Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 502-580)

1969-12-03 / nr. 556

} > Proletari din toate țarile, unisi-ve! Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean Anul II nr. 556 Miercuri 3 decembrie 1969 4 pagini 30 bani PROPAGANDEI AGRICOLE - UN CONȚINUT BOGAT ȘI O EFICIENȚA­ SPORITĂ! A­tenția pe care partidul nostru o acordă dezvol­tării industriei se îmbină armonios cu preocuparea consecventă pentru acce­lerarea procesului de dezvolta­re intensivă și de modernizare a agriculturii. Acest lucru este firesc și necesar. Valorificarea la maximum a experienței îna­intate a devenit un deziderat diurn al producției industriale și agrare. Propagandei agrico­le i se cere să satisfacă cu tot mai multă competență și promp­titudine cerințele acestui dezi­derat. Sarcinile izvorîte din do­cumentele celui de-al X-lea Congres al partidului pun în fața organelor și organizațiilor de partid, a Direcției agricole județene și U.J.C.A.P., a spe­cialiștilor, mecanizatorilor, țăra­nilor cooperatori, probleme com­plexe privind însușirea tehnicii moderne atît prin învățămîrntul agrozootehnic de masă, cit și prin consfătuiri, instruiri, școla­rizări, informări care cer o mun­că competentă, multă perseve­rență și acțiune. Din analiza activității muncii de propagandă agricolă și în special a învățămîntului agro­zootehnic desfășurat în județul nostru anul trecut, rezultă că în unele cooperative, cum ar fi cele din Bîrzești, Ibănești, Vinderei, Mireni, Dănești, Vas­lui, Stoieșești nu au fost orga­nizate nici măcar cite un cerc agrozootehnic. De asemenea, în multe alte cooperative, temele nu au oglindit problemele ca­re s-ar fi cuvenit să fie tratate, cum ar fi combaterea eroziunii solului, măsuri de sporire a pro­ducției (prin sistemul de iriga­re), activități de extindere plantațiilor viti-pomicole pe te­­­­enurile situate în pantă, creș­terea animalelor etc. Intrucît cursurile cu durata de 3 luni nu mai corespund necesități­lor actuale ale producției agrico­le, și că în ultimii ani s-au dezvoltat o serie de alte ramuri și sectoare importante ale a­­griculturii, a apărut necesitatea unei instruiri temeinice a tutu­ror celor care lucrează în agri­cultură. In consecință, forma principală de răspîndire a cu­noștințelor agrozootehnice, va constitui, pe viitor, cursurile cu durata de un an, care se vor organiza în întreprinderile a­­gricole de stat și cooperativele­­ agricole de producție, pe pro­fite, potrivit specificului activi­tății unităților. La această fer­mă vor participa toți muncito­rii fermelor de stat, iar în coo­perativele agricole de producție brigadierii, șefii de echipă și masa țăranilor cooperatori care au absolvit invățămîntul cu du­rata de 3 ani. Cursurile se vor ține săptămînal, constînd din­­tr-o secție teoretică, urmată de o demonstrație practică, în în­treprinderile pentru mecaniza­rea agriculturii, întreprinderile agricole de stat și stațiunea ex­perimentală agricolă Perierii se vor organiza, în lunile de iar­nă, cursuri pentru mecanizatori, diferențiat, în funcție de nivelul calificării profesionale al aces­tora. Ele vor cuprinde cite 10- 12 secții și vor avea un carac­ter obligatoriu. Lucrătorii din cadrul întreprinderilor agricole de stat, întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii, pre­cum și membrii cooperativelor agricole de producție care nu sunt cuprinși în asemenea for­me își vor putea îmbogăți cu­noștințele luînd parte la ciclul de conferințe, consultații și sfa­turi pe probleme agrozootehni­ce, care se vor organiza la că­minele culturale. In scopul pregătirii temeinice a tuturor lucrătorilor din agri­cultura județului, a desfășurării în bune condiții a învățămîn­tului agrozootehnic, este nece­sară folosirea laboratoarelor a­­gricole și a loturilor demonstra­tive. Este, deci, de datoria fie­cărui specialist de a crea, în unitatea în care își desfășoară activitatea, loturi demonstrative și de a dota laboratorul agricol cu aparatura adecvată. De a­­semenea, activitatea de lector face serviciu parte din obligațiile de ale specialiștilor, iar lectorii cu rezultatele cele mai bune vor fi premiați la propu­nerea Direcției agricole jude­țene de către Ministerul Agri­culturii și Silviculturii. Deschiderea cursurilor învăță­mîntului agrozootehnic se va face în perioada 1—10 decem­brie și se vor desfășura pe în­treaga durată a anului. In lu­nile de iarnă cursurile vor cu­prinde activități săptămînale de instruire teoretică și practică. Prima temă, pentru toate for­mele, va fi î­n Sarcinile stabili­te de Congresul al X-lea al Ing. COSTICA VELICU, directorul Casei agronomului Vaslui (continuare în pag. a 2-a) Șantierul nr. 1 Vas­lui. Maistrul șef Aure­lian Uță (strigă) dis­cută cu fierarii-beto­­niști Neculai Dumitru și Neculai Alexandru despre planul de lu­cru la cos­tar­ea ultimu­lui nivel la blocul E 1. Foto : V. Botoșanu ! I In interiorul ziarului­­ I ■ Cartea • •• I și cititorii s ei de la sate B Adunări de l dări de seamă­­ în organizațiile­­ de partid De ce dezbaterile au ocolit problema disciplinei ? J î JILU­A CADOURILOR“ ? [I a fost pregătita in experiența anilor trecuți, știm că, în preajma lunii­­ decembrie, comerțul se pregătește în mod deosebit, pentru a oferi cumpărătorilor mărfuri cit mai variate și de bună calitate. De altfel, in limbaj comercial, luna decembrie este denumită, revelatoriu, și „Lună a cadou­rilor”. In legătură cu această amplă acțiune comercială, des­tinată a pune la dispoziția cumpărătorilor cu­ mai multe măr­furi demne de a deveni cadouri pentru persoanele apropiate, ne-am adresat cîtorva conducători ai comerțului de stat și cooperatist din județul Vaslui. Răspund­i CONSTANTIN VIJELARU, directorul Direcției comerciale a județului Vaslui; VASILE LUPU, vicepreședinte al U.J.C.C. Vaslui; IOAN PALANICI, director comercial al C.C.L. „Mixt" Vaslui, Constantin Vițelaru­ „în vederea „Lunii cadourilor", a fost întocmit din timp un plan de măsuri și analizat împreună cu conducerile organizațiilor comerciale din olasele județului, după care s-au depus eforturi pentru asigurarea unui fond de marfă adecvat acestei perioade. Pe de altă parte, fiecare șef de magazin sau vinzător a fost instruit să manifeste cu­ mai mult interes pentru crearea în maga­zine a unei ambianțe în ton cu eveni­mentele , decorarea vitrinelor, expunerea mărfurilor, deservire optimă a cumpără­torilor etc. Incepînid cu­­ 10—15 decembrie, cînd, de obicei,­­afluența­ cumpărătorilor este în creștere­ vor fi întrebuințate­­ 1 forme ale comerțului mobil. In plus, și în alte magazine „de nespecialitate" vor fi introduce articole de sezon mult­ soli­citate, iar pentru satisfacerea cerințelor populației va fi mărit (cu­ 2—4 ore) și programul de funcționare al magazinelor. In final, aș adăuga că fiecare organiza­ție și lucrător comercial trebuie, să­­ de­pună eforturi mai mari pentru deservirea populației­­ cumpărătoare. In acest sens, obligațiile noastre sunt astăzi la ... super­lativ". " ' Vasile Lupu: („Pentru, ca fiecare locui­tor din județul­ Vaslui, care vizitează u­­nitățile de desfacere cu amănuntul ale cooperației de consum, să-și poată pro­cura cadoul preferat s-au luat o seamă de măsuri care credem că vor asigura reușita acestei acțiuni. In a doua jumătate a lunii noiembrie, de la ICOMCOOP Vaslui și FILCOOP Bîrlad s-au trimis către magazinele să­tești, cantități importante de mărfuri spe­cifice sezonului rece și sărbătorilor de iarnă. Față de anul trecut, s-au livrat u­­nităților cantități mai mari de confecții, tricotaje, articole­ de galanterie și cosme­tice,­ jucării, produse zaharoase, articole ornamentale pentru pomul de iarnă. Pen­tru pachete, au fost trimise 1.000 fulare pentru bărbați, 3.600 mănuși pentru băr­bați și femei, 3.800 baticuri, 2.000 butoni de manșetă, 500 diferite coliere, 5.000 curele de deas, 1.100 cravate, 145 sorti­mente jucării, 60 tone,produse zaharoase și multe alte articole. . Prin grija I.C.J. și cu contribuția directă a conducerilor de cooperative s-au făcut și se fac ultimele finisări pentru „Luna cadourilor" :■­aranjarea vitrinelor interi­oare și exterioare, instalarea lui „Moș Gerilă" ia locul cel mai potrivit din ma­gazin, pregătirea cadourilor, expunerea panourilor de reclamă pe spațiile libere din interiorul și fața magazinelor. Pe măsura primirii brazilor, decorarea inte­rioarelor se va completa cu tradiționalul „pom de iarnă" împodobit cu steluțe, globuri, luminări și cadouri. In această lună, în localitățile Băcești, Codăești, I­­vănești, Fălciu, Murgeni, Negrești, Pu­­iești, Tutova, Vutcani și Zorleni vor funcționa expoziții permanente cu vîn­­zare în care se vor expune, într-o gamă variată, mărfuri de sezon și diferite ca­douri". Ioan Palanici: „Paralel cu intensa pre­ocupare pentru aprovizionare, în scopul asigurării unui stoc de marfă corespun­­­­zător,­ lucrătorii organizațiilor comerciale­­ trebuie să se preocupe, în egală măsură,­­ de­­ buna organizare interioară a unități­­l­­or în special prin lărgirea suprafețelor­­ de expunere a mărfurilor cerute mai mult in această lună (articole pentru copii,­­ articole pentru îmbodobit pomul de iar­nă, jucării, tricotaje, confecții etc.) J LIVIU­NISTOR (continuare In pag. a 3-a) * Delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, a plecat la Moscova Marți la amiază a părăsit Capitala, plecînd spr­e Mos­cova, delegația de partid și de stat a Republicii Socia­liste România, condusă de to­varășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidu­lui Comunist Român, preșe­dintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care va participa la întîlni­­rea conducătorilor de partid și de stat din R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R. D. Ger­mană, S. P. Polonă, Republica Socialistă România, R. P. Un­gară și U.R.S.S. Din delegație fac parte to­ MOSCOVA 2. — Corespon­dentul Agerpres, b. DuțS, transmite­ Delegația de par­tid și de stat a Republicii Socialiste România, condusa de tovarășul Nicolae Ceau­șescu, care va participa la In­­tîlnirea conducătorilor de partid și de stat din R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Polo­nă, Republica Socialistă Ro­mânia, R. P. Ungară și U.R.S.S. a sosit marți seara la Mos­cova. La aeroportul Șeremetievo,­­ delegația a fost întîmpinată de tovarășii I­. î. Brejnev, varășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetu­lui Exe­cutiv, al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., pre­ședintele Consiliului de Mi­niștri, Gheorghe Pană, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, se­cretar al C.C. al P.C.R., și Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afa­cerilor externe. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tova­rășii Emil Bodnaraș, Gheor­ghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghia­­nu, Florian Dănălache, Con­secretar general al C.C. al P.C.U.S., N. V. Podgornîi, membru al Biroului Poli­tic al C. C. al P.C.U.S., președintele Prezidiului So­vietului Suprem al U.R.S.S., A. N. Kosîghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., președintele Consi­liului de Miniștri al U.R.S.S., A. N. Șelepin, membru al Bi­roului Politic al C. C. al P.C.U S., K. F. Katușev, Ke­stantin Drăgan, Emil Drăgă­­nescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Le­­onte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Dumitru Popa, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Pățan, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători de instituții centrale și orga­nizații obștești. Erau de față V. S. Tikunov, însărcinatul cu afaceri ad­­interim al Uniunii Sovietica la București, și membri a ambasadei, cretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromîco, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afaceri­­lor externe al U.R.S.S., K. Rusakov, șef de secție la CC* al P.C.U.S. Pe aeroport se aflau, de a­­semenea, Teodor Marinescu, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Socialiste România în Uniu­nea Sovietică, și membri ai ambasadei. * 1 % A­­­­­stăzi, industria județulu Vaslui se conturează din ce în ce mai clar în peisajul economic al ță­rii. însemnatelor eforturi de modernizare a producției­­ de dezvoltare continuă a tutu­ror ramurilor productive, oa­­­menii muncii din județ le râs­­­pund prin muncă stăruitoare­­ îndreptată într-un sens precis I îndeplinirea integrală a sarci­­­nilor de plan, a angajamente­­­lor asumate în întrecerea so­­­cialistă.­­ In constelația industrială vas­­t­luiană. Fabrica de mobilă se­­ distinge ca o unitate de primă­­ mărime, care-și aduce din plin l­a contribuția la valorificarea su­­perioară a resurselor de ma­­­­terii prime existente în județ. Cu toate că planul de pro­ducție pe trimestrele II și III a fost îndeplinit , chiar cu unele depășiri, iar în trimestrul IV aceste depășiri se prevăd a fi și mai substanțiale, asupra pro­ducției globale grevează nere­­alizarea planului din trimes­trul I care, cu toate eforturile depuse pînă in prezent de co­lectivul acestei fabrici, nu va putea fi recuperat în întregime pînă la sfîrșitul anului. Această rămînere în urmă din primul trimestru al acestui an se da­torează în mare parte faptului că în trimestrul IV 1968 nu s-au luat toate măsurile de pregătire a fabricației cores­punzătoare trimestrului I 1969. Dar, după cum ne asigură to­varășul inginer șef al fabricii, măsurile luate în prezent vor elimina orice deficiență cu pri­vire la producția anului 1970. Astfel, de pe acum s-a con­tractat integral producția anu­lui viitor, atît cea destinată consumului intern cît și cea pentru export. De remarcat este faptul că din totalul producției anului viitor, circa 25 la sută va fi destinată exportului, du­­blîndu-se ca pondere față de anul în curs, ceea ce dovedește o creștere substanțială a cali­tății produselor. O atenție deosebită­­ s-a acor­dat aprovizionării pentru anul următor, atît cu materie pri­mă necesară procesului de producție­ cît și cu piese de schimb pentru utilajele din dotare. Pe linia organizării științifice a producției, s-a prevăzut ela­borarea unui studiu cu privire la încărcarea optimă a utila­jelor pentru a se echilibra schimburile. Tot pentru anul vi­itor, se prevede intrarea în funcțiune a secției de finisaj II montaj și a liniei de finisare, pentru care au fost asimilate din țară locurile necesare, pro­venite pînă acum din import. In vederea îmbunătățirii calității produselor ieșite din fabrică, a fost reorganizat serviciul C.T.C., numindu-se șefi de schimb care să coordoneze întreaga activi­tate a C.T.C.-iștilor, întărindu­­se punctele de control interfa­­zic și­­ de control final. In ceea ce privește cerce­tarea științifică, s-a studiat în­locuirea furnirului de nuc produs deficitar — cu alte ti­­­puri de furnir mai ieftin cu un desen asemănător aces­­i­tuia. Diversificarea accentuată a producției a fost însoțită de organizarea superioară a mun­cii. In acest scop, s-au luat nenumărate măsuri la toate DAN CROITORU (continuare te pag. a 3-a) LA IPROFIL VASLUI 1 J MASURI CONCRETE PENTRU PREGĂTIREA PRODUCȚIEI ANULUI VIITOR I Elevii Mariana și Vasile Iacob din clasa I (co­muna Boțești) la ora de matematică. Fabrica de rulmenți din Bîrlad a realizat planul anual la export ieri, colectivul Fabricii de rulmenți din Bîrlad a raportat îndeplinirea planu­lui anual la export în 11 luni. Remarcabilul succes al metalurgiștilor bîrlădeni are la bază preocuparea deose­bită a­­ comitetului de di­recție pentru onorarea în avans a contractelor cu be­neficiarii externi. Evidența serviciului de planificare semnala tot ieri, expedierea peste preve­deri în străinătate a unor loturi de rulmenți în va­loare de peste 1.700.000 de lei. Pînă la sfîrșitul anului se prelimină livrarea la ex­port a încă 18.000 de rul­menți în afara sarcinilor contractuale. Festivalul de teatru Pentru cunoașterea și răs­­pîndirea tradițiilor folclorice de pe cuprinsul județului Vas­lui, pentru valorificarea lor în cadrul mișcării artistice de a­­matori, Comitetul județean al U.T.C. și Comitetul județean pentru cultură și artă orga­nizează în cursul lunilor de­cembrie și ianuarie festivalul­­concurs de teatru folcloric. A­­cesta se desfășoară in trei etape: comunală (1—31 de­cembrie 1969), intercomunală (1—11 ianuarie 1970), jude­țeană (12—25 ianuarie 1970). La festivalul de teatru folclo­ric pot participa formații ca: trupe de haiduci, jocul ca­­ ­ concurs folcloric prei, jocul cerbului, căiuții, plugușorul, trupe de inimă și pantomimă, jocul măștilor și alte reprezentații tradiționa­le de iarnă din zona folclo­rică a județului. Comisia de organizare a festivalului va acorda diplome și stimulente materiale formațiilor cîștigă­­toare la ultima etapă a con­cursului. Pe baza materialului cules și a înregistrărilor fă­cute în urma acestui prim fes­tival, vor fi alcătuite, în cursul anului 1970, o culegere de texte și o hartă cu aria de răspîndire a teatrului folclo­­ric în județ. PRIETENII l-am întîlnit in ședință, primul prezidind — in ca­litate de ales al obștei — al doilea purtind flacăra cunoștințelor acumulate in facultate. I-am intilnit la cimp indrumindu-i pe ță­ranii cooperatori din Iva­ne­știi Vasluiului, și, pen­tru ca îndrumarea să fie luminată de amprenta au­tenticului, punînd mina, concret, la prășit, cosit, clădit stoguri, podu­ pa­docuri, sortat fructe și în­magazinat cereale , i-am întîlnit pășind arar, pe gîn­­duri, in clipe de răgaz, pe ulițele satului; i-am în­­tîlnit pregătindu-se să-și serbeze împlinirea unui an de la sosirea în producție, scriind ori citindu-și scri­sorile, primul de la Muz­na Mureșului, celălalt de la Cluj. Am discutat apoi, de multe ori, cu tinerii ingi­neri Vasile Almășan și Mircea Măiuga, despre munca lor și a țăranilor cooperatori de aici, despre rosturile inginerului în a­­gricultura proprietate ob­ștească. Am discutat cu ță­rani cooperatori despre a­­cești doi tineri ardeleni veniți in județul nostru să pună umărul la ridicarea a­­griculturii. Am discutat, despre sat și despre ei, cu tovarășul Dumitru Năstase, secretarul comitetului co­munal de partid și cu tov. Constantin Brumă, primarul comunei, cu inginerii Ser­giu Moruga, directorul Di­recției agricole județene și Gheorghe Conoro, preșe­dintele Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție. Ni s-au putut contura, astfel, portretele celor doi. Primul este tot dintr-un sat — fiu al unui vrednic brigadier de coo­perativă agricolă, al doi­lea este orășan — pasiu­nea amîndorura însă pen­tru agricultură — o agri­cultură modern practicată —­ i-a adus pe amîndoi pe meleagurile vasluiene. In scurtul răstimp de cînd au venit în acest sat, au tre­cut și prin clipe de reală destindere, și prin momen­te de grea cumpănă, prin­cipalul fond de aur — timpul — le-a fost și le este insă devorat de preo­cupările privind transpune­rea, clipă de clipă, în prac­tică, a politicii partidului nostru, de realizarea tutu­ror prevederilor planurilor aprobate de adunarea ge­nerală a țăranilor coopera­tori, punerea cit mai efici­ent în valoare a posibili­tăților pînă în prezent ri­sipite, privind sporirea va­lorii zilei-muncă. Haina concretă a faptelor, pe ca­re o îmbracă atari preocu­pări ale celor doi uteciști, se modifică de la anotimp la anotimp. Fiindcă, firesc, o cooperativă agricolă ca­re posedă 3.000 de hecta­re de teren, 2.300 de ovi­ne, 600 de taurine și 300 de porcine, care cuprinde zece brigăzi de cimp, trei zootehnice și două horti­cole le solicită neînchipuit de mult și , pe președinte și pe inginerul celălalt specialist. Cu atît mai mult C. SLAVIC (continuare in pag. a 2-a)

Next