Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 502-580)

1969-10-18 / nr. 517

V > s í Proletari din toate țarile, unifi­ vul Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean I­n multe cooperative a­­gricole de producție din județ, recoltarea, trans­portul și livrarea porum­bului contractat către stat, ca și a altor produse se fac în ritm nesatisfăcător. O­­perativele de la județ reflectă doar cifric această situație. A trage concluzii doar prin sim­fi­­la comparare a unor date au un lucru superficial. De aceea, ne-am deplasat la fața locului, pe tarlale. Peste tot, pe unde am fost în cursul zilei de miercuri, porumbul era copt, știuleții uscați, iar boabele se desprindeau cu ușurință. Este ,clar, chiar și pentru un ne­­specialist, că orice intîrziere poate provoca serioase pierderi de recoltă, mai ales că în mul­te locuri președinții și briga­dierii nu-și organizează bine munca, nu se ocupă în sufi­cientă măsură de mobilizarea oamenilor la recoltatul porum­bului, nu controlează modul cum se desfășoară această lucrare în tarlale. Dar, mai bine să derulăm filmul raidului nostru. POGANA, Luăm legătura, în­că de dimineață, cu tovarășul Nicolae Stupu și Spiridon Les­­­­nie, președintele și, respectiv, inginerul cooperativei agricole. Ne sunt furnizate datele opera­tivei din 14 octombrie. Le com­parăm cu cele din ziua anteri­oară și constatăm că lucrurile au rămas pe loc. Mai clar , marți nu s-a lucrat nimic.­­ Dar astăzi — întrebăm — se lucrează ?­­ Se lucrează I - ne răspund Interlocutorii noștri. Avem în co­operativă aproape 3.000 brațe muncă , la lucru au ieșit astăzi — după cum ne spune și plani­ficarea noastră - 2.000. Astăzi­ iar avem ședință, tot de plani­ficare, și întocmim graficele de lucru pentru următoarele două zile. Era atîta optimism în spusele președintelui, atîta siguranță în glasul său, încît, jenați oarecum că am putea fi etichetați drept un soi de „Tom­a necredincio­sul“, am pretextat că, pentru a da mai multă autenticitate re­portajului, am vrea să ne de­plasăm, însoțiți de inginerul Lesnie, la sediul cîtorva brigăzi, precum și la unele puncte de lucru de pe tarlale. Pornim. Trecem mai întîi pe la secția de mecanizare, unde trei tractoare stau fără tracto­riști, încă de la începutul cam­paniei. Aflăm de la mecanicul de întreținere Gheorghe Aftodi că altele două sînt în repara­ție la I.M.A. Crivești. In total, deci, 5 tractoare mai puțin, a­­cum, in aceste zile, cînd este nevoie, mai mult ca oricînd, de prezența lor pe ogoare Trecem pe la punctul Răș­­cani, unde - după cum spunea președintele - „se însilozează furaje" (pe cooperativă mai sínt de însu­ozat 400 de tone). Dar spusele președintelui nu-și au acoperire în fapte, pentru că, de fapt, nu se lucrează, întîl­nim — ceva mai la țilSte - pe tractoriștii Emil Roșca și Ion Do­­brin ; ei ne spun că au fost de dimineață la lucru 4 țărani co­operatori, care însă acum sunt la masă. In așteptarea reîn­toarcerii lor, stăteau și fluierau o pagubă. Pentru C.A.P., bine­înțeles. La brigada Tomești - nimeni. La brigada legumicolă, lucrau doar 5 oameni. Lingă ei, 800 kg. gogoșari verzi, mare parte depreciați (culeși cu 4 zile în urmă, după spusele brigadieru­lui Vasile Stupu, după aspect de cel puțin 7-8 zile). In sfîrșit, la sediul brigăzii nr. 3 Bogești, magazinerul Constan­tin Albu, roș gotcă, dar nu de treabă, împreună cu 6 oameni (doar femei) se laudă că a pri­mit pină la acea oră 7.000 kg. de floarea-soarelui și vreo 6.000 de porumb. Din scripte însă nu reiese așa ceva. „Azi la recol­tatul porumbului lucrează pes­te 60 de oameni din brigada noastră" - ne declară el. Mergem la fața locului. Pe tarlaua Oancea, șase coopera­tori bat floarea-soarelui, iar 11 recoltează cartofi. Prezent - un singur atelaj. Din mărturiile conducătorului de atelaj Gh. Marandheș - căruia îi dăm cre­zare — la recoltat porumb se află vreo cinci oameni și două atelaje. Dacă și la brigada Măscu­­ței, unde n-am putut ajunge, se aflau tot atîția cooperatori la treabă cit și la Pogana (două fete și un băiat care efectuau operația de umplere a unui coș cu știuleți de porumb și apoi îl răsturnau în coșer­­ totul în vreo 10 minute), rezumăm cele „2.000 de brațe de muncă care lucrează efectiv", ca și mijloa­cele de transport (2 camionarfe și 50 atelaje) la un pisc de 20 de oameni și 10 atelaje. Nu trebuie să mire, în această si­ I. BENEDICT (continuare in pag. a 3-a) FIECARE II. FIECARE On­ Ilii IE­LIEU SI FIE FIIILIIE El Milli EFIEIEN­I SI IEEILII1I ■ Președintele e optimist la sediu, iar pe tarlale nu lucrează nimeni ■ Efortul general pentru încheierea rapidă a recoltatului nu poate fi suplinit de ședințe și planuri de măsuri! ■ De cînd în agricultură s-a in­trodus programul de lucru de la 7—3 ? „ZIARE, ZIARELE...!“ — Bun­ă dimineața. — ? I — Tovarășe, vă rog, „Vre­mea nouă“ ... — ? I — V-am solicitat un ziar, vă rog ... — Ești chiar? (să-mi fie scu­zată exprimarea, dar nu-mi a­­parține. E strict autentică). Nu vezi că n-am ? — Dimpotrivă, stau cu privi­rile chiar pe pachet. — După-masă, c-am apucat nume...p­eni să-l string ! — Dar eu vreau să citesc a­­cum și te-aș ruga foarte mult, să mă servești ... Vădit incomodat, vînzătorul a trebuit să cedeze, în sfîrșit, in­sistențelor cetățeanului, să des­facă pachetul pus cu grijă în­­tr-un colț al chioșcului Și să-i ofere un ziar. — Ei, nu se putea și­ fără să insist... — Ia nu-mi mai fă și dumnea­ta teorie, că-s sătul. Abonea­­ză-te, dacă ai nevoie, și nu mai bate oamenii la cap, că n-au­ grija dumitale. — Sint, sínt abonat, tovarășe, dar abonamentul îmi vine după­­amiază — după voia altuia ca dumneata — iar eu vreau să citesc acum, înțelegi,­ acum. — înțeleg, cum să nu înțeleg că ești pus pe harțag ? Așa sînteți voi ăștia, dar să respec­tați munca cinstită și polite­țea altora ... — Iertare. Nici harțag — fi­indcă e o dorință legitimă, nici muncă cinstită — pentru că nici pe departe nu seamănă a cinste ceea ce faci dumneata, și nici politețe nu se cheamă atitudi­nea dumitale de a nu răspunde la salutul cumpărătorului civi­lizat, de a-l întîmpina pe acesta cu expresiile cu care m-ai feri­ CORNELIU HUȚANU (continuare In pag. a 3-a) în premieră pe țară, la teatrul bîrlădean „Tichia cu clopoței" Astă seară, pe scena Teatrului de stat „V.I. Popa" din Bîrlad, are loc pre­miera pe țară a piesei lui Luigi Pirandello „Tichia cu clopoței". In distribuție : Constan­tin Doljan, Livia Ungureanu, Duduța Olian, Constantin Petrican, Ștefan Tivodaru, E­­lena Petrican, Marina Banu, Eudoxia Bugetescu. Direcția de scenă și sce­nografia sunt semnate de Li­dia Ionescu, respectiv­­ Va­sile Rotaru, de la Studioul de televiziune București. Predarea strugurilor este în toi La centrul de vinificare Ol­tenești, predatul strugurilor este în toi. Pînă acum, coo­perativa agricolă din satul Tîrzii a predat o cantitate de 254.790 kg. de struguri din cele 775.000 kg. planificate. Tot a­­ici, cooperativa agricolă din Crețești a predat o cantitate de 219.801 kg, din cele 350.000 contractate. Arhitectura vasluiana. în comerțul socialist de stat Măsuri pentru aprovizionarea de iarnă Lucrătorii din rețeaua de produse industriale a comer­țului de stat lucrează, în pre­zent, la aprovizionarea tutu­ror unităților cu sortimentele caracteristice sezonului rece (încălțăminte, îmbrăcăminte, blănărie etc.), iar în sectorul alimentar se creează rezerve de alimente conservate. Con­comitent, unitățile comerciale fac ultimele reparații și reno­vări de localuri, mobilier și sisteme de încălzire. Direcția comercială jude­țeană ne-a informat că în­treaga acțiune va fi înche­iată la 1 noiembrie a.c. Perspectiva unei noi zone industriale o modernă fabrică de produse lactate și , un an­trepozit frigorific au des­chis,perspectiva unei noi zo­ne industriale la vest de Ploiești. Potrivit proiectelor, aceste obiective vor avea o capacitate de prelucrare de 1.000 hl lapte pe zi și de depozitare și congelare de 8.000 tone produse. Utila­jele fabricate în țară, per­mit ca procesul de produc­ție să se realizeze mecani­zat și în mare parte auto­matizat. (Agerpres) Oameni pe schele ■ Succesul nu vine singur pe șantier ■ Interdepen­dența meseriilor ■ „Pretutindeni sîntem la noi a­­casă“«„Da! Sîn­tem brigăzi for­mate din tineret!" E­xistă oameni care, deși i-ai intilnit o singură dată in viată, fiziono­mia lor i­i rămine a­­dine imprimată in me­morie. Aceasta deoarece ase­menea oameni au un țel al lor de a fi și, mai ales, știu a se dărui muncii cu toată pa­siunea de care sînt capabili. Din categoria enunțată fac parte și cei cu care am stat de vorbă­ieri la amiază, pe schelele casei orășenești de cultură, edificiu ce se înalță­ văzînd cu ochii, în plin cen­trul Vasluiului. Oamenii, ală­turi de care ne-am petrecut citeva ore, sunt aidoma celor ce lucrează pe șantierele din vecinătate inăltind profilul nou al Vasluiului. Se deose­besc totuși de aceștia prin căutăturile febrile, prin nea­­su­mpărul și pasiunea fată de meseria aleasă, prin elanul ti­neresc cu care muncesc din zori și până noaptea. Mihai Cir­lan, de pildă, șe­ful brigăzii de fierari beto­niști, a deprins meseria pe unul din șantierele de con­strucții bucureștene. — Am participat apoi la construirea termocentralei din Iași, am lucrat la balastiera Doaga, însă o satisfacție deose­bită a muncii am simțit-o, preg­nant, atunci cînd, alături de alți constructori, am înălțat fabricile de mobilă și con­fecții din orașul la marginea căruia am văzut lumina zilei. De aceea poate am rămas aici, la Vaslui, atit eu cit și ceilalți 19 fierari-betoniști din brigada mea, majoritatea de tei din satul Pungești. L-am rugat pe Mihai Cri­șan să ne relateze fragmente din biografia unora din tovară­șii săi de muncă. — Biografia­­ și-au scris-o pe schele, cu toate că 16 dintre ei sunt de abia trecuți de pragul adolescenței. Numai Gigi Valer­iu și Sofronie Iiii­­jonțu au trecut pragul vîrstei de 35 de ani. Cum s-ar spu­ne sîntem o brigadă formată din tineret. . mmgmmmm și " m însemnări mmm­mu "­. Dumitru Moise, brigadierul de la betoniști, este tot vasluian, din satul Laza. De altfel, acolo a și pus bazele brigăzii sale formată din 40 de oameni. Și această briga­dă are drept caracteristică tinerețea, atribut al succese­lor în muncă. Dovadă ? Lu­crări de peste un milion de tei executate in ceva mai mult de jumătate din timpul prevăzut în graficul de pro­ducție. Mihai Pavel a venit cu oa­menii brigăzii sale de prin părțile Hirlăului. Cu toate a­­cestea s-a legat intre dulghe­rii lui și fierarii betoniști pe care i-a întîlnit aici, pe șan­tierele din centrul orașului, o adevărată frăție. rEste și ürese — preciza Dumitru Moise. Dacă n-am avea co­fr­a­je, n-am putea înălța car­casele de armătură pe care se lucrează fierarii-betoniști, iar noi, betoniștii, n-am avea cum turna betonul, tăria și adevă­rata trăinicie a construcției. Adică, intre munca fiecărei brigăzi există o interdepen­dență de care dacă nu se ține seama nu se pot realiza pa­rametrii proiectați“. Șeful brigăzii de dulgheri are o zicală a lui: ,,Succesul nu vine niciodată singur pe șantier“. Zicala, stă la baza muncii tuturor celor 26 de meșteri ai teslei și fierăstrău­­lui, care, în orice parte a ță­rii s-ar alia, pe oricare șan­tier de construcții, se simt ca la ei acasă. Oameni pe schele, în plin centrul orașului nostru, oraș aflat la confluentă de dru­muri moldovene. Toți oame- GH. ANGHELACHE (continuare In pag. a 3-a) sîmbatA 18 OCTOMBRIE ided 4 pagini 31) bur­­­lerceția jl Adaistrația: *tr. Ștefilot cel Mare nr. 03 Vadui JMwți.« tel. ISS ft&ainistrația tel. $11 In pagina a 4-a :«■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] () După îndeplinirea programului stabilit Nava cosmică Soiuz-7 a aterizat ■ °- N­­u-Dezbaterile din comitete Vizita tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer în India BANGALORE 17 — Trimi­șii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Ion Putineiu, trans­mit: Președintele Consiliu­lui de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, Elena Ceaușescu, președinte­le Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soția, Elena Maurer, și persoanele oficiale române care le însoțesc, au vizitat vi­neri dimineața localitatea My­sore și împrejurimile sale. Străbătînd principalele arte­re ale orașului, oaspeții ro­mâni au fost salutați cu căl­dură de mii de locuitori. Ves­tigiile trecutului se înfruntă astăzi în orașul Mysore cu numeroase construcții moder­ne — mărturii ale dinamismu­lui înaintării Indiei pe drumul progresului. Astfel, alături de monumentalele palate Lalitha Mahal sau Lokaranjan Mahal, care răsfrîng asupra orașului o undă din strălucirea seco­lelor trecute, Mysore se mîn­­drește cu impunătoarele edi­ficii ale Institutului de cer­cetări în domeniul industriei alimentare, spitalului Krishna­­rajendra, pavilionului central de expoziții, și cu multe alte realizări contemporane. Oprindu-se in dreptul unui magazin de artizanat, oaspe­ții români au prilejul să ad­mire îndemînarea meșterilor­­artizani anonimi care, din lemn sau fildeș, din pai de o­­rez sau frunze de palmier realizează adevărate opere de artă. Varietatea și ingeniozi­tatea obiectelor expuse în a­­cest magazin atestă convin­gător talentul artistic al po­porului indian. Coloana mașinilor oficiale se îndreaptă, apoi, spre colina Chamundi, dominată de tem­plul Chamundeswari. De aici poate fi văzut întregul oraș care se întinde, la poalele colinei, pe o suprafață de 20 km. patrati. In continuare, oaspeții ro­mâni vizitează grădina zoolo­gică din Mysore, considerată printre cele mai mari din In­dia. Ea excelează în special în exemplare rare de reptile și de animale sălbatice. Apoi, președintele Consiliu­lui de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceaușescu, președintele Con­siliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și ceilalți oaspeți români părăsesc loca­litatea Mysore, înapoindu-se la Bangalore. Șoseaua două localități care leagă cele străbate un peisaj încîntător, fascinant. Natura Indiei se dezvăluie privirilor în toată grandoarea ei. Vegetația luxuriantă alter­nează cu podișuri sterpe, pie­troase, lanurile geometrice de orez sunt întrerupte de păduri de palmieri. Orizontul este înlănțuit de masive muntoase golașe, cu contururi bizare. Prezența omului, efortul de a smulge naturii spații cit mai vaste sînt atestate nu numai de suprafața întinsă a terenu­rilor cultivate întîlnite în drum, ci și de numeroasele instalații moderne de irigare care pot fi găsite foarte des pe aceste ogoare. De-a lungul șoselei, coco­­tieri uriași se clatină sub po­vara fructelor lor. La un mo­ment dat, coloana mașinilor oficiale se oprește, și oaspe­ții români sunt invitați să gus­te din sucul răcoros al nuci­lor de cocos. Șoseaua străbate numeroase așezări rurale. Locuitorii a­­cestor sate, adunați de cele două părți ale drumului, fac o primire călduroasă oaspeți­lor români. Vineri seara, guvernatorul statului Mysore, Samanath Lyer, a oferit în saloanele pa­latului „Raj Bhavan“ din Ban­galore, un dineu in cinstea președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale, Elena Cea­ușescu. La dineu au luat parte pre­ședintele Consiliului de Mi­­niștri, Ion Gheorghe Maurer, cu soția, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe­, Cornel Burtică, ministrul co­merțului exterior, Petre Tă­­năsie, ambasadorul României la Delhi, și alte persoane o­­ficiale. Au participat, de asemenea,­, primul ministru al guvernu­lui statului Mysore, Pau­l Ve­­erendra, oficialități ale muni­cipalității din Bangalore, de­putați, oameni de știință și­ cultură. In timpul dineului, desfășu­rat într-o atmosferă cordială­ prietenească, președintele Nicolae Ceaușescu și guverna­torul statului Mysore au toas­tat pentru dezvoltarea conti­nuă a relațiilor dintre cele două țări, pentru prietenia dintre poporul român și in­dian. După dineu a fost prezen­tat un spectacol de cîntece și dansuri populare indiene care s-a bucurat de aprecie­rea oaspeților români. Pe urmele materialelor publicate în unitățile meșteșugărești din orașul Vaslui: NU „MĂSURI DE RIGOARE", C­ ÎMBUNA­TĂ­ȚIREA MUNCII! C­u aproape patru luni în urmă, (nr. 420 al ziaru­lui nostru), în materi­alul intitulat: Intre „n-a­vem” și „nu putem”, semnalam o serie de defici­ențe prezente în activitatea u­­nităților cooperației meșteșu­gărești din orașul Vaslui. Le semnalam, nu atît cititorului, beneficiar al acestor unități, care era la fel de bine infor­mat, ca și noi, în privința lipsurilor, ci pentru a atrage atenția conducerii U.J.C.M., care — după cite se părea — nu remarcase (deși acesta este rolul salariaților săi) că unitățile vasluiene prezintă serioase carențe în aprovi­zionarea cu materiale și piese de schimb, cit și în organiza­rea producției. După o lună și jumătate de la semnalul din ziar (în întîr­­ziere, deci, față de normele care reglementează­­ timpul de rezolvare a sesizărilor și re­­clamațiilor), U.J.C.M. ne răs­pundea, cu adresa nr. R. 68/ 6734, din 18 august, că „s-au luat măsurile de rigoare...", trimițîndu-ne un plan de mă­suri care vizau înlăturarea de­ficiențelor semnalate de noi. Dar numai atît! Nici un cu­­vînt despre măsuri pentru re­medierea altor neajunsuri (pe care, din lipsă de spațiu, noi nu le înseram în materialul citat, dar de care — măcar din sesizările cetățenilor — ar fi trebuit să aibă cunoș­tință), nici vorbă de autocri­tică din partea Uniunii jude­țene a cooperativelor mește­șugărești. Considerînd că — deși tardiv comunicat — a­­cest plan de măsuri... „de ri­goare” poate fi util pentru ci­titorii noștri din Vaslui, bene­ficiari ai acestor măsuri, pu­blicam integral răspunsul U.J.C.M., în nr. 485/11 sep­tembrie, așteptînd, în conti­nuare, un răspuns din care să aflăm cum și cu ce s-a îm­bunătățit activitatea în dome­niul cooperației meșteșugă­rești din orașul Vaslui. A trecut luna afectată celui de al doilea răspuns (sectorul organizare-cultural al U.J.C.M. se află, probabil, în dilemă și acum în legătură cu ce și cum să ne răspundă), așa că, înarmați doar cu planul de măsuri din primul răspuns, am pornit din nou prin unitățile meșteșugărești vasluiene, cu gînd sincer de a constata efi­ciența celor ce ni se comu­nicau. Stimați tovarăși din condu­cerea U.J.C.M., vă aducem la cunoștință că punctele din planul de măsuri pe care el l-a întocmit cooperativa meș- GEORGE STOICA (continuare în pag. a 3-a) \ în orașul Vaslui. Un nou Pină pe 30 octombrie a.c., va fi dat în folosință, în Vas­lui, un nou local de alimen­tație publică — restaurantul „Prahova". Integrîndu-se în rețeaua comercială a orașu­lui, el va avea un frumos și încăpător salon pentru con­sumatori, o bucătărie moder- restaurant­ ­ă, dotată cu întregul apa­­rataj necesar, precum și un bufet bine asortat. După cum am fost infor­mați, restaurantul „Prahova", din strada Traian, va oferi meniuri-pensiune speciale și vinul casei din podgoriile Hușilor. *— BIRLAD — File de istorie (II) Foiletoane de campanile Olimpiada anecdotelor

Next