Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 502-580)
1969-10-10 / nr. 510
i -I Proletari din toate țarile, unifi-vul Organ al Comitetului județean Vaslui,al P. C. R. și al Consiliului popular județean COMITETULUI DE DIRECȚIE I SE CERE INIȚIATIVĂ NU JUSTIFICĂRI ■ Două milioane de cărămizi - unitate de măsură a neglijenței ■ Șaptezeci de mii de clopoței cu... cîntec ■ Cînd ideea nerealizării planului își găsește un culcuș călduț Rezultatele obținute de către întreprinderea economică de industrie locală Bîrlad, în lunile care s-au scurs de la începutul anului, nu sunt deloc satisfăcătoare. Planul producției globale a fost realizat abia in proporție de 97,5 la sută. Era de așteptat, ca după ce în adunarea generală a salariaților s-a dezbătut modul în care au fost realizați indicatorii planificați pe primele 8 luni, au fost scoase la iveală lipsurile ce au ieșit în evidență și măsurile necesare ce trebuiesc luate ca producția să se ridice la nivelul sarcinilor de plan, să se revină pe linia de „plutire". Rezultatele obținute dovedesc însă o cu totul altă situație. Realizările din septembrie au scăzut cu 11,8 la sută față de luna precedentă, fapt ce evidențiază o preocupare insuficientă a comitetului de direcție pentru mobilizarea tuturor forțelor în vederea realizării sarcinilor planificate. In cele mai importante secții cum ar fi cea metalurgică, secția cărămidă, secția, lemn, indicii realizați în luna septembrie rămîn mult deficitari față de cei programați. Pentru toate nerealizările însă, comitetul de direcție găsește scuze și explicații. Una din ele, la Fabrica de cărămidă s-au planificat a fi realizate în anul in curs 6.000.000 de cărămizi. Se vor obține însă, numai 4.000.000. Motivul ? Aceasta este capacitatea pentru care a fost proiectată fabrica. O explicație normală. Dar atunci ne întrebăm : cînd au fost dezbătute cifrele de plan pe 1969, de ce comitetul de direcție a acceptat un plan care era imposibil de realizat ? Unde a fost responsabilitatea celor care, cunoscind situația, au acceptat un plan de producție de la bun început compromis ? Nerealizarea din sectorul lemn este pusă pe seama lipsei de material. Să fie numai asta oare ? Dar faptul că nici pînă la ora actuală un uscător, pentru care s-au investit 131.000 de lei, o serie de utilaje noi cum ar fi: o mașină de întins adezivi, o alta de șlefuit cu doi cilindri, una de găurit multiplu și alta de frezat încă n-au fost date în funcțiune, nu au contribuit la neîndeplinirea cantitativă și calitativă a planului ? Fără a mai vorbi de o imobilizare cu totul neeconomică a fondurilor de investiții. Nu s-au asigurat, de asemenea, condiții optime de lucru muncitorilor din sectorul unde se lucrează cu nitrolac. Instalația de ventilație nu asigură atmosfera corespunzătoare normelor stabilite pentru protecția muncii. Nici temperatura optimă cerută în timpul procesului de producție nu este asigurată, și asta pentru că un cuptor al termocentralei așteaptă să fie pus în funcțiune de mai bine de o lună. Cine să dirijeze bunul mers al capacității de producție, dacă comitetul de direcție s-a împăcat cu ideea nerealizării planului? Sau cum poate fi calificată ușurința cu care I.E.I.S. Bîrlad a preluat (pentru acoperirea planului) o comandă de 200.000 de clopoței pentru biciclete destinate exportului, fără să se fi analizat în prealabil posibilitățile realizării ei, respectiv nichelarea produselor. In prezent, 70.000 de clopoței nu vor D. MIHUT (continuare In pag. a 3-a) ^ ■ Volum sporit de mărfuri la desfacere Preocupat fiind In permanentă pentru o cea mai bună aprovizionare a unităților de desfacere cu mărfurile solicitate de populație, colectivul de lucrători din cadrul Cooperativei de consum Vaslui manifestă un interes sporit și pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor ce-i revin din planul anual. Cîteva cifre cu care tovarășul I. BUSUIOC, planificator, întregește informația trimisă redacției — ni se par revelatorii. Astfel, numai în cursul trimestrului al lll-lea a.c., cooperativa și-a realizat planul la desfacere în proporție de 106 la sută. Printre gestionarii care, în perioada ce s-a scurs de la începutul anului și până în prezent, au obținut peste prevederi însemnate depășiri de plan, se numără I. Bocănet, P. Bilu, M Turbatu, V. Arsene, M Duluman, Maria Căpitanu. Edilii satului la lucru De la Oșești, tov. ION LUCA, un pasionat cititor și sîrguincios ,corespondent al ziarului nostru, ne scrie despre o lăudabilă inițiativă a comitetului executiv al consiliului popular comunal. începută recent, acțiunea de construire a unor trotuare se află în plină desfășurare. In scurt timp, lucrarea a fost executată pe o lungime de peste 200 m.l. din cei 500 m.l. planificați, își aduc aportul, în mod deosebit, cetățenii V. Pavel, P. Nistor, C. N. Mardare, V. Gh. Popa și alții. Sînt preconizate și alte acțiuni. Printre cele mai de seamă — modernizarea unor fîntîni, completînd astfel, șirul de acțiuni edilitar-gospodărești Întreprinse în acest an pentru înfrumusețarea satelor comunei Oșești. Mărfuri în valoare de 18 milioane lei livrate la export în avans Acordînd o atenție deosebită îndeplinirii sarcinilor de plan la export, unitățile economice din județul Vaslui au livrat, suplimentar, beneficiarilor externi, în cele trei trimestre ale anului curent, mărfuri în valoare de aproape 18 milioane de lei. Printre acestea amintim de 32.000 de rulmenți, 8 garnituri de mobilă, 29 tone de tutun, importante cantități de carne, ouă și vin. Angajamentul luat la începutul anului de către colectivele unităților vasluiene de a livra în avans anumite cantități de mărfuri beneficiarilor de peste hotare a fost depășit de două ori. DIN PusTa FI mm I Wm im I. **" Mmm L Cm Noi secții de prestări de servicii Datorită cerințelor tot mai sporite ale cetățenilor de a beneficia în localitate de unele servicii ale secțiilor de prestări, raza de activitate a coomperativei de consum Deleni — ne scrie tovarășul JENICA T. SMINTÎNA spre sfîrșitul lunii septembrie a.c. au fost înfiintate încă două asemenea unități. Este vorba de o serie de frizerie-coafură in comuna Deleni și de un atelier de cojocărie în comuna Bogdana. Ambele unități au fost dotate cu materialele necesare și respunzătoare, aparatură cunumai in cîteva zile, de exemplu, sectia de frizerie-coafură a realizat venituri frumoase. In prezent, in cadrul cooperativei de consum Deseni-Vaslui, funcționează un număr de 18 sectii presidiume de servicii pentru populația sătească. HIM (lltflul sutimiLoi polii nn!! 1 NEME minuiit! [ Una dintre lucrările căreia în cooperativele agricole trebuie să i se acorde, în aceste zile, o atenție deosebită, o reprezintă recoltatul strugurilor pentru vin și livrarea acestora la centrele de vinificare. Din situațiile statistice întocmite de organele județene de resort rezultă că în județ activitatea, din acest punct de vedere, continuă să lase de dorit. Spre a ne da seama de cauzele care generează un ritm de lucru lent și spre a depista măsurile care se impun a fi luate, așa nncit ritmul să sporească simțitor, am făcut, în ultimele zile, o vizită pe la mai multe centre de vinificare și prin viile unor cooperative agricole. Derulăm acum filmul aspectelor întîlnite. La cooperativa agricolă din Poenești, reprezentanții acesteia ni se lăudau că strugurii sînt culeși și predați în ritmul stabilit prin grafic. Am urcat în vie. Se lucra încet. La cules erau puțini oameni. Ne-am dus și la centrul de vinificare Ivănești. „Pînă astăzi cooperativa agricolă Poenești ar fi trebuit să livreze 142 de tone de struguri, nu a predat însă decit 67. Din această cauză, nu putem să lucrăm cu întreaga capacitate" — ne-a declarat tovarășul Vasile Panțîru, șeful centrului. La Vaslui, am poposit, mai întîi, la centrul de vinificare. Patru autocamioane își așteptau rîndul la descărcat: două cu struguri de la Zăpodeni și două cu struguri de la Tanacu. Nici acest centru nu lucrează cu mai mult de jumătate din capacitate. Reprezentanții unor cooperative afirmau că lucrul merge încet din cauza tovarășilor de la centrul de vinificare, fiindcă descărcatul și cîntăritul se fac anevoios. „De ce nu veniți mai de dimineață, așa cum e prevăzut în grafic, de ce vă îngrămădiți cu toții către prînz?“ — am întrebat. Interlocutorii au ridicat din umeri /wwws/www RAIDUL NOSTRU A/WWWVWWW descumpăniți. Am urcat, mai pe urmă, în via C.A.P. Tanacu. In timp ce șoferul cu care sosisem aici căuta disperat struguri culeși cu care să-și poată umple mașina, noi am discutat cu inginera Jana Ștefănescu, cu Stelian Filipescu, șef de echipă, cu Iorgu Buhăescu, secretarul organizației de partid din brigada a noua, cu Mihai Căpitanu, brigadierul brigăzii a opta, și cu mai mulți podgoreni. A ieșit la iveală faptul că ritmul de lucru este scăzut, din cauză că nu toți cooperatorii participă cules. Soluția care se immpune, pentru ca întîrzierea, de mai bine de 10 zile, să poată fi recuperată, să fie determinați și cooperatorii ca Ion Bujor, Ion Rădvan, Maria Hurdubaia — ca să nu amintim decit cițiva din cîteva zeci — să participe zi de zi la lucru, cu hărnicie și pasiune. Tot aici, ne-am dat seama că se pierde foarte mult timp de-a lungul operațiilor pe care le include recoltarea strugurilor, din momentul tăierii ciorchinelui de pe butuc și pînă cînd acesta ajunge în buncărul centrului de vinificare. „Amănuntul", in schimb, scapă atenției conducătorilor cooperativei . Intr-o altă vie, aparținînd cooperativei agricole Roșiești, se aflau la cules trei echipe. Peste 40 de lăzi mari, pline cu struguri, așteptau să fie transportate. O remorcă încărcată cu lăzi pline sta pe un drum intre vii. Șeful de echipă Vasile D. Pavel se străduia să ne demonstreze că munca este bine organizată. Vorbea destul de convins, pînă cînd l-am întrebat cite brațe bune de muncă are în echipă. „Optsprezece" — ne-a răspuns deodată cu ton schimbat: „Cîte sînt astăzi la lucru ?“ „Zece". „Cîte au fost ieri?" „Cincisprezece". „Alaltăieri ?" „Douăsprezece" „Cu o zi mai în urmă ?“ „Tot așa". Situația nu diferă la celelalte echipe. Inginerul Dorin Ghenghea nu este mulțumit de ritm. Nici nu poate fi Antrenarea brațelor la muncă se face defectuos. Așa se explică de ce, pînă la 6 octombrie, erau culeși abia o treime din strugurii nobili și nu era cules nimic din stru ț. CONSTANTINIU (continuare in pag. a 3-a) In pagina a 4-cr lUIRIII BBIIIIIIIIIIIIII ■ Sesiunea C. N. U. ■ Conferința cvadripartită în problema Vietnamului ■ Demisia premierului suedez____________ O întrebare adresată Trustului zonal Iași și Departamentului I.A.S. din cadrul Consiliului Superior al Agriculturii. Aspect din secția confecții a Cooperativei meșteșugărești din Vaslui. D PÎNĂ CÎND VA FI PERMISĂ PĂRĂDUIREA PRODUCȚIEI POMICOLE DE LA BOGEȘTI D e la Bogești ne-au parvenit știri deloc îmbucurătoare: zeci de tone de fructe se depreciază în livezile proprietate de stat, pe cînd piața duce lipsă de asemenea sortimente. Am poposit, numaidecît, în livezile de la Avrămești, Sînzănești și Puiești. Orice om cu stimă față de munca unor oameni harnici și întreprinzători s-ar revolta în fața situației existente în livezile respective. Am discutat cu muncitori, cu fermieri, cu tovarăși din conducerea I.A.S. Bogești. Fermele pomicole ale întreprinderii dețin 20.000 de pruni și 23.000 de meri. Anul acesta, pomii respectivi au rod bogat, în ciuda calamităților ce s-au abătut asupra livezilor. Abundența de fructe a scos însă la iveală deficiențele existente în sistemul de valorificare a producției noastre pomicole. Potrivit planurilor stabilite, fructele trebuiau să fie valorificate prin magazinul I.A.S. de la Bîrlad, precum și prin I.S.F. Vaslui și întreprinderea Fructexport. Nu toți beneficiarii, în schimb, își onorează contractele, pe motiv că nu au ce face cu fructele, întrucît, chipurile, piața nu ar avea nevoie de ele ! I ! Așa se face că din 40 de tone de prune contractate, amintitul magazin a preluat doar 150 de kg., iar I.L.F. Vaslui, din 15 tone contractate, nu a preluat nimic. „Argument": nu place solul! In privința merelor - anul acesta s-au produs peste 100 de tone. Din acestea, pînă la 2 octombrie, au fost livrate doar 35 de tone. Fructexportul a preluat 30 de tone din 50 contractate, iar I.L.F. Vaslui și magazinul bîrlădean foarte puțin din cantitatea stabilită. In prezent se ma găsesc (o parte în pomi, o parte în magazii improvizate) peste 80 de tone de prune și circa 60 de tone de mere de cea mai bună calitate. Fermierii, în loc să fie lăsați să organizeze munca la recoltat și sortat, să pregătească livezile pentru iarnă, pentru producția anului viitor, sunt obligați ca, împreună cu tovarășii din conducerea întreprinde C. S. VINATORU (continuare în pag. a 3-a) Vom răspunde atenției la care ne înconjoară partidul și guvernul cu noi eforturi în mod Inginerii din agricultură sunt fii ai oamenilor muncii de la orașe și sate. Ei sunt pregătiți în instituții de învățămînt superior unde statul le pune la dispoziție absolut tot ce trebuie pentru ca ei să se poatetă pregăti multilateral și competent. După absolvire, proaspeții ingineri sunt repartizați în unități productive, în care au create largi posibilități de a-și pune în valoare priceperea și capacitatea de care dispun, întreaga inițiativă creatoare. După absolvire, partidul și guvernul ne înconjoară, pe noi, specialiștii din agricultură, cu tot mai multă atenție, stimulîndu-ne permanent, material și cultural. Recentele hotărîri ale Consiliului de Miniștri privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor în agricultură constituie o nouă și elocventă dovadă în acest sens. Astfel, se precizează : „Pentru specialiștii care își desfășoară activitatea în cooperativele agricole de producție, s-a acordat o creștere medie a salariilor de 20,6 la sută, care asigură o corelare mai bună a salariilor lor cu ale celor care lucrează în întreprinderile agricole de stat". Desigur că pentru mine constituie o bucurie deosebită faptul de a beneficia de asemenea îmbunătățiri. Pe întreaga țară se arată în același document „de majorarea salariilor vor beneficia peste 425.000 de salariați din agricultură, ale căror venituri anuale vor fi cu aproximativ 725.000.000 lei mai mari față de cele realizate înainte de 1 august 1967“. O noutate, pe care o conține documentul la care m-am referit mai sus, constă în faptul că noul sistem de salarizare prevede acordarea salariului corespunzător realizării sarcinilor Ing. PETRU ȘTEFĂNESCU de la cooperativa agricolă Tanacu (continuare in pag. a 3-a) în comuna Fălciu Constructorii sînt în avans față de grafic provizionări cu materiale și organizării temeinice a muncii pe șantiere, la complexul comercial care va fi dat în funcțiune in trimestrul trei al anului viitor, se execută lucrările de zidărie la cel de al doilea etaj deși, pînă la finele anului era planificat să se ridice numai parterul. In satul Rînzești, din aceeași comună, a fost planificat ca in anul viitor să înceapă construcția unui cămin cultural. Cooperatorii din sat, într-o adunare generală, au hotărît să procure pe plan local o parte din materialele de construcție și fiecare să presteze, în mod voluntar, cîte trei zile muncă pentru ca lucrările de construcție a căminului cultural să înceapă în anul curent. Peisajul comunei Fălciu se va îmbogăți cu noi obiective economice și culturale aflate în construcție. Datorită bunei a La cooperativa agricolă din Zăpodeni se însămînțează ultimele suprafețe cu grîu. Foto : V. Botoșanu