Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 502-580)

1969-11-22 / nr. 547

"V, Proletari din toate unifi-vá Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean În mii i­mim i iliMr­ă simililii si jigni al li ■inii la iilinit ? P­reocuparea consiliilor de administrație din între­prinderile agricole de stat pentru rentabiliza­rea tuturor fermelor se înscrie pe linia indicațiilor da­te de conducerea de partid și de stat. Unele aspecte ale a­­cestei preocupări se materiali­zează în județul nostru în­­tr-o serie de construcții care au necesitat acordarea unor însemnate­ fonduri de inves­tiții. Darea lor în funcțiune la termenele planificate constituie o necesitate stringentă, o con­diție a realizării rentabilității despre care vorbeam. In spi­ritul acestei cerințe s-a acțio­nat la I.A.S. Laza. Am vizitat, recent, șantierul de construcție a 5 grajduri, din care unul va fi pentru viței. Obiectivul, creșă așa cum reiese din studiul econo­mic întreprins de consiliul de administrație, vizează o substan­țială dezvoltare a sectorului zootehnic, transformarea fer­mei Laza într-o fermă de eli­tă, mare producătoare de lap­te și, în același timp, într-o fermă de selecție care să li­vreze material de prăsilă, cu mare potențial biologic, celor­lalte I.AS.-uri și C.A.P.-uri din județul Vaslui. Numărul de a­­nimale va atinge în 1970, la această fermă, 1.245 de capete. Numărul vacilor de lapte va spori cu încă 500. Noile con­strucții ce se fac la Laza vor trebui să acopere un deficit de spațiu pentru 945 de tau­rine. Am dat cîteva cifre toc­mai pentru a sublinia necesi­tatea construcțiilor, darea lor în folosință la termenul pre­văzut, însoțiți de tehnicianul con­structor Constantin Stanbert, ni s-a creat posibilitatea să ne convingem, la fața locului, de eficiența economică a construc­țiilor amintite, de gradul lor de mecanizare, factor deter­minant în obținerea unei înal­te productivități. Cele 5 graj­duri prevăzute a intra în func­țiune anul acesta, erau în mare parte terminate, respectiv 90 la sută din planul de inves­tiții. Mai trebuiau făcute doar unele lucrări de instalații. In unul din ele se și instalaseră „locatarele". Deasupra capete­lor lor, trei țevi, vopsite în verde, concentrau tot atîtea mistere pentru neavizați. Una din ele constituia un sistem mecanic de dezlegat animale­le „legate scurt". O simplă ră­sucire și 50 de vaci căpătau libertatea de a părăsi boxele. Printr-o altă țeava se făcea alimentarea cu apă a „pensio­narelor”. Instalația permitea o autoservire ideală. Era suficient ca animalele să apese cu bo­tul pe o clapă așezată pe fundul unui jgheab de formă rotundă pentru ca apa să țîș­­nească și să-l umple. In sfîr­­șit, cea de-a treia țeavă stătea pe post de „calea laptelui". Cuplată la mașinile de muls, conducea licoarea albă, hrăni­toare într-o stație centrală. In spatele animalelor se afla, de asemenea, un canal prin care o instalație transportoare cu racleți, acționată electric, e­­vacuează gunoiul direct într-o C. H. VASLUIANU (continuare to pag. a 3-a) Siîrșit de toamnă. Foto: I. Stroi A luat ființă „Antrepriza Română de Construcții—Montaj“ Recent a luat ființă in ca­drul Ministerului Construcții­lor Industriale o Întreprinde­re de stat pentru construcții și montaje In străinătate — „Antrepriza Română de Con­structiii-Montaj“ (Arcom). Întreprinderea dispune de mijloace pentru a executa în străinătate, organizațiilor prin intermediul de specialitate românești și din alte țări, proiecte, studii și cercetări în domeniul construcțiilor, lucrări de construcții și montaje in­dustriale, drumuri, poduri, ae­roporturi, căi fe­rate și lucrări de artă anexe, construcții spe­cifice exploatării, întreținerii și reparației materialului ru­lant. Arcom, acordă, de ase­menea, supraveghere și asis­tență tehnică, efectuează ex­pertize și controlul lucrărilor de construcții. N­ave românești pe oceanele lumii De la sectorul de teleco­municații intercontinentale al Direcției generale a navigației civile „Navrom", aflăm că, în prezent, pe mările și oceanele lumii, se află peste 50 de nave românești, ce efectuează di­ferite transporturi. Astfel, car­goul „Dobrogea", avînd la bord 500 de tractoare româ­nești, mai are de parcurs cir­ca 1.000 de mile pînă ,la por­tul de destinație Madras; spre Buenos Aires se îndreap­tă „Petroșeni" cu 10.000 tone de ciment, iar de la Rotter­dam s-a confirmat sosirea lui „Anina", cu produse furniza­te de Combinatul siderurgic din Galați. De asemenea, s-a consemnat că la Triest a a­­juns nava „Pitești" cu aproa­pe 1.000 tone de aluminiu livrat de cunoscuta uzină din Slatina. Totodată, alte nave aparți­­nînd zilnic „NAVROM"-ului sosesc în portul de reședință Constanța. Din India și Al­geria au venit mineralierele „Bucegi" și „Dunărea", iar cargoul „Deva" a încărcat din porturile ceyloneze Colombo și Trincomali mii de tone de cauciuc natural, ulei și ma­terii prime pentru industria chimică din România. (Agerpres) Recent, la Vaslui, a fost dat in folosință un nou bloc cu 60 de apartamente, din care 40 proprietate personală. Foto : V. Petrescu S-a pus tehnologia material de La serviciul tehnic de la IPROFIL Satu Mare, s-au înre­gistrat și avizat favorabil 36 de inovații din planul tematic de inovații­ și raționalizări pe acest an. Inovațiile și rațio­nalizările aplicate pînă în pre­zent, vizînd îmbunătățirea ca­lității produselor, reducerea prețului de cost, creșterea productivității muncii, îmbună­tățirea condițiilor de muncă, au adus întreprinderii econo­mii post-calculate în valoare de 1.130.000 lei. Se remarcă, dintre acestea, „Procedeul și dispozitivele de frezat uluc întrerupt", conce­put de tehnicianul Andrei Szatmári, prin care se reali­zează o economie anuală în valoare de 122.000 lei, și „Dus- la punct unui nou construcții pozitive de profilat subansam­­ble montate la scaune", apar­­ținînd inovatorului Alexandru Ferenc­­i, și care aduce o e­­conomie anuală de 10.000 lei. (Agerpres) Mașină pentru confecționat garnituri din carton Lăcătușii Ion Pitulică și Ștefan Cristea de la Uzina mecanică din Poiana-Cîm­­pina, au conceput și rea­lizat o nouă mașină pentru confecționat garnituri din carton, brevetată recent ca invenție de forul național de specialitate. Mașina, a­­vînd o mare productivita­te, elimină confecționarea manuală sau prin ștanțare­a garniturilor, și aduce e­­conomii, numai la uzina respectivă, de aproape un milion lei pe an. Patentul uzinei prahovene a fost generalizat la toate uzine­le de reparații auto din țară, precum și la Uzina de autocamioane „Steagul roșu" din Brașov. (Agerpres) Fabrica de industria­lizare a laptelui Bîrlad. In clișeu : linia automa­tă de îmbuteliere. Foto: P. Badea In pagina a 2-a MAGAZIN­ E Cercetări arheologice din zona „Porțile de Fier“ * Ofensiva Ardenne împotriva cancerului <wwvwwww\aaaaaa/vwwwvwvwwwwnaa In pagina a 4-a vwvwwwwwwvwvw ■ Lucrările sesiunii O.N.U. ■ „Apollo 12“ se îndreaptă spe Pacific cu „vînt de la pupa“ — Să stăm de vorbă, ziceți ? Cum să vă spun ? .. .ca primar, la Poga­na, nu prea aș avea timp „disponi­bil”. Știți, sunt­ atîtea de făcut, aici, am un I.A.S. la Bogești și C.A.P.-ul din Pogana — obiectivele care dau ponderea economică a comunei; as­faltarea drumului județean care tre­ce prin comuna noastră se cam tă­răgănează și mîine — poimit ne dă înghețul, pe Valea Tutovei — unde ne aflăm — sînt terenuri erodate, degradate și trebuie să organizăm acțiuni pentru valorificarea lor , ini­țiativele locuitorilor privind execu­tarea unor lucrări de interes local, prin contribuția voluntară în bani și în muncă, trebuie sprijinite și orga­nizate ; realizarea obiectivelor apro­bate de adunările populare trebuie urmărită (și — gîndiți-vă! — în co­muna Pogana, sînt nu mai puțin de 45 de circumscripții); îndrumarea celor trei comisii permanente, care cuprind toate sectoarele de activi­tate din comună (economică, socială, culturală), cere inițiativă, pricepere, interes continuu. In sfîrșit, timpul nu-ți ajunge să-ți pui în practică toate ideile care-ți vin pentru coor­donarea, îndrumarea și controlul în­tregii activități care se desfășoară pe teritoriul comunei. Ești — cum s-ar spune — mereu în mijlocul vii­torii. Ca un comandant de navă: veșnic la post, veșnic de veghe, ur­mărind fără încetare direcția indi­cată cu precizie de busolă. „Destul de practic, dar și vizionar. Stăpîn pe tehnica conducerii trebu­rilor obștei, dar și puțin poet. Gro­zav trebuie să mai fie!" — comen­tăm tacit, urmărind fiecare vorbă a primarului... — Care primar ? Așa este , care primar ? Fiindcă discuția de mai sus n-a avut loc. Preocupările enumerate sunt o apli­care a Legii nr. 57/1968 (Legea de organizare și funcționare a consilii­lor populare) la condițiile specifice comunei Pogana — condiții nu ima­ginate, ci existente realmente în a­­ceastă unitate administrativă. Dar a­­plicarea de care vorbeam este strict teoretică și aparține, prin retranscri­­eri, numai reporterului, deoarece primarul comunei Pogana nu a pu­tut fi găsit pentru a explica unele deficiențe flagrante din activitatea sa. Este vorba — cu alte cuvinte — de ceea ce ar fi trebuit să facă to­varășul Ștefan Tudor, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular al comunei Pogana! Ce fa­ce, atunci ? O parte din ce nu face am prezentat în discuția imaginară de la început. Iată și altele : propu­nerile făcute de cetățeni în adună­rile populare stau în 45 de dosare ale celor... „nu mai puțin de 45 de circumscripții" (cum ne-ar fi spus — dacă l-am fi găsit la post — prima­rul din Pogana). Cum poate fi urmă­rită realizarea lor, cu o astfel de evidență birocratică, nu ne-a putut lămuri nici tovarășul Mihai Ungu­­reanu-Micu, secretarul Comitetului executiv al Consiliului popular co­munal. Ceea ce a reușit dumnealui „să ne informeze", a fost că... „co­mitetele de cetățeni sunt subordo­nate comisiilor permanente, iar do­sarele comisiilor permanente, nu că nu le-am întocmit, dar sunt la tova­rășul președinte, care, conform Le­gii 57.. — Conform — neconform, unde este primarul ? întrebarea a sunat repede și sigur­a supărare în fața­ „amabilității". Tot atît de limpede și sigură a venit de­zinformarea făcută de către secre­tar . — Conduce o adunare la Tomești (sat aferent comunei Pogana). Nu era adevărat —■­­și știam a­­ceasta. Contabila consiliului, tova­rășa Maria Haraga, ne furnizase, cu cîteva minute mai înainte, o știre mai. .. verosimilă : „Tovarășul preșe­dinte era foarte bolnav (s. n.) și a plecat acasă. Dacă nu credeți, între­­bați-l pe doctor!". Ne-a venit a rîde, neștiind unul de celălalt și vrînd „să dreagă", fie­care în felul lui, lipsa nemotivată de la serviciu a primarului, secreta­rul și contabila și-au ... „determinat" șeful să ocupe, simultan, două locuri diferite în spațiul Or, aceasta con­stituind o aberație de la una din cele mai elementare legi ale fizicii, ne-a determinat pe­ noi să investi­găm și să stabilim ce se ascunde sub această înțelegere — neînțele­gere. O primă verificare : „Tovarășul Ștefan Tudor a trecut pe la dispen­sarul comunal pe la ora 9,30 și m-a consultat — cum o mai făcuse și altă dată — în legătură cu tensiu­nea arterială. Pentru că nu prezenta absolut nimic grav, alarmant, nici nu l-am trecut în registrul de con­sultații. (Sublinierea este repetarea afirmației de mai sus, făcută la in­sistențele noastre, de doctorul Costi­­că Bolea, medicul circumscripției Pogana, în legătură cu starea „paci­entului"). Concluzia: „Nu prezenta nici măcar o ușoară stare gripală !" (am ținut să ni se facă și această precizare). GEORGE STOICA (continuare în pag a 3-a) ( întrebare aflată la Pogana: „Unde este totuși primarul ?“ 181 tone de sfeclă de zahăr predate în plus O însemnată parte din coo­perativele agricole din județul nostru au livrat în bazele de recepție, cantități de sfeclă de zahăr care depășesc prevede­rile contractelor încheiate cu statul, ceea ce se permite ob­ținerea unor importante ve­nituri bănești suplimentare. Printre acestea, se numără și cooperativa agricolă din Ivești, care a predat, în plus, în baza de recepție din Tutova, o cantitate de peste 181 de tone de sfeclă de zahăr. La Bîrlad Consfătuire pe teme medicale Recent, Direcția sanitară ju­dețeană, în colaborare cu Fi­liala U.S.S.M. Vaslui, cercurile de pediatrie și medicină ge­nerală, a organizat la Bîrlad, o consfătuire medicală cu te­ma „Profilaxia și combaterea unor boli cronice la adult și la copil". Consfătuirea s-a bu­curat atît de aportul unor spe­cialiști de la I.M.F. — Iași, cum ar fi : dr. Aurelia Tudo­­ranu — șef de lucrări și dr. M. Carniol, cît și de al ca­drelor medicale din teritoriu. Intre altele, au fost expuse referatele și comunicările: „Date actuale privind reuma­tismul poliarticular la copil" — dr. Aurelia Tudoranu ,­ „Ac­tualități în profilaxia și com­baterea bolilor venerice" — dr. M. Carniol, „Hemosedime­­tria în ajutorul medicului practician" — dr. Emil­­nete și colaboratori din Bîrlad „ Consider­ațiuni asupra unor forme particulare de primoin­­fecție T.B.C. la copii" — dr. Florica Onete și colaboratori din Bîrlad etc. Consfătuirea a avut drept scop o mai bună cunoaștere a unor boli cronice, măsurile ce trebuie luate pentru pre­venirea și combaterea lor, ma­­terialele citate adresîndu-se­, în primul rînd, tinerei gene­rații de medici, recent insta­lați în teritoriul județului. In acest sens, obiectivul principal al Direcției sanitare și al Fi­lialei județene a U.S.S.M., pri­vind perfecționarea cunoștin­țelor cadrelor medicale din teritoriu și antrenarea lor la cercetarea aplicativă, a fost* a­lins, fapt subliniat, de alt­’ fel, și de concluziile consfă­’ tuirii. aiiiiivit/iiiniii/i/in/iir/i/iarrA www w wwv wwvwws/w wwwv wwwww wwwwgvwv wwv w wwv wwwwwwwwvwv Italie­i S $5 — Cî­ i anu­al, moș Gri­­g ^ gore ? jjj — Sunt sănătos vin, și-a­ § S marina mai poftesc a lucra. S­C­S3 a sosi răspunsul plin de pe­ Sg ^ talanță. — te-am întrebat de virstă ^ ^ nu de sănătate. § ^ — Eu am răspuns în te­x­tul meu la întrebare. Cînd ^ ești sănătos, dai virsta de­­^ o parte. ^ ^ — Da-n fabrică de cînd Iu­ ^ ^ crezi ? Ș ^ — De cînd a început să-mi » ^ mijească sub nas­tiuleile ^ ^ iesle, albite acum. S 25 — Adică ... % V ^ — Ne, ne, ne, vrai sî mă si ^ prinzi ? Pune și­­ mneatale ^ § vreo patruzeci și două de ^ Ș ^ toamne. — In aceeași unitate ? Ș ^ — Apăr dar cum? Ce, eu § ^ îs­ca iștia ce nu scot de & 2ș două ori pălăria In același ^ ^ loc? Azi N­ fel, miine cel de ^ 5 Pe nume...­­ ^ ^ sus mai știe. Moș Grigore, departe de a jS Ș escamota unele situații din 3 ^ trecut, vorbea fără să-și tr­ jg ^ dice ochii de pe piesa ce § Ș căpăta forme neobișnuite în ^ jș palmele sale. Parcă o vră­ $ v­­ po, o mînglia, i se adresa Ș ca unei iubite. Ridica privi­­­­rile spre noi, molipsindu-ne ^ ^ cu zîmbetu-i larg. p. ^ — Meseria, continuă el ^ Ș persuasiv, e ca o amantă. ^ Ș Trebuie s-o cucerești pas cu ^ pas, s-o ocrotești, să i te ^ a dărui pe deplin. Numai așa ^ ^ îți dezvelește și ea frumu­ Ș ^ șefile nebănuite. Mâ uți la ^ Ș cste un năzdrăvan din iștea. ^ Ș Țin pila în mină de palred ^ ar ține un ciomag. Alunecă ^ Ș unealta peste oțel, ca schiu­ ^ ^ zile peste dopuri. Scîrțîie ^ ^ metalul sub zimți, da ei nu-1 ^ ^ ascultă, nu-și apleacă urechea ^ ^ să prindă răsuflarea înecată ^ în a bucății de fier ce cedea­ § Ș ză docilă dinților de oțel. S ^ Fără scrîșmt. Da ce îndrug ^ eu? Alte vremuri s-amu­ Ti­ 2S Ș neretul­ui școlit. Noi, cu fu­­g ^ ratelea. Un ochi la stingă, 3 § apoi la dreapta, iar sufletul 3 Ș peste tot. Și nu se poate ca, N ^ după ce-ai pășit pe aceeași S ^ cale către locul de muncă, § ^ să nu îndrăgești fiecare me­­g ^­tru, fiecare bucățică de pa­ S Ș vaj, fiecare lucru ce te-ncon- S Ș joară, fiecare tovarăș din g › colectiv. Pentru că — $i S Ș nu-i lozincă ceea ce spun, q Ș cum s-ar grăbi unii să mi-o ^ I CORNELIU HUȚANU­­­I (continuare în pag. a 3-a) §

Next