Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 581-654)

1970-02-21 / nr. 622

A Proletari din toate for­me, unifi­vu­­l Organ al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul III nr. 622 Sîmbătă 21 februarie 1970 4 pagini 30 bani D­at fiind faptul că, în a­­cest an, întreprinderea­­ de construcții-montaje a­­re de executat 1­050 de apartamente fizice în o­­rașele Vaslui, Bîrlad, Huși și Negrești, la care se adaugă peste 200 de apartamente res­tante din 1969, ne-am propus să vedem dacă, pe șantiere, sunt luate măsurile necesare pentru realizarea la timp a a­­cestor importante sarcini de plan. De la început, ing. Nico­­lae Georgescu, directorul în­treprinderii, ca și ing. Ion Ne­­gulescu, șeful șantierului de lo­cuințe din orașul Vaslui, au re­cunoscut că încă nu sunt crea­te toate condițiile pentru asi­gurarea unui ritm înalt de e­­xecuție. Din această cauză, nu numai frontul de lucru pentru 1970 nu înaintează în pas cu graficele stabilite, dar nici res­tanțele din anul trecut nu au șanse de a fi îndeplinite la timp. (Pentru cele 208 aparta­mente și pentru Policlinica o­­rașului — obiective restante — ultimele termene au fost stabi­lite pentru perioada 15-31 III 1970). Asta, pentru că­ timpul nefavorabil a împiedicat des­fășurarea normală a lucrărilor pe șantiere. Dar, era firesc ca această perioadă să fie folo­sită în vederea utilizării judi­cioase a bazei tehnicio-mate­riale a șantierelor, a bazei d­e producție a întreprinderii și pentru crearea unor condiții optime de cazare a muncito­rilor etc. Or, nici în aceste domenii nu s-a acționat cu fermitate, iată ce ne-a spus tov. Dimitrie Antonovici, inginer șef adjunct al întreprinderii de construcții-montaje, care răs­punde de realizarea blocurilor de locuințe restante. — încă de pe vremea T.B.C. Iași s-a proiectat și început la Vaslui construcția unei baze de producție, de la care șan­tierele să primească, centrali­zat, betoane, mortare etc. Dar lucrările la această bază se tă­răgănează fără motive esen­țiale. Pe de o parte, unele in­stalații pentru dozare și mala­­xare nu ne vin de la Uzina mecanică „Nicolina", iar pe de alta, nu se grăbesc lucrările la această bază întrucît, fiind concepută pentru agregate sor­tate, ea nu va putea fi folosi­tă în acest an deoarece, prin plan, sîntem repartizați la ba­lastierele din Pașcani, Adjud și Roman. Rămîne, așadar, ca pregătirea betoanelor și mor­tarelor să fie făcută tot pe șantiere, la fiecare punct de lucru. Pentru grăbirea lucră­rilor la blocurile restante E1, E 2 și J­2, am mobilizat mai multă forță de lucru. In baza acestor măsuri, am stabilit gra­fice de lucru pe decade și zi­le, pe care le urmărim să se realizeze întocmai. Ne-am deplasat pe șantiere. Dar am rămas dezamăgiți. Oa­meni erau, într-adevăr, destul de mulți, la toate punctele de lucru. Dar aceștia mai mult stăteau, decît lucrau. Ni s-a spus că așteaptă „Sacaua" cu apă. Cisterna de care ni s-a vorbit la întreprindere stătea însă defectă la o margine a C. MANOLIU (continuare ta pag. a 3-a) Pe șantierele de locuințe din Vaslui NU REPROȘURI, CI CONJUGAREA EFORTURILOR PENTRU LICHIDAREA RESTANȚELOR Pseudo­polițistă U­n incendiu izbucnit brusc a mistuit o bună parte din halele întreprinderii. Flăcările se apropiau pestea huloare de hala ce adă­produsele finite destinate­­ exportului. Doar energia și spi­ritul de sacrificiu al cîtorva­­ muncitori — am aflat apoi că • toți cinci erau comuniști a salvat unitatea de la un adevă­­­­rat dezastru financiar. După ce­i ore întregi, flăcările s-au năpus­tit mistuind totul în cale, ele s-au domolit, forțate fiind să lu­mineze doar chipurile oamenilor , și de această dată învingători în lupta cu calamitățile. Colectivul a fost înștiințat a doua zi, lapidar, după cum la­pidară a fost și informația de cîteva rînduri găzduită de zia­rul local. „ ... comuniștii au do­vedit încă o dată grija față de avutul obștesc, salvînd bunurile cu prețul vieții lor”. Pe urmă, lucrurile au intrat pe făgașul lor. Cu aportul întregu­lui colectiv, pagubele au fost recuperate, întreprinderea înde­­plinindu-și cu succes obligațiile de producție. Un singur om — se pare — își tortura creierii dorind cu orice preț să desco­pere izvorul flăcărilor. Directo­rul. A controlat el însuși toate colțișoarele, totul a fost în re­gulă. De unde a izbucnit incen­diul ? Numai o mină criminală e la mijloc. A cui însă, $i, ca pe un ecran, a început să-i adu­că pe rînd pe toți cei care ar fi avut posibilitatea s-o facă, da­că le-ar fi stat în intenție. Stă­tea într-o poziție nu tocmai so­bra, de aceea coborî picioarele de pe scaunul alăturat și sună secretara. — Cheamă-l pe Grigore. Grigore apăru într-o secundă. Om mai­­ disciplinat ca el între­prinderea încă n-a cunoscut. Es­te șeful serviciului aprovizionare, și prietenul, intim al directoru­lui. De mulți ani, ( încă de­­ pe băncile facultății — urmată însă pînă la capăt [UNK] doar de ultimul. Acesta, cînd i s-a încredințat conducerea întreprinderii, s-a gîndit și la fostul său coleg din primu­l an de studii pe care toc­mai îl întîlnise, propunîndu-i o slujbă în unitatea ce-o va con­duce. Obișnuia, ținînd seama de acestea, ca unele probleme să le discute și cu el. Prietenește. — Ei, ce zici, Grigore. Vezi ce încurcată e? Eu am controlat o CORNELIU HUȚANU (continuare în pag. a 3-a) în pag..a 2-a Miazin ■ intîiul zbor București-Bîr­­lad—București B „Astra“ la un veac de existență Conferința județeană a sindicatelor Ieri, în sala de ședințe a Co­mitetului județean de partid a avut loc Conferința jude­țeană a sindicatelor — Vaslui, la care au participat delegații aleși pentru Conferința jude­­țeană a sindicatelor, conducă­tori ai unor unități și orga­nizații economice, sociale și obștești, alți invitați­ la Conferință au participat tovarășii : Gheorghe Tănase, membru al­ C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului jude­țean de partid, președintele Comitetului executiv al Con­siliului popular județean, și Iosif Anderco, secretar al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România. De participat membri asemenea, au și membri supleanți ai biroului Comite­tului județean de partid. Tovarășul Gheorghe Ivan, președintele Consiliului jude­țean al sindicatelor a prezen­tat „Darea de seamă asupra activității Consiliului județean al sindicatelor". Apoi, a luat cuvântul, tovarășul Tănase, prim-secretar Gheorghe al Co­mitetului județean de partid, care a transmis salutul Comi­tetului județean de partid, or­ganizației sindicale județene, conferinței sale, făcînd apre­cieri asupra activității desfă­șurate de oamenii muncii din județ în realizarea sarcinilor economice și social-culturale. Vorbitorul, după ce a punctat principalele obiective ce au stat în centrul preocupărilor oamenilor muncii din județ, organelor și organizațiilor sin­dicale, a trasat liniile de pers­pectivă ale dezvoltării multi­laterale a județului Vaslui în următorii ani, făcînd referiri la activitatea ce trebuie depu­să de Consiliul județean al sindicatelor în ansamblul pre­ocupărilor oamenilor muncii. Pe marginea dării de seamă și a proiectului de hotărîri au luat­ cuvîntul tovarășii: Con­stantin Chiper, Pavel Culea, Gheorghe Țurcanu, Maria Za­­hariuc, Marin Moronescu, Constantin Petrican, Gheorghe Munteanu, Constantin Costin și alții. In încheierea primului punct al ordinei de zi, a luat cuvîn­tul tovarășul Iosif Anderco, secretar al Consiliului Cen­tral al U.G.S.R. La punc­tul doi al ordinei de zi a Con­ferinței a fost ales no­ul Con­siliu județean al sindicatelor, în prima sa ședință, noul or­gan județean și-a ales biroul executiv. Ca președinte al Consiliului județean al sindi­catelor a fost ales tovarășul Ion Pîrvax, iar ca­ secretar to­varășul Gabriel Bistriceanu. In încheierea lucrărilor Con­ferinței s-a dat citire textului unei telegrame, adresate Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU perso­nal. Prezidiul conferinței județene a sindicatelor. Importante lucrări contractate de „ARCOM“ peste hotare De la înființarea Antreprizei române de­ construcții­­montaj „ARCOM" au trecut mai puțin de cinci luni. Totuși, în acest scurt interval de timp, întreprinderea a încheiat contracte pentru executarea unui mare număr de lucrări peste hotare. Astfel, în cadrul contractelor perfectate de întreprinderi de comerț­ exterior din țara noastră cu firme din Turcia, specialiștii „ARCOM"-ului urmează să acorde asistență tehnică la montajul utila­jelor a două obiective industriale — o uzină pentru fa­bricarea acidului sulfuric la Samsoun și alta de super­­fosfați, care se va construi la El Azig. Utilajele și in­stalațiile de bază ale acestor fabrici vor fi livrate de țara noastră. Tot cu concursul specialiștilor noștri va fi construită, în Iran, o uzină­ de sodă. A fost, de ase­menea, contractată extinderea rafinăriei de la Carac­­a— Pakistan. „ARCOM“-ul a contractat, de asemenea, proiectarea unei fabrici de epiclorhidrină pentru Cehoslovacia. Tot în această țară, specialiștii români acordă în prezent asistență tehnică la glisarea unui coș de fum înalt de 120 m, care se construiește la întreprinderea „Termo­­stav" din Bratislava, iar la Chrudin, constructorii noștri vor preda la cheie un hotel cu 150 de locuri, dotat cu mobilier românesc. Pentru obținerea unor producții agricole superioare Pentru creșterea continuă a eficientei activității economi­ce a I.A.S. Todirești, colecti­vul de organizare­ științifică a producției­ și a muncii, condus de inginerul , Nicolae Robescu, desfășoară o muncă rodnică. Cele trei studii­ întreprinse a­­nul trecut au fost finalizate și urmează să se aplice în producție. In noul an, pe a­­genda de lucru a acestui co­lectiv se află , notate, și ur­mează a fi studiate, alte te­me, cum ar fi: fertilizarea so­lului cu îngrășăminte chimice ,și aplicarea celor mai cores­punzătoare doze la unitatea de suprafață incit, de la fie­care kilogram de substanță activă aplicată să se obțină un randament maxim, deter­minarea Ph-ului solului, pe toate tarlalele, pentru corecta­rea acidității terenului prin aplicarea amendamentelor. A­­bordarea unor astfel de teme dovedește continua preocupa­re a specialiștilor pentru ob­ținerea unor rezultate econo­mice superioare în această unitate. Comitetului Central al Partidului Comunist tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Participanții la Conferința județeană a sindi­catelor Vaslui, dezbâtind activitatea desfășurată de sindicate pentru înfăptuirea obiectivelor sta­bilite de Congresul al X-lea, au exprimat entu­ziasmul cu care muncitorii, tehnicienii, inginerii și intelectualitatea din județul nostru muncesc pentru a da viață grandiosului program de edi­ficare și dezvoltare multilaterală a României so­cialiste. Entuziasmul și însuflețirea cu care oamenii muncii din județul Vaslui își aduc contribuția la realizarea obiectivelor economice și social-cultu­­rale sunt o manifestare vie a atașamentului profund față de politica înțeleaptă, clar­ văzătoa­­re a partidului nostru, față de conducerea sa, in frunte cu dumneavoastră, scumpe tovarășe Nicolae Ceaușescu. Exprimind voința de nezdruncinat a membri­lor săi angrenați cu întreaga lor capacitate crea­toare la înfăptuirea sarcinilor stabilite de Con­gresul al X-lea și de Plenara Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român din decem­brie 1969, sindicatele din județul nostru se an­gajează ca, sub conducerea organelor și orga­nizațiilor de partid, să contribuie cu toate for­țele și priceperea lor la obținerea unor producții și randamente sporite in industrie și agricultu­ră, la creșterea eficienței economice în toate sectoarele de activitate. Delegații la Conferință, în numele celor pes­te 50 de mii de membri de sindicat pe care-î reprezintă, exprimă hotărîrea lor nestrămutată de a da viață angajamentelor asumate de ple­nara Comitetului județean de partid Vaslui, ca răspuns chemării la întrecere a organizațiilor ju­dețene de partid Brașov și Timiș, subordonind în­treaga noastră activitate înfăptuirii politicii parti­dului, realizării și depășirii planului pe anul 1970." Folosind baza materială de care dispunem și­ îmbunătățind permanent formele și mijloacele de influențare, sindicatele, sub conducerea organi­zațiilor de partid, vor îmbunătăți activitatea lor cultural-educativă, cultivînd în rîndul salariaților atitudinea înaintată față de muncă și avutul obștesc, creînd o opinie de masă care să con­tribuie la întărirea disciplinei in producție, ridi­carea permanentă a nivelului de cunoștințe pro­fesionale, creșterea răspunderii fiecărui om al muncii pentru îndeplinirea exemplară a sarcini­lor ce-i revin în toate compartimentele vieții sociale. Dînd expresie gindurilor și sentimentelor tu­turor salariaților din județul nostru, sindicatele din județul Vaslui asigură conducerea partidului­ pe dumneavoastră, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, că își vor consacra întreaga lor acti­vitate înfăptuirii politicii partidului, pentru ridi­carea României socialiste pe culmile progresului și civilizației, ale bunăstării întregului popor ro­mân. CONFERINȚA ORGANIZAȚIEI JUDEȚENE A SINDICATELOR VASLUI [onstirea Utilei flo­gile Sociale ți Polit­­a Bili Intială România Vineri au continuat lucră­rile Adunării Generale de constituire a Academiei de Științe Sociale și Politice. In prima parte a ședinței, comisia de redactare a pre­ zentat un raport privind mo­dificările ce urmează a fi adu­se proiectului de statut pe baza propunerilor dezbateri. Adunarea făcute în generală­ a aprobat apoi în unanimitate Statutul Academiei de Științe Sociale și Politice a Republi­cii Socialiste România. Docu­mentul prevede că acest for științific, desfășurîndu-și acti­vitatea sub îndrumarea C.C. al P.G.R., organizează, îndrumă și coordonează în mod unitar munca de cercetare în dome­­niul științelor sociale și poli­tice, promovează în această muncă concepția materialismul (continuate in pag. a 3-a) HOTARIREA Consiliului de Miniștri privind acordarea de premii din beneficiile realizate în vederea stimulării sala­riaților din întreprinderi­, cen­trale industriale și­­ ministere economice în realizarea și depășirea sarcinilor ce decurg din planul de stat­,, precum și pentru creșterea continuă eficienței economice, care să o conducă la sporirea beneficii­lor, pe baza principiilor apro­bate de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, Con­siliul de Miniștri a emis o ho­­tărîre prin care se introduce sistemul de acordare de pre­mii din beneficiile realizate. Potrivit acestei hotărîri, în­­cepînd cu activitatea anului 1970, muncitorii, personalul de conducere,­ tehnic, economic, de specialitate și administra­tiv din unitățile economice vor­­ putea beneficia de premii, dintr-un fond de premiere ce se constituie anual prin apli­carea unor cote asupra bene­ficiului total realizat de fie­care unitate economică. Fon­dul de premiere și deci pre­miul individual al salariaților vor fi cu atît mai mari cu cât unitățile economice vor reali­za un volum de beneficii sporit, ca urmare a creșterii producției, a reducerii prețu­lui de cost, a sporirii produc­tivității muncii, a ridicării e­­ficienței întregii activități e­­conomice. La stabilirea cotei de pre­miere se are în vedere asigu­rarea unei proporții corespun­zătoare între fondul de pre­miere, fondul de salarii și vo­lumul beneficiului,­ precum și condițiile de realizare de că­tre fiecare unitate a benefi­ciului planificat. Fondul de premiere ce se cuvine fiecă­rei unități economice se sta­bilește pe baza rezultatelor definitive obținute, oglindite în bilanțul contabil anual, în raport cu beneficiul efectiv realizat. Fondul de premii se micșorează în cazul nereali­­zării beneficiului planificat. Paralel cu realizarea bene­ficiului, colectivele unităților economice sunt direct cointe­resate să îndeplinească și ceilalți indicatori de plan. Astfel, hotărîrea prevede că fondul de premiere al între­prinderii poate fi constituit integral, pe baza cotei apro­bate, atunci cînd se realizează principalii indicatori: planul producției marfă, valoric și în sortimentele stabilite, chel­tuielile planificate la 1.000 lei producție marfă, planul de ex­port în lei valută și îndepli­nirea obligațiilor asumate prin contracte. In cazul nerealizării indica­torilor stabiliți, fondul de pre­miere se reduce proporțional, diminuarea fondului pentru nerealizarea unui indicator neputînd fi mai mare de 15 la sută. rui In vederea stimulării fiecă­colectiv în îndeplinirea și depășirea planului, hotărî­rea dă dreptul acordării de premii din beneficiile realizate și unităților cu gestiune eco­nomică internă, care urmăresc și evidențiază distinct rezul­tatele activității proprii, inde­pendent de rezultatele cen­tralei, combinatului sau grupu­lui de uzine de care aparțin. Salariații centralelor indus­­triale,­ celorlalte organizații economice cu statut de cen­trală, ai ministerelor și ai al­tor organe centrale economice beneficiază de premii în ra­port de rezultatele obținute pe ansamblul organizației eco­nomice respective. Salariații acestor organizații vor cointeresați și pe această ca­fi­le să dea tot sprijinul unită­ților subordonate și să-și spo­rească preocuparea pentru creșterea eficienței econo­mice. Hotărîrea Consiliului de Miniștri prevede posibilitatea stimulării prin premii și în cursul anului a salariaților care obțin realizări deosebite în muncă. In acest­ scop uni­tățile pot utiliza un sfert din fondul total de premii din beneficii. Cea mai mare parte a fon­dului de premiere respectiv 75 la sută se repartizează la sfîrșitul anului tuturor salariaților, muncitori, perso­nal de conducere, tehnic, e­­conomic și administrativ, pro­portional cu salariul tarifar realizat și timpul efectiv ,la­ (Agerpres) (continuare In pag. a 3-a) Primirea membrilor Prezidiului Academiei la secretarul general al partidului Vineri la amiază, după în­cheierea lucrărilor de consti­tuire a Academiei de Științe Sociale și Politice a Republi­cii Socialiste România, tova­rășul Nicolae Ceaușescu­, se­cretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, s-a întîl­­nit la sediul C.C. al P.C.R. cu membrii Prezidiului noii Aca­demii. La întîlnire au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pa­nă, Gheorghe Rădulescu, Vir­gil Trofin, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Ră­­utu, Ion Iliescu. Președintele Academiei de Științe Sociale și Politice, Miron Constantinescu, a fă­cut o scurtă prezentare a des­fășurării lucrărilor Adunării generale și, în numele membri­lor Prezidiului Academiei, exprimat conducerii partidului a recunoștința pentru încrederea acordată, precum și hotărîrea de a depune întreaga ener­gie pentru a duce la bun sfîr­­șit sarcinile complexe de ma­re răspundere ce le revin. Vorbitorul a arătat că, dînd glas gredurilor și propuneri­lor multor participanți, ex­­primînd sentimentele de adin­­că stimă și prețuire pe care cercetătorii din domeniul ști­ințelor sociale, ca de altfel întregul nostru popor, le poartă secretarului general al partidului, contribuției sale la dezvoltarea creatoare a gîndi­­rii sociale din țara noastră. Adunarea generală a ales în unanimitate și într-o atmosferă de puternic entuziasm pe tova­rășul Nicolae Ceaușescu, ca președinte de onoare al noului for științific. El l-a rugat­ pe­ secretarul general al partidului să accepte această funcție. Luînd cuvîntul, tovarășul Nicolae Ceaușescu a spus : Stîrnați tovarăși. Constituirea Academiei de Științe Sociale și Politice re­prezintă un eveniment deo­sebit de important în viața patriei noastre socialiste. Desigur, este cunoscut că în țara noastră s-au desfășu­­rat și în trecut activități po­zitive, s-au obținut rezultate bune în diferitele discipline reunite astăzi în cadrul Aca­demiei de Științe Sociale și Politice. Cu toate acestea, în aceste domenii mai avem încă multe de făcut, de altfel, dezvoltarea științelor­­ sociale — ca a oricărei științe —­ nu se va opri niciodată la o anumită limită maximă. Științele socia­le se vor dezvolta permanent sub impulsul evoluției socia­le, al transformărilor profunde care au loc in societatea noastră și în lume; numai ți­nînd seama de aceste schim­bări, aceste științe vor putea contribui atît la înțelegerea fenomenelor sociale, cît și la orientarea activității de trans­formare a societății. Constitui­rea Academiei va marca — sfat convins de aceasta — o cotitură în domeniul știin­țelor socile din țara noastră. După cite am fost infor­mat, la adunare a participat un număr mare de delegați și invitați. Dezbaterile care au avut loc în prealabil in centrele mai importante ale țării, ca și discuțiile purtate în adunarea de constituire, au contribuit în bună măsu­ră la precizarea și orientarea activității ce urmează să desfășoare Academia constitui­­­tă astăzi. E de înțeles că era greu, în timpul celor două zile cit a durat sesiunea de constituire a Academiei, să se dezbată în amănunțime toate problemele de fond ale activității in domeniul științe­lor sociale și politice. Unele chestiuni ridicate, unele cri­tici sau unele dorințe expri­mate de tovarăși constituie doar cîteva aspecte ale pro­blemelor mari ce se pun as­­tăzi in fața științelor sociale­ în țara noastră. Sînt convins că prezidiul Academiei de Științe Sociale și Politice, secțiile nou con­stituite vor trece la elabo­rarea unui program concret de muncă și că, pe ba­za acestui program, se va realiza intensificarea muncii de cercetare în institute, în universități, in centrele sociale și economice ale patriei noastre. Ne expri­măm încrederea că activitatea Academiei va contribui la ri­dicarea pe o treaptă superioa­ră a întregii vieții culturale, științifice și educative din pa­tria noastră. Sînt multe probleme care trebuie abordate de Acade­mie, începind cu cercetarea in domeniul istoriei, unde trebuie să fim mai activi, să aducem o contribuție mai mare la în­țelegerea atît a momentelor esențiale din istoria patriei cit și a marilor evenimente din istoria universală. Pentru a în­țelege mai bine eveniment­a trebuie să îmbinăm studiul toriei naționale cu studiul isto­riei mondiale. Un timp vast de cercetare se deschide în dome­niul economiei, al filozofiei, sociologiei și în toate celelalte compartimente ale gîndirii so­ciale ce intră în sfera de preo­cupări a Academiei de Științe Sociale și Politice. Așteptăm de la dumneavoas­tră, de la toți membrii Acade­miei o muncă foarte intensă,­­foarte rodnică. Dorim ca în munca Academiei să se intro­ducă un spirit nou, stilul mun­cii de partid, în sensul unei abordări curajoase a proble­melor, al confruntării libere a părerilor de pe pozițiile noas­tre marxist-leniniste, de pe platforma concepției noastre materialist dialectice despre natură și societate. Numai ast­fel Academia va răspunde în­crederii pe care i-o acordă partidul și poporul nostru. Doresc ca în numele Comite­tului Central, al Comitetului Executiv să vă felicit pe dum­neavoastră, pe președintele A­­cademiei, pe toți membrii Aca­demiei și să vă urez succes în activitatea viitoare. In ce privește cinstea pe care adunarea generală mi-o face mie și in același timp, conducerii partidului, propu­­nîndu-mă președinte de onoa­re al Academiei, nu pot decît să exprim cele mai calde mul­țumiri. Acceptînd această cin­ste sînt hotării să-mi aduc contribuția la munca Acade­miei nu numai ca președinte de onoare, ci ca activist pe tărîmul științelor sociale, al gîndirii și teoriei noastre re­voluționare, marxist-leniniste. Legumicultori la lucru Cooperativa agricolă din Mînjești și-a prevăzut ca în anul acesta să cultive 26 de hectare cu legume, dintre care 20 în cultură pură și șase în cultură­ succesivă. Sprijiniți îndea­proape de către consiliul de conducere al unității, precum și de către ingine­rul Ovidiu Cambera, legu­micultorii de la Mînjești au trecut la efectuarea lucră­rilor de sezon. Pînă acum, ei au însăm­înțat 90 de metri pătrați cu răsaduri pentru roșii și varză tim­purii, iar acum continuă acțiunea de fertilizare a su­prafețelor destinate grădi­nii de legume,

Next