constantin Stanbert, ni s-a creat posibilitatea să ne convingem, la fața locului, de eficiența economică a construcțiilor amintite, de gradul lor de mecanizare, factor determinant în obținerea unei înalte productivități. Cele 5 grajduri prevăzute a intra în funcțiune anul acesta, erau în mare parte terminate, respectiv 90 la sută din planul de investiții. Mai trebuiau făcute doar unele lucrări de instalații. In unul din ele se și instalaseră „locatarele". Deasupra capetelor lor, trei țevi, vopsite în verde, concentrau tot atîtea mistere pentru neavizați. Una din ele constituia un sistem mecanic de dezlegat animalele „legate scurt". O simplă răsucire și 50 de vaci căpătau libertatea de a părăsi boxele. Printr-o altă țeava se făcea alimentarea cu apă a „pensionarelor”. Instalația permitea o autoservire ideală. Era suficient ca animalele să apese cu botul pe o clapă așezată pe fundul unui jgheab de formă rotundă pentru ca apa să țîșnească și să-l umple. In sfîrșit, cea de-a treia țeavă stătea pe post de „calea laptelui". Cuplată la mașinile de muls, conducea licoarea albă, hrănitoare într-o stație centrală. In spatele animalelor se afla, de asemenea, un canal prin care o instalație transportoare cu racleți, acționată electric, evacuează gunoiul direct într-o C. H. VASLUIANU (continuare to pag. a 3-a) Siîrșit de toamnă. Foto: I. Stroi A luat ființă „Antrepriza Română de Construcții—Montaj“ Recent a luat ființă in cadrul Ministerului Construcțiilor Industriale o Întreprindere de stat pentru construcții și montaje In străinătate — „Antrepriza Română de Constructiii-Montaj“ (Arcom). Întreprinderea dispune de mijloace pentru a executa în străinătate, organizațiilor prin intermediul de specialitate românești și din alte țări, proiecte, studii și cercetări în domeniul construcțiilor, lucrări de construcții și montaje industriale, drumuri, poduri, aeroporturi, căi ferate și lucrări de artă anexe, construcții specifice exploatării, întreținerii și reparației materialului rulant. Arcom, acordă, de asemenea, supraveghere și asistență tehnică, efectuează expertize și controlul lucrărilor de construcții. Nave românești pe oceanele lumii De la sectorul de telecomunicații intercontinentale al Direcției generale a navigației civile „Navrom", aflăm că, în prezent, pe mările și oceanele lumii, se află peste 50 de nave românești, ce efectuează diferite transporturi. Astfel, cargoul „Dobrogea", avînd la bord 500 de tractoare românești, mai are de parcurs circa 1.000 de mile pînă ,la portul de destinație Madras; spre Buenos Aires se îndreaptă „Petroșeni" cu 10.000 tone de ciment, iar de la Rotterdam s-a confirmat sosirea lui „Anina", cu produse furnizate de Combinatul siderurgic din Galați. De asemenea, s-a consemnat că la Triest a ajuns nava „Pitești" cu aproape 1.000 tone de aluminiu livrat de cunoscuta uzină din Slatina. Totodată, alte nave aparținînd zilnic „NAVROM"-ului sosesc în portul de reședință Constanța. Din India și Algeria au venit mineralierele „Bucegi" și „Dunărea", iar cargoul „Deva" a încărcat din porturile ceyloneze Colombo și Trincomali mii de tone de cauciuc natural, ulei și materii prime pentru industria chimică din România. (Agerpres) Recent, la Vaslui, a fost dat in folosință un nou bloc cu 60 de apartamente, din care 40 proprietate personală. Foto : V. Petrescu S-a pus tehnologia material de La serviciul tehnic de la IPROFIL Satu Mare, s-au înregistrat și avizat favorabil 36 de inovații din planul tematic de inovații și raționalizări pe acest an. Inovațiile și raționalizările aplicate pînă în prezent, vizînd îmbunătățirea calității produselor, reducerea prețului de cost, creșterea productivității muncii, îmbunătățirea condițiilor de muncă, au adus întreprinderii economii post-calculate în valoare de 1.130.000 lei. Se remarcă, dintre acestea, „Procedeul și dispozitivele de frezat uluc întrerupt", conceput de tehnicianul Andrei Szatmári, prin care se realizează o economie anuală în valoare de 122.000 lei, și „Dus- la punct unui nou construcții pozitive de profilat subansamble montate la scaune", aparținînd inovatorului Alexandru Ferenci, și care aduce o economie anuală de 10.000 lei. (Agerpres) Mașină pentru confecționat garnituri din carton Lăcătușii Ion Pitulică și Ștefan Cristea de la Uzina mecanică din Poiana-Cîmpina, au conceput și realizat o nouă mașină pentru confecționat garnituri din carton, brevetată recent ca invenție de forul național de specialitate. Mașina, avînd o mare productivitate, elimină confecționarea manuală sau prin ștanțarea garniturilor, și aduce economii, numai la uzina respectivă, de aproape un milion lei pe an. Patentul uzinei prahovene a fost generalizat la toate uzinele de reparații auto din țară, precum și la Uzina de autocamioane „Steagul roșu" din Brașov. (Agerpres) Fabrica de industrializare a laptelui Bîrlad. In clișeu : linia automată de îmbuteliere. Foto: P. Badea In pagina a 2-a MAGAZIN E Cercetări arheologice din zona „Porțile de Fier“ * Ofensiva Ardenne împotriva cancerului <wwvwwww\aaaaaa/vwwwvwvwwwwnaa In pagina a 4-a vwvwwwwwwvwvw ■ Lucrările sesiunii O.N.U. ■ „Apollo 12“ se îndreaptă spe Pacific cu „vînt de la pupa“ — Să stăm de vorbă, ziceți ? Cum să vă spun ? .. .ca primar, la Pogana, nu prea aș avea timp „disponibil”. Știți, sunt atîtea de făcut, aici, am un I.A.S. la Bogești și C.A.P.-ul din Pogana — obiectivele care dau ponderea economică a comunei; asfaltarea drumului județean care trece prin comuna noastră se cam tărăgănează și mîine — poimit ne dă înghețul, pe Valea Tutovei — unde ne aflăm — sînt terenuri erodate, degradate și trebuie să organizăm acțiuni pentru valorificarea lor , inițiativele locuitorilor privind executarea unor lucrări de interes local, prin contribuția voluntară în bani și în muncă, trebuie sprijinite și organizate ; realizarea obiectivelor aprobate de adunările populare trebuie urmărită (și — gîndiți-vă! — în comuna Pogana, sînt nu mai puțin de 45 de circumscripții); îndrumarea celor trei comisii permanente, care cuprind toate sectoarele de activitate din comună (economică, socială, culturală), cere inițiativă, pricepere, interes continuu. In sfîrșit, timpul nu-ți ajunge să-ți pui în practică toate ideile care-ți vin pentru coordonarea, îndrumarea și controlul întregii activități care se desfășoară pe teritoriul comunei. Ești — cum s-ar spune — mereu în mijlocul viitorii. Ca un comandant de navă: veșnic la post, veșnic de veghe, urmărind fără încetare direcția indicată cu precizie de busolă. „Destul de practic, dar și vizionar. Stăpîn pe tehnica conducerii treburilor obștei, dar și puțin poet. Grozav trebuie să mai fie!" — comentăm tacit, urmărind fiecare vorbă a primarului... — Care primar ? Așa este , care primar ? Fiindcă discuția de mai sus n-a avut loc. Preocupările enumerate sunt o aplicare a Legii nr. 57/1968 (Legea de organizare și funcționare a consiliilor populare) la condițiile specifice comunei Pogana — condiții nu imaginate, ci existente realmente în această unitate administrativă. Dar aplicarea de care vorbeam este strict teoretică și aparține, prin retranscrieri, numai reporterului, deoarece primarul comunei Pogana nu a putut fi găsit pentru a explica unele deficiențe flagrante din activitatea sa. Este vorba — cu alte cuvinte — de ceea ce ar fi trebuit să facă tovarășul Ștefan Tudor, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular al comunei Pogana! Ce face, atunci ? O parte din ce nu face am prezentat în discuția imaginară de la început. Iată și altele : propunerile făcute de cetățeni în adunările populare stau în 45 de dosare ale celor... „nu mai puțin de 45 de circumscripții" (cum ne-ar fi spus — dacă l-am fi găsit la post — primarul din Pogana). Cum poate fi urmărită realizarea lor, cu o astfel de evidență birocratică, nu ne-a putut lămuri nici tovarășul Mihai Ungureanu-Micu, secretarul Comitetului executiv al Consiliului popular comunal. Ceea ce a reușit dumnealui „să ne informeze", a fost că... „comitetele de cetățeni sunt subordonate comisiilor permanente, iar dosarele comisiilor permanente, nu că nu le-am întocmit, dar sunt la tovarășul președinte, care, conform Legii 57.. — Conform — neconform, unde este primarul ? întrebarea a sunat repede și sigura supărare în fața „amabilității". Tot atît de limpede și sigură a venit dezinformarea făcută de către secretar . — Conduce o adunare la Tomești (sat aferent comunei Pogana). Nu era adevărat —■și știam aceasta. Contabila consiliului, tovarășa Maria Haraga, ne furnizase, cu cîteva minute mai înainte, o știre mai. .. verosimilă : „Tovarășul președinte era foarte bolnav (s. n.) și a plecat acasă. Dacă nu credeți, întrebați-l pe doctor!". Ne-a venit a rîde, neștiind unul de celălalt și vrînd „să dreagă", fiecare în felul lui, lipsa nemotivată de la serviciu a primarului, secretarul și contabila și-au ... „determinat" șeful să ocupe, simultan, două locuri diferite în spațiul Or, aceasta constituind o aberație de la una din cele mai elementare legi ale fizicii, ne-a determinat pe noi să investigăm și să stabilim ce se ascunde sub această înțelegere — neînțelegere. O primă verificare : „Tovarășul Ștefan Tudor a trecut pe la dispensarul comunal pe la ora 9,30 și m-a consultat — cum o mai făcuse și altă dată — în legătură cu tensiunea arterială. Pentru că nu prezenta absolut nimic grav, alarmant, nici nu l-am trecut în registrul de consultații. (Sublinierea este repetarea afirmației de mai sus, făcută la insistențele noastre, de doctorul Costică Bolea, medicul circumscripției Pogana, în legătură cu starea „pacientului"). Concluzia: „Nu prezenta nici măcar o ușoară stare gripală !" (am ținut să ni se facă și această precizare). GEORGE STOICA (continuare în pag a 3-a) ( întrebare aflată la Pogana: „Unde este totuși primarul ?“ 181 tone de sfeclă de zahăr predate în plus O însemnată parte din cooperativele agricole din județul nostru au livrat în bazele de recepție, cantități de sfeclă de zahăr care depășesc prevederile contractelor încheiate cu statul, ceea ce se permite obținerea unor importante venituri bănești suplimentare. Printre acestea, se numără și cooperativa agricolă din Ivești, care a predat, în plus, în baza de recepție din Tutova, o cantitate de peste 181 de tone de sfeclă de zahăr. La Bîrlad Consfătuire pe teme medicale Recent, Direcția sanitară județeană, în colaborare cu Filiala U.S.S.M. Vaslui, cercurile de pediatrie și medicină generală, a organizat la Bîrlad, o consfătuire medicală cu tema „Profilaxia și combaterea unor boli cronice la adult și la copil". Consfătuirea s-a bucurat atît de aportul unor specialiști de la I.M.F. — Iași, cum ar fi : dr. Aurelia Tudoranu — șef de lucrări și dr. M. Carniol, cît și de al cadrelor medicale din teritoriu. Intre altele, au fost expuse referatele și comunicările: „Date actuale privind reumatismul poliarticular la copil" — dr. Aurelia Tudoranu , „Actualități în profilaxia și combaterea bolilor venerice" — dr. M. Carniol, „Hemosedimetria în ajutorul medicului practician" — dr. Emilnete și colaboratori din Bîrlad „ Considerațiuni asupra unor forme particulare de primoinfecție T.B.C. la copii" — dr. Florica Onete și colaboratori din Bîrlad etc. Consfătuirea a avut drept scop o mai bună cunoaștere a unor boli cronice, măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea și combaterea lor, materialele citate adresîndu-se, în primul rînd, tinerei generații de medici, recent instalați în teritoriul județului. In acest sens, obiectivul principal al Direcției sanitare și al Filialei județene a U.S.S.M., privind perfecționarea cunoștințelor cadrelor medicale din teritoriu și antrenarea lor la cercetarea aplicativă, a fost* alins, fapt subliniat, de alt’ fel, și de concluziile consfă’ tuirii. aiiiiivit/iiiniii/i/in/iir/i/iarrA www w wwv wwvwws/w wwwv wwwww wwwwgvwv wwv w wwv wwwwwwwwvwv Italiei S $5 — Cî i anual, moș Grig ^ gore ? jjj — Sunt sănătos vin, și-a § S marina mai poftesc a lucra. SCS3 a sosi răspunsul plin de pe Sg ^ talanță. — te-am întrebat de virstă ^ ^ nu de sănătate. § ^ — Eu am răspuns în textul meu la întrebare. Cînd ^ ești sănătos, dai virsta de^ o parte. ^ ^ — Da-n fabrică de cînd Iu ^ ^ crezi ? Ș ^ — De cînd a început să-mi » ^ mijească sub nastiuleile ^ ^ iesle, albite acum. S 25 — Adică ... % V ^ — Ne, ne, ne, vrai sî mă si ^ prinzi ? Pune și mneatale ^ § vreo patruzeci și două de ^ Ș ^ toamne. — In aceeași unitate ? Ș ^ — Apăr dar cum? Ce, eu § ^ îsca iștia ce nu scot de & 2ș două ori pălăria In același ^ ^ loc? Azi N fel, miine cel de ^ 5 Pe nume... ^ ^ sus mai știe. Moș Grigore, departe de a jS Ș escamota unele situații din 3 ^ trecut, vorbea fără să-și tr jg ^ dice ochii de pe piesa ce § Ș căpăta forme neobișnuite în ^ jș palmele sale. Parcă o vră $ v po, o mînglia, i se adresa Ș ca unei iubite. Ridica privirile spre noi, molipsindu-ne ^ ^ cu zîmbetu-i larg. p. ^ — Meseria, continuă el ^ Ș persuasiv, e ca o amantă. ^ Ș Trebuie s-o cucerești pas cu ^ pas, s-o ocrotești, să i te ^ a dărui pe deplin. Numai așa ^ ^ îți dezvelește și ea frumu Ș ^ șefile nebănuite. Mâ uți la ^ Ș cste un năzdrăvan din iștea. ^ Ș Țin pila în mină de palred ^ ar ține un ciomag. Alunecă ^ Ș unealta peste oțel, ca schiu ^ ^ zile peste dopuri. Scîrțîie ^ ^ metalul sub zimți, da ei nu-1 ^ ^ ascultă, nu-și apleacă urechea ^ ^ să prindă răsuflarea înecată ^ în a bucății de fier ce cedea § Ș ză docilă dinților de oțel. S ^ Fără scrîșmt. Da ce îndrug ^ eu? Alte vremuri s-amu Ti 2S Ș neretului școlit. Noi, cu fug ^ ratelea. Un ochi la stingă, 3 § apoi la dreapta, iar sufletul 3 Ș peste tot. Și nu se poate ca, N ^ după ce-ai pășit pe aceeași S ^ cale către locul de muncă, § ^ să nu îndrăgești fiecare meg ^tru, fiecare bucățică de pa S Ș vaj, fiecare lucru ce te-ncon- S Ș joară, fiecare tovarăș din g › colectiv. Pentru că — $i S Ș nu-i lozincă ceea ce spun, q Ș cum s-ar grăbi unii să mi-o ^ I CORNELIU HUȚANUI (continuare în pag. a 3-a) §