Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 502-580)

1969-11-21 / nr. 546

Proletari din toate țarile. unifi-vá! ! Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean Producției anului viitor C­ondițiilor optime de realizare a planului de producție pe anul 1970 li se pun baze în­că de pe acum, mai ales acolo unde ci­clul de fabricație are o durată de circa trei luni de zile, așa cum se întîmplă în construcția de rulmenți. Pentru a afla stadiul a­­cestor pregătiri, am organizat o discuție cu spe­cialiștii serviciului tehnologic care ne-au vorbit despre preocupările lor pentru asigurarea unei baze tehnice optime de realizare a unor rulmenți competitivi. Primul a luat cuvântul inginerul Ce­zar Zugravu, șeful serviciului tehnolog șef.­­ Ducem discuții cu serviciul constructor șef în spiritul unei mai bune colaborări în ce privește asimilarea rulmenților pentru motoare, instalații, de construcție specială, în sensul corelării tutu­ror aspectelor reale, a proiectării și execuției e­­chipamentelor tehnologice pentru întreaga gamă de mașini unelte care să asigure rulmenților pro­iectați parametri funcționali superiori. Inginer L. Croitoru, șeful grupului de proiec­tare scule și ștanțe .­­ Vreau să precizez că am fost permanent a­­nimați de îmbunătățirea concepției în ceea ce privește proiectarea echipamentelor tehnologice pentru strungurile semiautomate și automate, pro­iectarea de dispozitive de reglare a sculelor în afara mașinii. Actualmente avem în stadiu de experimentare mese de reglaj pentru două strun­guri, iar în viitorul apropiat vom extinde proiec­tul la încă două. Inginer C. Roșca, șeful grupei pentru tehnologia fabricației :­­ Am revizuit tehnologia de execuție a elemen­telor de rulmenți pentru încadrarea noilor utila­je în procesul tehnologic, bazîndu-ne pe condi­țiile concrete din fabrică, ale semifabricatelor, cit și a documentațiilor primite de la furnizorul ma­șinilor. Această activitate de revizuire și adaptare a tehnologiei reprezintă la noi o muncă conti­nuă care se desfășoară paralel cu modernizarea. Am introdus, astfel, o nouă formă de degajare la inelele de rulmenți pentru vagoane (ceea ce per­mite un control calitativ mai bun), am elaborat o normă (actualmente în experimentare) pentru asamblarea selectivă a rulmenților de vagoane, asigurîndu-se, astfel, un cîmp mai larg de mon­tare, menținîndu-se într-o gamă și mai extinsă precizia rulmenților din proiectul de execuție, lancu Gafton, tehnician I proiectant .­­ La rulmenții axiali a fost revizuit adausul de prelucrare, reducînd simțitor deformările proveni-G. OTTO (continuare în pag. a 3-a) UN ÎNALT NIVEL TEHNIC Convorbire realizată la Fabrica de rulmenți din Bîrlad de sub redacția ziarului „Vremea nouă“ În interiorul ziarului: Din nou despre difuzarea cărții la sate între comerț și act de cultură Din activitatea organizațiilor U­.T.C. ■ Aspect din noua hală de rectificare pen­tru rulmenți, [fliral inslin­igu­u­l ropnrlaie | lBlBSfBIÜ Ț­inutul Falciului trăit, la scară redu­a­lă, viața zbuciumată a Moldovei în apuse timpuri. Prădat dese­ori de hoardele tătărăști în incursiunile lor singe- TREPTELE FĂLCIULUI roase, a renăscut din pro­­pria-i cenușă ca legendara pasăre Phoenix și a rămas prin secole așezare stator­nică de buni gospodari. Prin aceste locuri a avut moșii domnitorul Constan­tin Cantemir, tatăl savan­tului de renume european, Dimitrie Cante­mir. Prin mitropolit osîrdia inimosului al Moldovei, Veniamin Costache, a luat ființă la Fălciu, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, „Școala obștească grecească și moldoveneas­că", o vreme important fo­­car de cultură al zonei geo­­grafice din estul Moldovei. La o jumătate de secol de la această frumoasă i­­nițiativă, ia ființă la Făl­ciu școala de băieți, în lim­ba română, al cărei nu­cleu stă la baza actualei școli generale. In renumitele bălți ale Fălciului a pescuit odinioa­ră Mihail Sadoveanu și nu o dată a lăudat bogăția piscicolă a apelor. Va fi trecut, cu siguran­ță, pe aici, și M. Redea că­tre locurile nașterii sale, și unii bătrîni ai Fălciului și-l amintesc, în vorbe pline de venerație, numindu-l mai scurt și mai familiar „Mișu Ralea". Este, poate, în a­­ceastă familiaritate ono­mastică ceva din dorința omului simplu de a se a­­propia de aleșii spiritului, de acei oameni care își PRACLIU TEODOR (continuare în pag. a 2-a) Medalii de aur pentru inventatorii români In cadrul Expoziției inter­naționale de invenții, des­chisă între 7 și 15 noiem­brie la Nürnberg, România a participat cu cinci pa­tente selecționate de experți ai Oficiului de stat pentru invenții. Invențiile românești au întrunit aprecierile unanime ale specialiștilor, trei dintre ele fiind distinse cu medalii de aur. In cadrul altor expoziții și saloane de invenții, care au avut loc în acest an la Londra, Bruxelles, Paris și în alte localități, un număr de 11 lucrări ale inventato­rilor români au fost meda­liate, de asemenea, cu aur. (Agerpres) Cinci ore pe drumul național 24 D­orința de a rea­­liza materialul de față ne-a fost creată de apropierea se­zonului rece, cine­ circulației pe drumu­rile publice trebuia să i se acorde o a­­tenție sporită, pen­tru a evita acciden­tele. Preferăm ca, în acest preambul, să prezentăm doar cîte­­va date strict informa­tive : 1. am urmărit timp de 5 ore, circu­lația de pe drumul național 24, de la in­trarea dinspre Tutova în municipiul Birlad ; 2. despre intensitatea traficului, vorbesc cele 214 autocamioane, a­­utobuze, tractoare cu sau fără remorcă și căruțe, pe care le-am urmărit; 3. în rîndu­­rile de mai jos, vom prezenta doar o foar­te mică parte din cele surprinse de organele de miliție împreună cu care a fost între­prinsă acțiunea. In fața „magazinu­lui de băuturi pentru domiciliu", din strada Republicii, staționa — vorba vine — un auto­camion (2I-VI.­1039, proprietatea I.G.L. Bîr­lad), cu motorul func­­ționînd. Mașina se a­fla la aproximativ 2 m. de bordură.­­ Din cauză că nu este oprit regulamen­tar, autocamionul o­­cupă prea mult loc din partea carosabilă străzii, astfel nicit în­a greuiază mult circula­ția — ne explică lu­crătorul de miliție. A­­pare și conducătorul auto, Neculai Tăbă­­caru. In mină, are două pachete cu mîncare. Fusese la o „Alimen­tară". — De ce nu ați o­­prit regulamentar ? — Imediat! — și D.T. urcă în cabină, staționează mașina așa cum ar fi trebuit, re­vine și... ne scutește de comentarii: „Aveți dreptate. Nici nu tre­buia să opresc măcar. De mult nu mi s-a în­tîmplat să greșesc. A­­cum, cu toate că nu prea am bani, voi plăti amenda, așa... ca învățare de minte”. Oprim autocamionul 21-VI­-1229, proprieta­tea Autobazei 5 Bir­lad, care venea de la cariera de nisip Fur­­ceni. Șoferul Vasile Matei ne informează că un pasager din ca­bină este ajutorul său (netrecut pe foaia de parcurs), iar celă­lalt — o femeie pe care ar fi luat-o cu cîteva minute în ur­mă de la garaj... pe unde nici nu trecuse. Este evident că V.M. nu spune adevărul, deoarece se teme să nu fie sancționat pen­tru luare de „pasager clandestin, cu scopul de a-și face așa — nu­mitul ciubuc“. Totuși verificăm : — Spuneți-ne, vă ru­găm, din ce localitate sunteți ? — Din Tutova. Merg la spital, la soțul meu. Să nu-i faceți nimic șo­ferului... mă duc la spital! Revenim la șoferul V.M. Continuă să sus­țină că a luat pasa­gera de la garaj. A­­jutorul său, Gheorghe Rebegea, urcă în ca­bină și îi șoptește pa­sagerei ce să spună. Este o femeie care i-ar putea fi mamă. Roșeș­te în fața perspectivei de a minți. Și facem o mică morală ajuto­rului de șofer. Scăpat de noi, se ascunde du­pă... mașină. Șoferul V.M. nu spune nimic, dar întrebăm noi : — Acestui băiețan­­dru trebuie să-i face­i și educație ! Ar trebui, dar, după ■ N-am bani, dar e învățare de minte... ■ „Ajutorul“... ajutorului de șofer ■ Cu mașină de împrumut ■ Pe drum, venea un taxi și...B Autovehiculul nu se repară singur ! ■ „Viața mea depinde de mașină !“ cum se vede, propriul său exemplu nu este chiar cel mai bun. Il învață ce nu trebuie să facă, iar, cînd va avea o mașină în pri­mire, Gheorghe Rebe­gea ar putea fi unul dintre cei care săvîr­­șesc contravenții. ★ O adevărată fosilă, pe roți (31-VS­-263, proprietatea Autobazei 5 Bîrlad) se apropie scîrțîind din toate în­cheieturile. Șoferul Va­sile Ouatu prezintă actele. Explică : mași­na nu este a lui. No­tăm : bara de protec­ție din față — înădită și îndoită ; numărul de înmatriculare — foar­te greu de distins, pen­tru că are vopseaua sărită, lipsește cîrli­gul de remorcare; un ștergăitor de parbriz este defect; se con­stată un foarte mare joc la liverul din ca­seta de direcție, ceea ce poate duce la gra­ve accidente ; rezervo­rul (plin1) de benzină nu are bușon, ci este legat cu o... cîrpa. Asupra ultimului as­pect , o simplă scîn­­teie, poate provoca explozia rezervorului; LIVIU NISTOR (continuare ta h-9 « ■› I / I ANUL II nr. 546 VINERI 21 NOIEMBRIE 1969 4 pagini 30 bani Redacția și Administrația: str. Ștefan cel Mare nr. 63­1 Vaslui Redacția tel. IOS ‘ Administrația tel. 611 Venituri din grădina de legume Harnicii legumicultori de la C.A.P. Mînjești au terminat recoltatul în grădina de legu­me. Responsabilul grădinii, Adam Țocu, este mulțumit că s-a achitat cu cinste de sar­cina încredințată. Dar nu nu­mai pentru atît este mulțu­mit el, ci și pentru depăși­rea de plan pe care o are la sfecla roșie (5.000 de kg.). Cu toate că o parte din grădina de legume a fost i­­nundată în primăvară, totuși, planul de venituri a fost de­pășit cu 20.000 de lei. Cele 150.000 de kg. de legume con­tractate cu statui au fost a­­chitate în întregimp, livrîn­­du-se în plus 10.000 de kg. S-au evidențiat în muncă, în mod deosebit, legumicul­torii Ion Chihaia, Maria Dia­­conu, Maria Bîrcă și Vasile Turbatu. JENICA ARSENE corespondent Recreiere... Foto : N. Angelescu in pagina a 4-a WVWWVNAA^VWNA^A/VW ■ Sesiunea Oi N. U.­­Hl PARIS Conferința cvadripar­­tită în problema Vietnamului P­oposind la Direcția a­­gricolă județeană, in­discretul a luat cunoș­tință de chemarea adre­­­sată ca, în săptămîna a­­ceasta, forțele să fie de aș­a natură organizate, incit trac­toriștii din I.M.A. să poată executa arături adinei de toamnă pe o suprafață­ de 15.000 de hectare. Chemarea a fost lansată după­­. ce, în prealabil, ra­­portîndu-se suprafața la numărul tractoare­lor existente, s-a a­­juns la concluzia că lucrul este perfect posibil. Se cere folo­sit însă, pretutindeni, fiecare tractor la în­treaga sa capacitate de lucru. Indiscretul a pornit, așadar, pe un traseu neanunțat­, spre a vedea cum lu­crează tractoriștii și cum sunt ajutați, de către cei în drept, să răspundă chemării ce li s-a adresat. Deci , la drum. La secția de mecani­zare Roșiești, chema­rea a găsit un larg e­ ............ cou. La sediul secției ~ nu se afla nici un tractor. Preșe­dintele cooperativei agricole, to­varășul Gheorghe Radu, intențio­nează să ne procure o plă­cută surpriză. Noi însă îi știam pe tractoriștii din sec­ția condusă de Nicolae Gheor­­ghiță, ca pe niște oameni des­toinici, nicit ne-a apărut cu totul firesc faptul că i-am gă­sit avînd grupat, cu 40 de tractoare în aceeași brazdă, supravegheați îndeaproape de șeful secției și de inginerul cooperativei. Am reținut nu­mele fruntașilor (Nicolae Ră­­căuțeanu, Nicolae Dulan, Gheorghe Călimac, Gelu Gheorghe Ștefanache), am re­și ținut că se ară­cite cel puțin 65 de hectare pe zi, că, în sfirșit, dacă se menține rit­mul actual de lucru, cele 640 de hectare ce au mai rămas pot să fie arate în 10 zile. înainte de a ieși din Roșiești, ne-am întîlnit și cu tovară­șul Constantin Fofici, direc­torul I.M.A. Gura Idrici. „Din 246 de tractoare cite avem în întreprindere — ne-a spus el — lucrăm la arat cu 180. Viteza medie zilnică este de peste 360 de hectare. Potri­vit unei minute încheiate re­cent cu cooperativele agricole deservite, mai avem de arat aproape 3.800 de hectare. Pen­tru decada următoare ne va rămîne foarte puțin. O pro­blemă însă. Dacă, de pildă, la Viișoara s-ar elibera cu mai puțină încetineală tere­nul, tractoriștii ar putea să are cu o viteză sporită. Du­minică, 16 noiembrie, ei au stat degeaba. Putin front de lucru au avut, este adevărat, dar dacă ar fi lucrat dumi­nică, nu ar mai fi avut ce face luni. In ce ne privește, fie străduim să facem tot ce­­ depinde de noi pentru a grăbi ritmul arăturilor". Da, numai de ar fi observate și propriile deficiențe. Pentru că, „sărindu-le", ca și tovarășul director, tehnicianul Gheorghe Tabără, șeful secției de me­canizare Vutcani, ni se lăuda : „Pînă la 18 noiembrie am a­­rat 1.500 de hectare din 2.100 planificate. Avăm din plin cu 25—27 de tractoare zilnic, din totalul de 36. Pot să-i eviden­țiez pe tractoriștii Grigore Călimac, Gheorghe Dimitricăi, Gheorghe Pais, Ion Purice, Toader Strătilă,­ pot să vă mai spun că viteza de înain­tare este de 50—60 de hec­tare. Chiar dacă vor veni ploile, înghețul sau zăpada, tot vom putea lucra bine, căci pămîntul este foarte uscat". N-am putut descifra, dintru Indiscretul — pe teren... început, ce a vrut să spună Gheorghe Tabără în ultima frază. Ne-am explicat însă, mai tîrziu, după ce am discutat și cu tovarășul Gheorghe Baciu, secretarul comitetului comunal de partid. „Pe ziua de 16 noiembrie, ne-a relatat inter­locutorul, nu s-a lucrat ni­mic. 35 de tractoare erau ali­niate la sediul secției. Au sosit, de dimineață, numai tractoriștii Ion Dumitrică și Gheorghe Manolache. Nu au putut nici ei să se ducă la arat. Cheile de la rezervorul cu motorină se aflau la me­canicul de întreținere Gheor­ghe Dima, iar acesta era, cu șeful secției, la vînătoare!­. Și­ apoi, mai sunt de arat 900 de hectare, nu 600 cum sus­ținea șeful secției”. „Bun — am replicat — vă credem, dar dumneavoastră ce măsuri ați luat pentru ca ritmul de lucru să fie, în zilele ce ur­mează, sporit ?“. Nu ni s-a dat un răspuns concret. Prin satul Hurdugi, trac­toriștii se plimbau în plină zi bună de lucru, cu tractoa­re cu tot — unii singuri, alții în grup. Președintele coope­rativei agricole, tovarășul Iorgu Melinte, nu-i vedea, cu toate că treceau pe dinaintea lui. Șeful secției de mecani­zare, tovarășul Anton Șuman, era și el pe aproape, îl in­teresa însă prea puțin ce fac tractoriștii. Din vina lui pier­deau mecanizatorii vremea ? Iată ce ne-au spus doi dintre ei: „Ziua nu putem să lu­crăm cu viteza necesară în­­trucît stăm foarte mult pînă cînd ne sosește cite o piesă solicitată de la I.M.A. Huși. Noaptea am lucra, dar nu a­­vem lumină la tractoare“ (Toader Rogojanu) „Nu a­vem nici fiare de plug la îndemînă, nici motorină.. O săptămîna încheiată am aș­teptat să ni se aducă vreo cîteva fiare ascu­țite. Acum nu mai aștept. Plătesc din buzunar , fierari­lor cooperativei agricole să mi le ascută (Vasile Rădun). Aceiași tractoriști au mai aș­teptat aproape două săptă­­­mini să li se creeze front de lucru. Astfel se irosește timpul, în vreme ce condu­cerea cooperativei, în loc să ia măsuri pentru folosirea in­tegrală a tractoarelor exis­tente aici, solicită tractoare din alte părți. Culmea constă însă în faptul că atît tova­rășii de la I.M.A. Huși, cît și cei de la Direcția agri­colă județeană, nu au venit la fața locului să vadă cum stau lucrurile și să ajute la înlăturarea deficiențelor, au aprobat să mute aici 5 trac­t­­­oare de la Tătărănii și aceasta în condițiile cînd, în ziua de 18 noiembrie, la orele 11, nici unul din cele 15 tractoare e­­xistente în secție nu se afla în brazdă, ci erau aliniate în incinta sediului. La Văleni — Huși, dacă se menține ritmul actual în care se ară, înseamnă că lucrarea nu va putea să fie terminată mai devreme de 2 decembrie. Două treimi din numărul trac­toarelor existente — spunea președintele cooperativei a­­gricole, tovarășul Petru Popa — nu au oameni. Din cele­lalte 10, zilnic funcționează 7 sau 8. Soluția întrevăzută de președinte , să se procedeze la transferul acceptat de con­ducerea I.M.A. Huși, și anu­ S. CONSTANTINIU (continuare în pag. a 3-a) Ecoul stins al unei chemări înflăcărate Alături de toamnă pe toate suprafețele! Instruirea lectorilor și propagandiștilor Comitetul județean de pari­tid a inițiat o serie de acți­­uni pentru buna pregătire lectorilor și propagandiștilor. Pe a această linie se înscrie și in­struirea lectorilor care a avut loc, ieri, la Vaslui. Din pro­gramul instruirii a făcut parte și expunerea : „Unele aspecte ale luptei de idei în filozofia contemporană“ ținută de Cor­nel Popa, lector al Comitetului Central al P.C.R. In continuare, tovarășul Aurel Țolescu, secretar al Comitetului județean de partid, a vorbit des­pre sarcinile ce revin lectorilor învățămîntului de partid pe li­nia educării politico-ideologice a maselor, mobilizării lor la în­făptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R. In aceeași zi, propagandiștii din I.A.S. și I.M.A. au partici­pat la o ședință de instruire în vederea deschiderii învăță­­mintului de partid în unitățile agricole de stat. La Teatrul de stat „Victor Ion Popa“ O nouă premieră Sîmbătă, 22 noiembrie a.c„; la ora 19,30, colectivul Tea­trului de stat Popa" va prezenta „Victor Ion o nouă premieră bîrlădeană cu piesa „Doamna nevăzută" a lui Chalderon de la Barca. Regia și decorurile aparțin lui Tudor Mărăscu, student în anul al V-lea la Facultatea de regie a Institutului de artă teatrală și cinematografică „I.L. Caragiale", iar costumele lui AL Olian. Din distribuție fac parte : Mirela Ionescu, Aurel Ionescu, Radu Stoenes­­cu-Costy (tînăr absolvent, care apare pentru prima oară în fața publicului bîrlădean), Gheorghe Gheorghiu, Duduta Olian, Virgil Leahu, Sanda Mastac și Eudoxia Bugetescu. La Gîrceni a însemnate realizări prin muncă v­o­l­u­n­tar - patriotică O scurtă vizită în comuna Gîrceni ne-a relevat, printre al­tele, rezultatele bu­ne obținute de locui­torii comunei prin muncă voluntar-pa­­triotică. Astfel, de numai cîteva zile, ei au terminat noua clădire a morii ță­rănești din Gîrceni, care la ora cînd ci­tiți aceste rînduri, prin grija întreprin­derii economice de industrie locală Vas­lui, este în stare de funcționare. Tot prin aportul locuitorilor, Școala de 4 ani din satul Dumbrăveni a fost renovată, iar, în satul de centru, clădirea căminului cultural — care în­sumează o sală de spectacole cu 250 de locuri, bibliotecă, club, vestiare pen­tru artiști și alte cîteva săli — a fost ridicată la roșu, lu­­crîndu-se, acum, in­tens la acoperirea ei. De remarcat că, numai la ultimul o­­biectiv, s-au econo­misit peste 100.000 de lei și, dacă mai adăugăm valoarea devizului morii țără­nești de aproape 40.000 de lei și cele peste 350 zile-muncă efectuate tot la a­­ceastă moară, repa­rațiile făcute la școli, fîntînile con­struite, precum cele care se con­st­struiesc în prezent, se poate remarca cu claritate contribuția cetățenilor la edifi­carea comunei lor. In primele rînduri, în munca voluntară patriotică, s-au a­­flat și se află atît deputații Grigore Cimbală și Constan­tin Maxim, cît și bătrînul Neculai Lache. De fapt, după cum ne spunea to­varășul Zaharia Ar­­meanu, primarul co­munei, nu este fa­milie care să nu-și fi adus contribuția la aceste frumoase realizări.

Next