Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 502-580)
1969-10-18 / nr. 517
V > s í Proletari din toate țarile, unifi vul Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean In multe cooperative agricole de producție din județ, recoltarea, transportul și livrarea porumbului contractat către stat, ca și a altor produse se fac în ritm nesatisfăcător. Operativele de la județ reflectă doar cifric această situație. A trage concluzii doar prin simfila comparare a unor date au un lucru superficial. De aceea, ne-am deplasat la fața locului, pe tarlale. Peste tot, pe unde am fost în cursul zilei de miercuri, porumbul era copt, știuleții uscați, iar boabele se desprindeau cu ușurință. Este ,clar, chiar și pentru un nespecialist, că orice intîrziere poate provoca serioase pierderi de recoltă, mai ales că în multe locuri președinții și brigadierii nu-și organizează bine munca, nu se ocupă în suficientă măsură de mobilizarea oamenilor la recoltatul porumbului, nu controlează modul cum se desfășoară această lucrare în tarlale. Dar, mai bine să derulăm filmul raidului nostru. POGANA, Luăm legătura, încă de dimineață, cu tovarășul Nicolae Stupu și Spiridon Lesnie, președintele și, respectiv, inginerul cooperativei agricole. Ne sunt furnizate datele operativei din 14 octombrie. Le comparăm cu cele din ziua anterioară și constatăm că lucrurile au rămas pe loc. Mai clar , marți nu s-a lucrat nimic. Dar astăzi — întrebăm — se lucrează ? Se lucrează I - ne răspund Interlocutorii noștri. Avem în cooperativă aproape 3.000 brațe muncă , la lucru au ieșit astăzi — după cum ne spune și planificarea noastră - 2.000. Astăzi iar avem ședință, tot de planificare, și întocmim graficele de lucru pentru următoarele două zile. Era atîta optimism în spusele președintelui, atîta siguranță în glasul său, încît, jenați oarecum că am putea fi etichetați drept un soi de „Toma necredinciosul“, am pretextat că, pentru a da mai multă autenticitate reportajului, am vrea să ne deplasăm, însoțiți de inginerul Lesnie, la sediul cîtorva brigăzi, precum și la unele puncte de lucru de pe tarlale. Pornim. Trecem mai întîi pe la secția de mecanizare, unde trei tractoare stau fără tractoriști, încă de la începutul campaniei. Aflăm de la mecanicul de întreținere Gheorghe Aftodi că altele două sînt în reparație la I.M.A. Crivești. In total, deci, 5 tractoare mai puțin, acum, in aceste zile, cînd este nevoie, mai mult ca oricînd, de prezența lor pe ogoare Trecem pe la punctul Rășcani, unde - după cum spunea președintele - „se însilozează furaje" (pe cooperativă mai sínt de însuozat 400 de tone). Dar spusele președintelui nu-și au acoperire în fapte, pentru că, de fapt, nu se lucrează, întîlnim — ceva mai la țilSte - pe tractoriștii Emil Roșca și Ion Dobrin ; ei ne spun că au fost de dimineață la lucru 4 țărani cooperatori, care însă acum sunt la masă. In așteptarea reîntoarcerii lor, stăteau și fluierau o pagubă. Pentru C.A.P., bineînțeles. La brigada Tomești - nimeni. La brigada legumicolă, lucrau doar 5 oameni. Lingă ei, 800 kg. gogoșari verzi, mare parte depreciați (culeși cu 4 zile în urmă, după spusele brigadierului Vasile Stupu, după aspect de cel puțin 7-8 zile). In sfîrșit, la sediul brigăzii nr. 3 Bogești, magazinerul Constantin Albu, roș gotcă, dar nu de treabă, împreună cu 6 oameni (doar femei) se laudă că a primit pină la acea oră 7.000 kg. de floarea-soarelui și vreo 6.000 de porumb. Din scripte însă nu reiese așa ceva. „Azi la recoltatul porumbului lucrează peste 60 de oameni din brigada noastră" - ne declară el. Mergem la fața locului. Pe tarlaua Oancea, șase cooperatori bat floarea-soarelui, iar 11 recoltează cartofi. Prezent - un singur atelaj. Din mărturiile conducătorului de atelaj Gh. Marandheș - căruia îi dăm crezare — la recoltat porumb se află vreo cinci oameni și două atelaje. Dacă și la brigada Măscuței, unde n-am putut ajunge, se aflau tot atîția cooperatori la treabă cit și la Pogana (două fete și un băiat care efectuau operația de umplere a unui coș cu știuleți de porumb și apoi îl răsturnau în coșer totul în vreo 10 minute), rezumăm cele „2.000 de brațe de muncă care lucrează efectiv", ca și mijloacele de transport (2 camionarfe și 50 atelaje) la un pisc de 20 de oameni și 10 atelaje. Nu trebuie să mire, în această si I. BENEDICT (continuare in pag. a 3-a) FIECARE II. FIECARE On Ilii IELIEU SI FIE FIIILIIE El Milli EFIEIENI SI IEEILII1I ■ Președintele e optimist la sediu, iar pe tarlale nu lucrează nimeni ■ Efortul general pentru încheierea rapidă a recoltatului nu poate fi suplinit de ședințe și planuri de măsuri! ■ De cînd în agricultură s-a introdus programul de lucru de la 7—3 ? „ZIARE, ZIARELE...!“ — Bună dimineața. — ? I — Tovarășe, vă rog, „Vremea nouă“ ... — ? I — V-am solicitat un ziar, vă rog ... — Ești chiar? (să-mi fie scuzată exprimarea, dar nu-mi aparține. E strict autentică). Nu vezi că n-am ? — Dimpotrivă, stau cu privirile chiar pe pachet. — După-masă, c-am apucat nume...peni să-l string ! — Dar eu vreau să citesc acum și te-aș ruga foarte mult, să mă servești ... Vădit incomodat, vînzătorul a trebuit să cedeze, în sfîrșit, insistențelor cetățeanului, să desfacă pachetul pus cu grijă într-un colț al chioșcului Și să-i ofere un ziar. — Ei, nu se putea și fără să insist... — Ia nu-mi mai fă și dumneata teorie, că-s sătul. Abonează-te, dacă ai nevoie, și nu mai bate oamenii la cap, că n-au grija dumitale. — Sint, sínt abonat, tovarășe, dar abonamentul îmi vine dupăamiază — după voia altuia ca dumneata — iar eu vreau să citesc acum, înțelegi, acum. — înțeleg, cum să nu înțeleg că ești pus pe harțag ? Așa sînteți voi ăștia, dar să respectați munca cinstită și politețea altora ... — Iertare. Nici harțag — fiindcă e o dorință legitimă, nici muncă cinstită — pentru că nici pe departe nu seamănă a cinste ceea ce faci dumneata, și nici politețe nu se cheamă atitudinea dumitale de a nu răspunde la salutul cumpărătorului civilizat, de a-l întîmpina pe acesta cu expresiile cu care m-ai feri CORNELIU HUȚANU (continuare In pag. a 3-a) în premieră pe țară, la teatrul bîrlădean „Tichia cu clopoței" Astă seară, pe scena Teatrului de stat „V.I. Popa" din Bîrlad, are loc premiera pe țară a piesei lui Luigi Pirandello „Tichia cu clopoței". In distribuție : Constantin Doljan, Livia Ungureanu, Duduța Olian, Constantin Petrican, Ștefan Tivodaru, Elena Petrican, Marina Banu, Eudoxia Bugetescu. Direcția de scenă și scenografia sunt semnate de Lidia Ionescu, respectiv Vasile Rotaru, de la Studioul de televiziune București. Predarea strugurilor este în toi La centrul de vinificare Oltenești, predatul strugurilor este în toi. Pînă acum, cooperativa agricolă din satul Tîrzii a predat o cantitate de 254.790 kg. de struguri din cele 775.000 kg. planificate. Tot aici, cooperativa agricolă din Crețești a predat o cantitate de 219.801 kg, din cele 350.000 contractate. Arhitectura vasluiana. în comerțul socialist de stat Măsuri pentru aprovizionarea de iarnă Lucrătorii din rețeaua de produse industriale a comerțului de stat lucrează, în prezent, la aprovizionarea tuturor unităților cu sortimentele caracteristice sezonului rece (încălțăminte, îmbrăcăminte, blănărie etc.), iar în sectorul alimentar se creează rezerve de alimente conservate. Concomitent, unitățile comerciale fac ultimele reparații și renovări de localuri, mobilier și sisteme de încălzire. Direcția comercială județeană ne-a informat că întreaga acțiune va fi încheiată la 1 noiembrie a.c. Perspectiva unei noi zone industriale o modernă fabrică de produse lactate și , un antrepozit frigorific au deschis,perspectiva unei noi zone industriale la vest de Ploiești. Potrivit proiectelor, aceste obiective vor avea o capacitate de prelucrare de 1.000 hl lapte pe zi și de depozitare și congelare de 8.000 tone produse. Utilajele fabricate în țară, permit ca procesul de producție să se realizeze mecanizat și în mare parte automatizat. (Agerpres) Oameni pe schele ■ Succesul nu vine singur pe șantier ■ Interdependența meseriilor ■ „Pretutindeni sîntem la noi acasă“«„Da! Sîntem brigăzi formate din tineret!" Există oameni care, deși i-ai intilnit o singură dată in viată, fizionomia lor ii rămine adine imprimată in memorie. Aceasta deoarece asemenea oameni au un țel al lor de a fi și, mai ales, știu a se dărui muncii cu toată pasiunea de care sînt capabili. Din categoria enunțată fac parte și cei cu care am stat de vorbăieri la amiază, pe schelele casei orășenești de cultură, edificiu ce se înalță văzînd cu ochii, în plin centrul Vasluiului. Oamenii, alături de care ne-am petrecut citeva ore, sunt aidoma celor ce lucrează pe șantierele din vecinătate inăltind profilul nou al Vasluiului. Se deosebesc totuși de aceștia prin căutăturile febrile, prin neasumpărul și pasiunea fată de meseria aleasă, prin elanul tineresc cu care muncesc din zori și până noaptea. Mihai Cirlan, de pildă, șeful brigăzii de fierari betoniști, a deprins meseria pe unul din șantierele de construcții bucureștene. — Am participat apoi la construirea termocentralei din Iași, am lucrat la balastiera Doaga, însă o satisfacție deosebită a muncii am simțit-o, pregnant, atunci cînd, alături de alți constructori, am înălțat fabricile de mobilă și confecții din orașul la marginea căruia am văzut lumina zilei. De aceea poate am rămas aici, la Vaslui, atit eu cit și ceilalți 19 fierari-betoniști din brigada mea, majoritatea de tei din satul Pungești. L-am rugat pe Mihai Crișan să ne relateze fragmente din biografia unora din tovarășii săi de muncă. — Biografia și-au scris-o pe schele, cu toate că 16 dintre ei sunt de abia trecuți de pragul adolescenței. Numai Gigi Valeriu și Sofronie Iiiijonțu au trecut pragul vîrstei de 35 de ani. Cum s-ar spune sîntem o brigadă formată din tineret. . mmgmmmm și " m însemnări mmmmu ". Dumitru Moise, brigadierul de la betoniști, este tot vasluian, din satul Laza. De altfel, acolo a și pus bazele brigăzii sale formată din 40 de oameni. Și această brigadă are drept caracteristică tinerețea, atribut al succeselor în muncă. Dovadă ? Lucrări de peste un milion de tei executate in ceva mai mult de jumătate din timpul prevăzut în graficul de producție. Mihai Pavel a venit cu oamenii brigăzii sale de prin părțile Hirlăului. Cu toate acestea s-a legat intre dulgherii lui și fierarii betoniști pe care i-a întîlnit aici, pe șantierele din centrul orașului, o adevărată frăție. rEste și ürese — preciza Dumitru Moise. Dacă n-am avea cofraje, n-am putea înălța carcasele de armătură pe care se lucrează fierarii-betoniști, iar noi, betoniștii, n-am avea cum turna betonul, tăria și adevărata trăinicie a construcției. Adică, intre munca fiecărei brigăzi există o interdependență de care dacă nu se ține seama nu se pot realiza parametrii proiectați“. Șeful brigăzii de dulgheri are o zicală a lui: ,,Succesul nu vine niciodată singur pe șantier“. Zicala, stă la baza muncii tuturor celor 26 de meșteri ai teslei și fierăstrăului, care, în orice parte a țării s-ar alia, pe oricare șantier de construcții, se simt ca la ei acasă. Oameni pe schele, în plin centrul orașului nostru, oraș aflat la confluentă de drumuri moldovene. Toți oame- GH. ANGHELACHE (continuare In pag. a 3-a) sîmbatA 18 OCTOMBRIE ided 4 pagini 31) burlerceția jl Adaistrația: *tr. Ștefilot cel Mare nr. 03 Vadui JMwți.« tel. ISS ft&ainistrația tel. $11 In pagina a 4-a :«■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] () După îndeplinirea programului stabilit Nava cosmică Soiuz-7 a aterizat ■ °- Nu-Dezbaterile din comitete Vizita tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer în India BANGALORE 17 — Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Ion Putineiu, transmit: Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, Elena Ceaușescu, președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soția, Elena Maurer, și persoanele oficiale române care le însoțesc, au vizitat vineri dimineața localitatea Mysore și împrejurimile sale. Străbătînd principalele artere ale orașului, oaspeții români au fost salutați cu căldură de mii de locuitori. Vestigiile trecutului se înfruntă astăzi în orașul Mysore cu numeroase construcții moderne — mărturii ale dinamismului înaintării Indiei pe drumul progresului. Astfel, alături de monumentalele palate Lalitha Mahal sau Lokaranjan Mahal, care răsfrîng asupra orașului o undă din strălucirea secolelor trecute, Mysore se mîndrește cu impunătoarele edificii ale Institutului de cercetări în domeniul industriei alimentare, spitalului Krishnarajendra, pavilionului central de expoziții, și cu multe alte realizări contemporane. Oprindu-se in dreptul unui magazin de artizanat, oaspeții români au prilejul să admire îndemînarea meșterilorartizani anonimi care, din lemn sau fildeș, din pai de orez sau frunze de palmier realizează adevărate opere de artă. Varietatea și ingeniozitatea obiectelor expuse în acest magazin atestă convingător talentul artistic al poporului indian. Coloana mașinilor oficiale se îndreaptă, apoi, spre colina Chamundi, dominată de templul Chamundeswari. De aici poate fi văzut întregul oraș care se întinde, la poalele colinei, pe o suprafață de 20 km. patrati. In continuare, oaspeții români vizitează grădina zoologică din Mysore, considerată printre cele mai mari din India. Ea excelează în special în exemplare rare de reptile și de animale sălbatice. Apoi, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și ceilalți oaspeți români părăsesc localitatea Mysore, înapoindu-se la Bangalore. Șoseaua două localități care leagă cele străbate un peisaj încîntător, fascinant. Natura Indiei se dezvăluie privirilor în toată grandoarea ei. Vegetația luxuriantă alternează cu podișuri sterpe, pietroase, lanurile geometrice de orez sunt întrerupte de păduri de palmieri. Orizontul este înlănțuit de masive muntoase golașe, cu contururi bizare. Prezența omului, efortul de a smulge naturii spații cit mai vaste sînt atestate nu numai de suprafața întinsă a terenurilor cultivate întîlnite în drum, ci și de numeroasele instalații moderne de irigare care pot fi găsite foarte des pe aceste ogoare. De-a lungul șoselei, cocotieri uriași se clatină sub povara fructelor lor. La un moment dat, coloana mașinilor oficiale se oprește, și oaspeții români sunt invitați să guste din sucul răcoros al nucilor de cocos. Șoseaua străbate numeroase așezări rurale. Locuitorii acestor sate, adunați de cele două părți ale drumului, fac o primire călduroasă oaspeților români. Vineri seara, guvernatorul statului Mysore, Samanath Lyer, a oferit în saloanele palatului „Raj Bhavan“ din Bangalore, un dineu in cinstea președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale, Elena Ceaușescu. La dineu au luat parte președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, cu soția, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerțului exterior, Petre Tănăsie, ambasadorul României la Delhi, și alte persoane oficiale. Au participat, de asemenea,, primul ministru al guvernului statului Mysore, Paul Veerendra, oficialități ale municipalității din Bangalore, deputați, oameni de știință și cultură. In timpul dineului, desfășurat într-o atmosferă cordială prietenească, președintele Nicolae Ceaușescu și guvernatorul statului Mysore au toastat pentru dezvoltarea continuă a relațiilor dintre cele două țări, pentru prietenia dintre poporul român și indian. După dineu a fost prezentat un spectacol de cîntece și dansuri populare indiene care s-a bucurat de aprecierea oaspeților români. Pe urmele materialelor publicate în unitățile meșteșugărești din orașul Vaslui: NU „MĂSURI DE RIGOARE", C ÎMBUNATĂȚIREA MUNCII! Cu aproape patru luni în urmă, (nr. 420 al ziarului nostru), în materialul intitulat: Intre „n-avem” și „nu putem”, semnalam o serie de deficiențe prezente în activitatea unităților cooperației meșteșugărești din orașul Vaslui. Le semnalam, nu atît cititorului, beneficiar al acestor unități, care era la fel de bine informat, ca și noi, în privința lipsurilor, ci pentru a atrage atenția conducerii U.J.C.M., care — după cite se părea — nu remarcase (deși acesta este rolul salariaților săi) că unitățile vasluiene prezintă serioase carențe în aprovizionarea cu materiale și piese de schimb, cit și în organizarea producției. După o lună și jumătate de la semnalul din ziar (în întîrziere, deci, față de normele care reglementează timpul de rezolvare a sesizărilor și reclamațiilor), U.J.C.M. ne răspundea, cu adresa nr. R. 68/ 6734, din 18 august, că „s-au luat măsurile de rigoare...", trimițîndu-ne un plan de măsuri care vizau înlăturarea deficiențelor semnalate de noi. Dar numai atît! Nici un cuvînt despre măsuri pentru remedierea altor neajunsuri (pe care, din lipsă de spațiu, noi nu le înseram în materialul citat, dar de care — măcar din sesizările cetățenilor — ar fi trebuit să aibă cunoștință), nici vorbă de autocritică din partea Uniunii județene a cooperativelor meșteșugărești. Considerînd că — deși tardiv comunicat — acest plan de măsuri... „de rigoare” poate fi util pentru cititorii noștri din Vaslui, beneficiari ai acestor măsuri, publicam integral răspunsul U.J.C.M., în nr. 485/11 septembrie, așteptînd, în continuare, un răspuns din care să aflăm cum și cu ce s-a îmbunătățit activitatea în domeniul cooperației meșteșugărești din orașul Vaslui. A trecut luna afectată celui de al doilea răspuns (sectorul organizare-cultural al U.J.C.M. se află, probabil, în dilemă și acum în legătură cu ce și cum să ne răspundă), așa că, înarmați doar cu planul de măsuri din primul răspuns, am pornit din nou prin unitățile meșteșugărești vasluiene, cu gînd sincer de a constata eficiența celor ce ni se comunicau. Stimați tovarăși din conducerea U.J.C.M., vă aducem la cunoștință că punctele din planul de măsuri pe care el l-a întocmit cooperativa meș- GEORGE STOICA (continuare în pag. a 3-a) \ în orașul Vaslui. Un nou Pină pe 30 octombrie a.c., va fi dat în folosință, în Vaslui, un nou local de alimentație publică — restaurantul „Prahova". Integrîndu-se în rețeaua comercială a orașului, el va avea un frumos și încăpător salon pentru consumatori, o bucătărie moder- restaurant ă, dotată cu întregul aparataj necesar, precum și un bufet bine asortat. După cum am fost informați, restaurantul „Prahova", din strada Traian, va oferi meniuri-pensiune speciale și vinul casei din podgoriile Hușilor. *— BIRLAD — File de istorie (II) Foiletoane de campanile Olimpiada anecdotelor