Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 502-580)

1969-10-10 / nr. 510

i -I Proletari din toate țarile, unifi-vul Organ al Comitetului județean Vaslui,al P. C. R. și al Consiliului popular județean COMITETULUI DE DIRECȚIE I SE CERE INIȚIATIVĂ NU JUSTIFICĂRI ■ Două milioane de că­­rămizi - unitate de măsură a neglijenței ■ Șaptezeci de mii de clopoței cu... cîntec ■ Cînd ideea nerealizării planului își găsește un culcuș călduț R­ezultatele obținute de către întreprinderea eco­nomică de industrie lo­cală Bîrlad, în lunile ca­re s-au scurs de la înce­putul anului, nu sunt deloc sa­tisfăcătoare. Planul producției globale a fost realizat abia in proporție de 97,5 la sută. Era de așteptat, ca după ce în adunarea generală a sala­riaților s-a dezbătut modul în care au fost realizați indicato­rii planificați pe primele 8 luni, au fost scoase la iveală lipsu­rile ce au ieșit în evidență și măsurile necesare ce trebuiesc luate ca producția să se ridice la nivelul sarcinilor de plan, să se revină pe linia de „plutire". Rezultatele obținute dovedesc însă o cu totul altă situație. Realizările din septembrie au scăzut cu 11,8 la sută față de luna precedentă, fapt ce evi­dențiază o preocupare insufici­entă a comitetului de direcție pentru mobilizarea tuturor for­țelor în vederea realizării sar­cinilor planificate. In cele mai importante secții cum ar fi cea metalurgică, secția cărămidă, secția, lemn, indicii realizați în luna septembrie rămîn mult de­ficitari față de cei programați. Pentru toate nerealizările însă, comitetul de direcție găsește scuze și explicații. Una din ele, la Fabrica de cărămidă s-au planificat a fi realizate în anul in curs 6.000.000 de cărămizi. Se vor obține însă, numai 4.000.000. Motivul ? Aceasta este capacitatea pentru care a fost proiectată fabrica. O expli­cație normală. Dar atunci ne întrebăm : cînd au fost dezbă­tute cifrele de plan pe 1969, de ce comitetul de direcție a acceptat un plan care era im­posibil de realizat ? Unde a fost responsabilitatea celor ca­re, cunoscind situația, au ac­ceptat un plan de producție de la bun început compromis ? Nerealizarea din sectorul lemn este pusă pe seama lipsei de material. Să fie numai asta oare ? Dar faptul că nici pînă la ora actuală un uscător, pen­tru care s-au investit 131.000 de lei, o serie de utilaje noi cum ar fi: o mașină de întins ade­zivi, o alta de șlefuit cu doi ci­lindri, una d­e găurit multiplu și alta de frezat încă n-au fost date în funcțiune, nu au con­tribuit la neîndeplinirea canti­tativă și calitativă a planului ? Fără a mai vorbi de o imobili­zare cu totul neeconomică a fondurilor de investiții. Nu s-au asigurat, de asemenea, condi­ții optime de lucru muncitorilor din sectorul unde se lucrează cu nitrolac. Instalația de venti­lație nu asigură atmosfera co­respunzătoare normelor stabili­te pentru protecția muncii. Nici temperatura optimă cerută în timpul procesului de producție nu este asigurată, și asta pen­tru că un cuptor al termocen­tralei așteaptă să fie pus în funcțiune de mai bine de o lună. Cine să dirijeze bunul mers al capacității de producție, da­că comitetul de direcție s-a împăcat cu ideea nerealizării planului? Sau cum poate fi ca­lificată ușurința cu care I.E.I.S. Bîrlad a preluat (pentru aco­perirea planului) o comandă de 200.000 de clopoței pentru bi­ciclete destinate exportului, fără să se fi analizat în prealabil posi­bilitățile realizării ei, respectiv nichelarea produselor. In pre­zent, 70.000 de clopoței nu vor D. MIHUT (continuare In pag. a 3-a) ^ ■ Volum sporit de mărfuri la desfacere Preocupat fiind In per­manentă pentru o cea mai bună aprovizionare a uni­tăților de desfacere cu mărfurile solicitate de populație, colectivul de lucrători din cadrul Coo­perativei de consum Vas­lui manifestă un interes sporit și pentru îndeplini­rea și depășirea sarcinilor ce-i revin din planul anu­al. Cîteva cifre cu care tovarășul I. BUSUIOC, pla­nificator, întregește informa­ția trimisă redacției — ni se par revelatorii. Astfel, numai în cursul trimestru­lui al lll-lea a.c., coopera­tiva și-a realizat planul la desfacere în proporție de 106 la sută. Printre gestio­narii care, în perioada ce s-a scurs de la începutul anului și până în pre­zent, au obținut peste prevederi însemnate depă­șiri de plan, se numără I. Bocănet, P. Bilu, M Turbatu, V. Arsene, M Duluman, Maria Căpitanu. Edilii satului la lucru De la Oșești, tov. ION LUCA, un pasionat cititor și sîrguincios ,corespondent al ziarului nostru, ne scrie despre o lăudabilă inițiati­vă a comitetului executiv al consiliului popular co­munal. începută recent, acțiunea de construire a unor trotuare se află în plină desfășurare. In scurt timp, lucrarea a fost exe­cutată pe o lungime de peste 200 m.l. din cei 500 m.l. planificați, își aduc a­­portul, în mod deosebit, cetățenii V. Pavel, P. Nis­­tor, C. N. Mardare, V. Gh. Popa și alții. Sînt preconi­zate și alte acțiuni. Prin­tre cele mai de seamă — modernizarea unor fîntîni, completînd astfel, șirul de acțiuni edilitar-gospodărești Întreprinse în acest an pen­tru înfrumusețarea satelor comunei Oșești. Mărfuri în valoare de 18 milioane lei livrate la export în avans Acordînd o atenție deose­bită îndeplinirii sarcinilor de plan la export, unitățile e­­conomice din județul Vas­lui au livrat, suplimentar, beneficiarilor externi, în ce­le trei trimestre ale anului curent, mărfuri în valoare de aproape 18 milioane de lei. Printre acestea amintim de 32.000 de rulmenți, 8 gar­nituri de mobilă, 29 tone de tutun, importante cantități de carne, ouă și vin. Anga­jamentul luat la începutul a­­nului de către colectivele u­­nităților vasluiene de a livra în avans anumite cantități de mărfuri beneficiarilor de peste hotare a fost depășit de două ori. DIN PusTa FI mm I Wm­ i­m I. **" Mmm L Cm Noi secții de prestări de servicii Datorită cerințelor tot mai sporite ale cetățenilor de a beneficia în locali­tate de unele servicii ale secțiilor de prestări, raza de activitate a coo­m­­perativei de consum De­­leni — ne scrie tovarășul JENICA T. SMINTÎNA spre sfîrșitul lunii septembrie a.c. au fost înfiintate încă două asemenea unități. Este vorba de o ser­ie de frizerie-coafură in comuna Deleni și de un atelier de cojocărie în comuna Bog­dana. Ambele unități au fost dotate cu materialele necesare și respunzătoare, aparatură cu­numai in cîteva zile, de exemplu, sectia de frizerie-coafură a realizat venituri frumoase. In prezent, in cadrul coo­perativei de consum De­­seni-V­aslui, funcționează un număr de 18 sectii presidiume de servicii pen­tru populația sătească. ­ HIM (lltflu­l sutimiLoi polii nn!! 1 N­EM­­E minuiit! [ U­na dintre lucrările căreia în cooperati­vele agricole trebuie să i se acorde, în aceste zile, o atenție deosebită, o reprezintă re­coltatul strugurilor pentru vin și livrarea acestora la centrele de vinificare. Din situațiile statistice în­tocmite de organele jude­țene de resort rezultă că în județ activitatea, din acest punct de vedere, continuă să lase de dorit. Spre a ne da seama de cauzele care generează un ritm de lucru lent și spre a depista măsurile care se impun a fi luate, așa nncit ritmul să sporească simți­tor, am făcut, în ultimele zile, o vizită pe la mai multe centre de vinificare și prin viile unor coopera­tive agricole. Derulăm a­­cum filmul aspectelor în­­tîlnite. La cooperativa agricolă din Poenești, reprezentanții acesteia ni se lăudau că strugurii sînt culeși și pre­dați în ritmul stabilit prin grafic. Am urcat în vie. Se lucra încet. La cules erau puțini oameni. Ne-am dus și la centrul de vinifi­care Ivănești. „Pînă astăzi cooperativa agricolă Poe­nești ar fi trebuit să li­vreze 142 de tone de stru­guri, nu a predat însă de­cit 67. Din această cauză, nu putem să lucrăm cu întreaga capacitate" — ne-a declarat tovarășul Vasile Panțîru, șeful cen­trului. La Vaslui, am poposit, mai întîi, la centrul de vinificare. Patru autocami­oane își așteptau rîndul la descărcat: două cu stru­guri de la Zăpodeni și două cu struguri de la Tanacu. Nici acest centru nu lucrează cu mai mult de jumătate din capaci­tate. Reprezentanții unor cooperative afirmau că lu­crul merge încet din cauza tovarășilor de la centrul de vinificare, fiindcă des­cărcatul și cîntăritul se fac anevoios. „De ce nu veniți mai de dimineață, așa cum e prevăzut în grafic, de ce vă îngrămă­diți cu toții către prînz?“ — am întrebat. Interlocu­torii au ridicat din umeri /wwws/www RAIDUL NOSTRU A/WWWVWWW descumpăniți. Am urcat, mai pe urmă, în via C.A.P. Tanacu. In timp ce șoferul cu care sosisem aici căuta disperat struguri culeși cu care să-și poată umple ma­șina, noi am discutat cu inginera Jana Ștefănescu, cu Stelian Filipescu, șef de echipă, cu Iorgu Buhăescu, secretarul organizației de partid din brigada a noua, cu Mihai Căpitanu, briga­dierul brigăzii a opta, și cu mai mulți podgoreni. A ieșit la iveală faptul că ritmul de lucru este scă­zut, din cauză că nu toți cooperatorii participă cules. Soluția care se im­m­­pune, pentru ca întîrzierea, de mai bine de 10 zile, să poată fi recuperată, să fie determinați și coopera­torii ca Ion Bujor, Ion Rădvan, Maria Hurdubaia — ca să nu amintim decit cițiva din cîteva zeci­ — să participe zi de zi la lucru, cu hărnicie și pa­siune. Tot aici, ne-am dat seama că se pierde foarte mult timp de-a lungul ope­rațiilor pe care le include recoltarea strugurilor, din momentul tăierii ciorchine­lui de pe butuc și pînă cînd acesta ajunge în bun­cărul centrului de vinifi­care. „Amănuntul", in schimb, scapă atenției con­ducătorilor cooperativei . Intr-o altă vie, aparținînd cooperativei agricole Roși­­ești, se aflau la cules trei echipe. Peste 40 de lăzi mari, pline cu struguri, așteptau să fie transporta­te. O remorcă încărcată cu lăzi pline sta pe un drum intre vii. Șeful de echipă Vasile D. Pavel se străduia să ne demonstreze că mun­ca este bine organizată. Vorbea destul de convins, pînă cînd l-am întrebat cite brațe bune de muncă are în echipă. „Optspre­zece" — ne-a răspuns deo­dată cu ton schimbat: „Cîte sînt astăzi la lucru ?“ „Ze­ce". „Cîte au fost ieri?" „Cincisprezece". „Alaltă­ieri ?" „Douăsprezece" „Cu o zi mai în urmă ?“ „Tot așa". Situația nu diferă la celelalte echipe. Inginerul Dorin Ghenghea nu este mulțumit de ritm. Nici nu poate fi­ Antrenarea bra­țelor la muncă se face de­fectuos. Așa se explică de ce, pînă la 6 octombrie, erau culeși abia o treime din strugurii nobili și nu era cules nimic din stru­­ ț. CONSTANTINIU (continuare in pag. a 3-a) In pagina a 4-cr lUIRIII BBIIIIIIIIIIIIII ■ Sesiunea C. N. U. ■ Conferința cvadripartită în problema Vietnamului ■ Demisia premierului suedez____________ O întrebare adresată Trustului zonal Iași și Departamentului I.A.S. din cadrul Consiliului Superior al Agriculturii. Aspect din secția confecții a Cooperati­vei meșteșugărești din V­aslui. D PÎNĂ CÎND VA FI PERMISĂ PĂRĂDUIREA PRODUCȚIEI POMICOLE DE LA BOGEȘTI D­ e la Bogești ne-au par­venit știri deloc îmbucu­rătoare: zeci de tone de fructe se depreciază în livezile proprietate de stat, pe cînd piața duce lipsă de asemenea sortimente. Am poposit, numaidecît, în livezile de la Avrămești, Sînzănești și Puiești. Orice om cu stimă față de munca unor oameni har­nici și întreprinzători s-ar re­volta în fața situației existente în livezile respective. Am dis­cutat cu muncitori, cu fermieri, cu tovarăși din conducerea I.A.S. Bogești. Fermele pomicole ale întreprinderii dețin 20.000 de pruni și 23.000 de meri. A­­nul acesta, pomii respectivi au rod bogat, în ciuda calamități­lor ce s-au abătut asupra li­vezilor. Abundența de fructe a scos însă la iveală deficiențele existente în sistemul de valorifi­care a producției noastre po­micole. Potrivit planurilor sta­bilite, fructele trebuiau să fie valorificate prin magazinul I.A.S. de la Bîrlad, precum și prin I.S.F. Vaslui și întreprin­derea Fructexport. Nu toți be­neficiarii, în schimb, își ono­rează contractele, pe motiv că nu au ce face cu fructele, în­­trucît, chipurile, piața nu ar avea nevoie de ele ! I ! Așa se face că din 40 de tone de pru­ne contractate, amintitul maga­zin a preluat doar 150 de kg., iar I.L.F. Vaslui, din 15 tone contractate, nu a preluat ni­mic. „Argument": nu place so­lul! In privința merelor - anul acesta s-au produs peste 100 de tone. Din acestea, pînă la 2 octombrie, au fost livrate doar 35 de tone. Fructexportul a preluat 30 de tone din 50 contractate, iar I.L.F. Vaslui și magazinul bîrlădean foarte puțin din cantitatea stabilită. In prezent se ma găsesc (o parte în pomi, o parte în maga­zii improvizate) peste 80 de tone de prune și circa 60 de tone de mere de cea mai bună calitate. Fermierii, în loc să fie lăsați să organizeze munca la recoltat și sortat, să pregăteas­că livezile pentru iarnă, pentru producția anului viitor, sunt o­­bligați ca, împreună cu tovară­șii din conducerea întreprinde­ C. S. VINATORU (continuare în pag. a 3-a) Vom răspunde atenției la care ne înconjoară partidul și guvernul cu noi eforturi în mod Inginerii din agricultură sunt fii ai oamenilor muncii de la orașe și sate. Ei sunt pregătiți în instituții de învățămînt su­perior unde statul le pune la dispoziție absolut tot ce trebuie pentru ca ei să se poa­te­tă pregăti multilateral și com­petent. După absolvire, proas­peții ingineri sunt repartizați în unități productive, în care au create largi posibilități de a-și pune în valoare priceperea și capacitatea de care dispun, întreaga inițiativă creatoare. După absolvire, partidul și gu­vernul ne înconjoară, pe noi, specialiștii din agricultură, cu tot mai multă atenție, stimu­­lîndu-ne permanent, material și cultural. Recentele hotărîri ale Consiliului de Miniștri pri­vind generalizarea experimen­tării noului sistem de salariza­re și majorarea salariilor în a­­gricultură constituie o nouă și elocventă dovadă în acest sens. Astfel, se precizează : „Pentru specialiștii care își desfășoară activitatea în coo­perativele agricole de produc­ție, s-a acordat o creștere me­die a salariilor de 20,6 la sută, care asigură o corelare mai bună a salariilor lor cu ale ce­lor care lucrează în întreprin­derile agricole de stat". Desi­gur că pentru mine constituie o bucurie deosebită faptul de a beneficia de asemenea îm­bunătățiri. Pe întreaga țară­­ se arată în același document­­ „de majorarea salariilor vor beneficia peste 425.000 de sa­lariați din agricultură, ale că­ror venituri anuale vor fi cu aproximativ 725.000.000 lei mai mari față de cele realizate îna­inte de 1 august 1967“. O nou­tate, pe care o conține docu­mentul la care m-am referit mai sus, constă în faptul că noul sistem de salarizare pre­vede acordarea salariului co­respunzător realizării sarcinilor Ing. PETRU ȘTEFĂNESCU de la cooperativa agricolă Tanacu (continuare in pag. a 3-a) în comuna Fălciu Constructorii sînt în avans față de grafic provizionări cu materiale și or­ganizării temeinice a muncii pe șantiere, la complexul comer­cial care va fi dat în funcțiune in trimestrul trei al anului viitor, se execută lucrările de zidărie la cel de al doilea etaj deși, pînă la finele anului era plani­ficat să se ridice numai parte­rul. In satul Rînzești, din aceeași comună, a fost planificat ca in anul viitor să înceapă construc­ția unui cămin cultural. Coope­ratorii din sat, într-o adunare generală, au hotărît să procure pe plan local o parte din ma­terialele de construcție și fie­care să presteze, în mod volun­tar, cîte trei zile muncă pentru ca lucrările de construcție a căminului cultural să înceapă în anul curent. Peisajul comunei Fălciu se va îmbogăți cu noi obiective economice și culturale aflate în construcție. Datorită bunei a­ La cooperativa agri­colă din Zăpodeni se însămînțează ultimele suprafețe cu grîu. Foto : V. Botoșanu

Next