Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 581-654)

1970-03-26 / nr. 650

proletari am toate țărilor unifi-ve! Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean Deschiderea lucrărilor sesiunii Marii Adunari Naționale La București, au început, miercuri dimineața, lucrările sesiunii a patra a celei de-a șasea legislaturi a Marii A­­dunări Naționale. Marele sfat al țării ia în discuție documente de mare importanță pentru dezvoltarea in continuare a României so­cialiste. Mărturie elocventă a democratismului profund ce caracterizează întreaga noas­tră viată politică, economică și socială, aceste documente sunt rodul unor largi consul­tări, în cadrul cărora oameni ai muncii, specialiști în di­verse domenii au făcut pro­puneri prețioase pentru per­fecționarea activității econo­mice în vederea valorificării într-o măsură și mai mare a resurselor materiale și uma­ne ale țării. In actuala se­siune, deputații vor dezbate, de asemenea, probleme prin­cipale ale politicii externe pro­movate de Republica Socia­listă România. La lucrări iau parte depu­tații Marii Adunări Naționa­le, precum și numeroși invi­tați — conducători de insti­tuiții centrale și organizații obștești, activiști de partid și de stat, personalități ale vieții economice, științifice și culturale, ziariști. In lojile Marii Adunări Na­ționale erau prezenți șefi ai misiunilor diplomatice acredi­tați în țara noastră. Se aflau, de asemenea, numeroși cores­pondenți ai presei străine, au ora 10. Deputații și invitații întîmpinat cu îndelungi aplauze pe conducătorii parti­dului și statului. In loja din dreapta au luat loc tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Ma­urer, Emil Bodnaraș, Paul Ni­­culescu-Mizil, Gheorghe Ră­­dulescu, Virgil Trofan, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumi­tru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoi­ca, Vasile Vîlcu. In loja din stînga se aflau membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarășul Ștefan Voitec, președintele Marii A­­dunări Naționale. Marea Adunare Națională a adoptat în unanimitate urmă­toarea ordine de zi: 1. Proiectul Legii organiză­rii și disciplinei muncii în u­­nitățile socialiste de stat. 2. Proiectul Legii privind organizarea și controlul cali­tății produselor. 3. Proiectul de Lege privind regimul ocrotirii unor catego­rii de minori. 4. Cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969. Intrîndu-se în ordinea de zi, deputatul Petre Lupu, mi­nistrul muncii, a prezentat Expunerea la Proiectul Legii organizării și disciplinei mun­cii în unitățile socialiste de stat. După cum se știe, acest proiect de lege a fost publi­cat în prealabil în presă și amplu dezbătut în organiza­țiile sindicale cu masele largi de oameni ai­­ muncii, cu ca­re prilej­­ i s-au­ adus îmbu­nătățiri. Deputatul Gheorghe Vasi­­lichi, președintele Comisiei pentru sănătate, muncă și a­­sigurări sociale, a prezentat raportul comun al acestei co­misii și al Comisiei juridice la Proiectul de lege în dez­batere. In continuare, s-a trecut la discuția generală. Au­­ luat cuvintul deputații : Ștefan Boboș, prim-secretar al Co­județean — Neamț al P.C.R., președintele Consi­liului popular județean, Gheor­ghe Stoica, maistru la Uzina mecanică „Muscel" din jude­țul Argeș, Vasile Ardeleanu, directorul Schelei de extrac­ție — Boldești, județul Pra­hova, Mihai Obornyi, secretar al Comitetului județean — Harghita al P.C.R., Ioan Co­­toț, secretar al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Veronica Ar­delean, director al Fabricii de antibiotice din Iași, Marin Tudoran, directorul întreprin­derii agricole de stat — Med­gidia, din județul Constanța, Marin Enache, secretarul Co­mitetului de partid al Uzinei „23 August" din Capitală, Constantin Pitaru, maistru la Uzinele „înfrățirea" din Ora­dea, Marcel Dobra, președin­tele Cooperativei agricole de producție din comuna Gîrbov, județul Ilfov, Ioan Avram, ministrul industriei construc­țiilor de mașini, Nicolae Ro­­vinaru, prim-secretar al Co­mitetului județean — Teleor­man al U.T.C. La amiază, lucrările în șe­dința plenară s-au întrerupt, urmând a fi reluate joi dimi­neața. Comisiile juridică, pentru industrie, construcții, și trans­porturi ; pentru sănătate, mun­că și asigurări sociale; pen­tru consiliile populare și ad­ministrația de stat; pentru, în­­vățămînt, știință și cultură s-au întrunit apoi pentru exa­minarea în continuare a pro­iectelor de legi înscrise pe ordinea de zi a sesiunii. (Agerpres). Importante capacități de producție puse în­­ unesiune în industria chimică au fost puse în funcțiune, în a­­cest an, noi capacități de producție. Astfel, la Uzina chimică de la Năvodari a in­trat în producție o nouă li­nie de fabricare a acidului sulfuric cu o capacitate a­­nuală de 200.000 tone, la Să­­vinești o nouă fabrică de fi­bră acrilică românească „Me­­tana III" — care poate pro­duce anual 10.000 tone, iar Fabrica de polietilenă din cadrul Combinatului petrochi­mic de la Pitești produce a­­cum la capacitatea proiectată, prin intrarea în funcțiune a două noi linii tehnologice de cite 15.000 de tone polietile­nă anual. De asemenea, la Uzina de prelucrare a mase­lor plastice a fost dată in funcțiune o capacitate de pro­ducție de 4.500 tone granule destinate industriei electro­tehnice. In prezent, la Uzina de fibre și îngrășăminte chi­mice — Săvinești se află în construcție două noi fabrici, una care va produce anual 300.000 tone amoniac și alta de uree. Alte importante ca­pacități de producție se află în diferite faze de construc­ție la Pitești, Rîmnicu Vîlcea și Tg. Mureș. Noi instalații vor intra în funcțiune în cursul anului la Grupul indus­trial de petrochimie Borzești, Uzina de fibre poliesterice Iași, Uzina de fibre artificiale Brăila. Ca urmare a investițiilor substanțiale rezervate acestui important sector numărul u­­nităților productive in indus­tria chimică va spori, în 1970,­­ cu 47 de capacități noi. (Agerpres). Programul național privind gospodărirea rațională a resurselor de apă, extinderea lucrărilor de irigații, îndiguiri, desecări și de combatere a eroziunii solului în Republica Socialistă România în anii 1971—1975 și prevederile generale de perspectivă pînă în 1985 C.A.P. Dragalina. Me­canizatorii Ion Mana­le, Neculai Sirbu, Ma­tei Teodor și Vasile Ginghină pregătesc pa­tul germinativ în vede­rea însâmînțârii culturi­lor din epoca întîi. Foto : P. Botoșanu vwvwwvwwwv /wvwwwwww IMPORTANTĂ ACȚIUNE IN VEDEREA RIDICĂRII NIVELULUI AGRICULTURII „Numai creind o puternică bază tehnico-materiala a agriculturii, asigurind meca­nizarea și chimizarea lucrărilor, aprovizionarea cu apă a solului, recuperarea terenu­rilor degradate, conservarea in bune condiții a fondului funciar se poate făuri o agri­cultură cu adevărat modernă, in stare să furnizeze produse agro-alimentare in canti­tăți tot mai mari pentru buna aprovizionare a populației, să asigure materiile prime agricole necesare industriei". (Din cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, la plenara C.C. al P.C.R. din 17—19 martie 1970). P­­rogramul național pri­vind gospodărirea rațio­nală a resurselor de apă, extinderea lucrărilor de irigație, îndiguiri, dese­cări și combatere­a eroziunii solului în țara noastră in pe­rioada 1971—1975 și prevede­rile generale de perspectivă pînă în 1985 aprobat recent de plenara C.C. al Partidului Co­munist Român este prima lu­crare de largă perspectivă în acest domeniu pentru care sta­tul alocă peste 37 miliarde de lei. In decursul cincinalului ur­mător se va amenaja pentru irigații o suprafață de 1,3—1,5 milioane hectare. Pentru com­baterea inundațiilor și excesu­lui de umiditate, programul cu­prinde noi lucrări de îndiguiri și desecări pe o suprafață de 500 mii hectare. In zonele puternic erodate din unele bazine hidrografice, unde ero­ziunea aduce mari prejudicii economiei și populației („Pro­gramul național" amintește și de bazinul Bîrladului), se vor executa lucrări de combatere a eroziunii pe o suprafață de 430.000 de hectare. Extinderea rapidă a irigații­lor, a industriei și a centrelor populate au făcut ca în nume­roase zone ale țării, printre care putem cita și Vasluiul, să crească nevoia de apă. Progra­mul prevede executarea unor acumulări pentru înmagazina­­rea apei în perioadele de ape mari și apoi redistribuirea ei după necesități. Numai pînă la sfirșitul anului 1970 se pre­vede a­ intra în funcție 35 de acumulări ce însumează două miliarde m­c. de apă înmaga­zinată. O bună parte din fondu­rile alocate acestui grandios program sunt destinate și îm­bunătățirilor funciare din ju­dețul nostru. Situat în podișul central moldovenesc, pe un te­ren frămintat, peste 270 mii de hectare, adică 65 la sută din suprafața agricolă a județului, este supusă pericolului de e­­roziune, ceea ce se reflectă negativ în nivelul scăzut al producțiilor de cereale. O su­prafață însemnată de teren, pe­ste 33.000 de hectare, în special în luncile Bîrladului și Prutului sint supuse inundații­lor și excesului de umiditate. In ultimii ani, cu sprijinul nemijlocit al statului, unitățile agricole socialiste din județul Vaslui au întreprins o serie de măsuri pentru folosirea rațio­nală a pămîntului, pentru com­baterea inundațiilor și excesu­lui de umiditate, pentru stăvi­lirea fenomenului de eroziune. Este vorba de construirea di­gului de apărare din zona Al­bita in lungime de 68 de km, care a scos de sub pericolul inundațiilor 18.655 de hectare. Digul, lucrările de combatere a eroziunii solului, regulariza­rea scurgerilor pe versanți, a­­menajarea a trei sisteme de desecare în incinta vor permite obținerea îndiguită unui spor de recolte a căror va­loare se ridică la peste 160 de milioane de tei. Acțiunea de combatere a e­­roziunii solului s-a desfășurat pe o suprafață de 70.000 de hectare. Pe terenurile în pan­tă, improprii culturilor de cîmp s-au înființat plantații viticole și pomicole însoțite de lucrări antierozionale, suprafața aces­tora atingind 16.350 de hec­tare. In anul in curs, pe lingă lucrările ce se desfășoară în continuare pe șantierul de hi­droameliorații Albița—Fălciu, se întreprind acțiuni de stabi­lire a terenurilor in bazinul hidrografic Valea Seacă pe 3.600 de hectare, lucrări care au și început. Acțiunile de îmbunătățiri funciare și gospodărire a ape­lor ce se vor desfășura pe te­ritoriul județului Vaslui în cin­cinalul 1971—1975, prezintă o pondere însemnată, ele urmind să asigure o îmbunătățire sub­stanțială a capacității de pro­ducție a terenurilor, a volumu­lui și a valorii producției a­­gricole. Numai îndiguirea rîu­­lui Bîrlad pe cursul său supe­rior, va scoate de sub perico­lul inundațiilor 15.800 de hec-Ing. DUMITRU STANCIU de la Comisia economică a Comitetului județean Vaslui al P.C.R. (continuare în pag. a 3-a) Centrul civic vasluian spre cota finală , ai vârstnicii ora­șului, nu numai tinerii, își amin­tesc cu greu cum arăta, cu zece urmă, sau chiar ani nn mai recent, centrul Vaslu­iului. Contururile ve­chilor construcții de­molate s-au șters, find pe tind, din me­morie, in schimb s-au Înscris cu repeziciune liniile arhitecturii mo­derne edificii a numeroaselor social-culturale ivite pe locul unor case care prezentau vădite semne de bă­­trinețe. Freamătul muncii Însuflețite, sim­fonia mlinilor ce a­­șează cărămidă peste cărămidă, pot fi in­­tîlnite astăzi pe toate șantierele Vasluiului. Peste noapte, o con­strucție s-a mai Înăl­țat cu câțiva metri. Astăzi, au început să­păturile pentru fun­dația unui nou hotel. In acest an, se vor construi 670 de apar­tamente din fondurile statului și 80 de apar­tamente proprietate personală . Sunt tot a­­tâtea lucruri cunoscute de fiecare vasluian, sapte catierele pe care le comentează pe stra­dă, cu ziarul in mină, sau la locul de mun­că, din Ne-am oprit, într-una zilele trecute, pe șantierul centrului ci­vic al orașului. Aici se lucrează de la 5 metri sub nivelul pă­mîntului pînă la o Înălțime de aproxima­tiv 30 de metri. La sosirea noastră prima constatare , constructo­rii nu se împacă, in general, cu reporterii. Aceștia din urmă prea fi­mută cu vorba, be­tonul nu poate aștep­ta „așa cum cred u­­nii" și nici țesătura de schele metalice împîn­­zite pe tot șantierul de Marcel Nițescu. Și totuși... — Cu schelele pe care le vedeți, pot cutreiera întreaga ța­ră — ne spune Mar­cel Nițescu. Ne oprim pe un șantier și le ri­dicăm. După ce face priză betonul, le iau iar și plec mai depar­te. Mereu altă con­strucție, dar cu altă economie de material lemnos! Un schelar dă „tot REPORTAJUL NOSTRU nul" construcției. După el își îndreaptă munca dulgherii, betoniștii, zidarii tencuitori și. în sfîrșit, zugravii, sau cum li se mai spune — „pictorii", „artiștii" noilor clădiri, începem un itinerar sinuos, cu multe urcu­șuri și coborîșuri. De­ocamdată, ne aflăm in „buzunarul“ scenei Ca­sei de cultură care, așa cum suntem­ încre­dințați, va fi dată in folosință la sfirșitul acestui an. In fața noastră, o echipă de fierari-betoniști lucrea­ză la platforma încli­nată a sălii de spec­tacole. Suntem­ bineîn­țeles, sub cerul liber și călcăm cu oarecare slială pe „scena" un­de, nu peste mult timp, orga de lumini Își va așterne fascicolele moi peste chipul interpre­ților. Nu știm cum va fi primul spectacol, ce va cuprinde el și de cu­ succes se va bucu­ra. Ne mulțumim cu mai puțin: aflăm cu exactitate „ușa" pe ca­re vor intra spectato­rii, pe unde vor ieși, sau cum se vor recrea. In timpul pauzelor, in foaierul care se con­turează tot mai clar, pe zi ce trece. — Așteptăm la rin­dul nostru cu nerăbda­re să Înfățișare vedem ultima a construc­țiilor pe care le avem în primire, să pășim înăuntru ca simpli vi­zitatori — ne spunea ing. Constantin Her­­­­ghelegiu, șeful lotului centrului civic Ritmul de lucru Vaslui, este bun. Dacă vom conti­nua așa, vom termina cu mult mai repede decit s-a prevăzut. Urmează o plimbare prin foaierul Casei de cultură și, bineînțeles, satisfacția de a fi pri­mii vizitatori, dar ca­re, deocamdată, n-am călcat pe mochetă, ci ne-am „Încurcat" pi­cioarele prin crengile de oțel neînghițite În­că în Întregime de beton ... La sediul po­litico - administrativ al orașului, maistrul Constantin Vițelaru nu slăbește din ochi nici un punct de lucru: „Mină dibace" — cum ii spun muncito­rii de aici — om scurt la vorbă, el ne „ra­portează”­­ — Demisol și parter — terminat, etaj. I — tencuit 80 la sută, V. NANEA (continuare în pag. a 2-a) in pagina a 4-a * b­ile D­ejucarea unui complot militar* îndreptat împotriva guvernului ■ Misiunea lui Rumor în faza finală La F. R. R. a Început montajul unei INSTALAȚII DE TRATAMENT TERMIC Săptămîna trecută, la Fabrica de rulmenți din Bîrlad au început lucrările de montaj ale unei insta­lații complexe de trata­ment termic în atmosferă controlată a Inelelor și a corpurilor de rulare pen­tru inele de rulmenți. Instalația, care va intra in dotarea secției strungă­­rie, este prevăzută cu o mașină de spălat, cit și alta de uscat piesele îna­inte ca acestea să intre pe fluxul tratamentului, cu un cuptor special și o in­stalație automată de că­­lire în baie de ulei, cu o altă mașină de spălat pie­sele călite în ulei și un cuptor bietajat, pentru de­­tensionarea pieselor ce vor asigura o productivitate de aproximativ 500 kg­ piese pe oră. Instalația, complet auto­matizată, are ca scop să îmbunătățească și să com­pleteze dotările existente realizate pe parcursul a­­nilor trecuți cu forțe pro­prii în cadrul unui pro­gram de autoutilaje; ea face parte din programul de dotare a fabricii cu noi utilaje specializate pentru sporirea operațiu­nilor de prelucrare pe flu­xul tehnologic în vederea asigurării unor produse de cea mai bună calitate. OTTO GWIAZDOMORSCHI de la subredacția din Birlad a ziarului „Vremea nouă" Festivalul republican de teatru pionieresc și școlar Prima decadă a lunii vii­­tîietatea — pe scene din ora­­toare coincide cu o frumoasă sele București, Brașov și Pia­manifestare artistică înscrisă anul acesta în calendarul acți­unilor desfășurate de purtăto­rii cravatelor roșii: primul festival republican de teatru pionieresc și școlar. Cu acest prilej, 2.500 de elevi, între 9 și 14 ani, își vor disputa in­tra Neamț — demonstrîndu-și talentele artistice în cadrul u­­nor spectacole de teatru, es­tradă, de păpuși și marionete, montaje literar-muzicale etc. La sfirșitul festivalului cele mai bune formații vor primi diplome de onoare. In curind, la Vaslui, se vor deschide noi unități de pres­tări servicii ale Cooperativei „Unirea meșteșugarilor”. Prin­tre acestea enumerăm un ate­lier de confecționat și reparat bijuterii, o unitate tip Romarta pentru încălțăminte, un atelier care va produce elemente preJ fabricate din beton armat, o unitate de marochinărie. Totodată, se preconizează or­ganizarea, cu sprijinul Inspec­toratului școlar județean, și a unei unități de meditații pen­tru elevi. LA VASLUI Alte unitâți ale cooperației meșteșugărești T în campania agricolă de primăvară FIECARE ZI, FIECARE ORA BUNĂ DE LUCRU SA FIE FOLOSITE DIN PLIN! Ritm alert la arături t­impul frumos din ulti­mele zile a favorizat zvîntarea pămîntului, fapt ce a făcut ca în aproape toate unitățile agricole cooperatiste să se treacă energic la aratul su­prafețelor restante din toam­nă și pregătirea patului ger­minativ. In unele C.A.P.-uri ca: Sîrbi, Delești, Zorleni, Costești, Schineni, semănătu­rile ,au și început. Este ade­vărat, n-au fost însămînțate decit suprafețe mici cu ma­zăre, borceag și ovăz. In a­­cest an, în agricultura coope­ratistă, prin aplicarea noului sistem de organizare, norma­re și retribuire a muncii se crează condiții pentru obți­nerea unor producții sporite, pentru că se cointeresează în rezultatele muncii nu numai cooperatorii, ci și mecanizato­rii pentru a folosi integral ziua-lumină în scopul efectuă­rii unor lucrări de bună ca­litate. Pregătirea solului în condiții optime constituie ga­ranția răsăririi uniforme a se­mințelor, dezvoltării acestora în condiții normale. Tocmai de un asemenea fapt au ținut seama cei 35 de mecaniza­tori de la C.A.P. Ivești care GH. ANGHELACHE (continuare în pag. a 3-a) Au terminat dezgropatul viei Paralel cu activitatea de pe ogoare, al cărei ritm devine din ce în ce mai intens, se desfășoară, în vis, primele lu­crări ce se impun cu deo­sebită necesitate : dezgropatul și nivelatul terenului. Aseme­nea acțiuni întreprind și co­operatorii din comuna Laza, care pînă la data de 24 mar­tie au dezgropat în întregi­me cele 59 de hectare de vie, ci­ posedă unitatea. In prezent, aceștia, după cum­­ ne informează corespondentul nostru voluntar, Pavel Donici, lucrează la nivelatul terenu­lui (numai în ziua de 24 mar­tie s-au nivelat peste 15 hec­tare ). Continuînd astfel, cooperatorii din Laza, în ur­mătoarele zile, vor putea ter­mina cu succes și această lu­crare, după care, vor putea trece la întreprinderea neîn­­tîrziată a celorlalte acțiuni cerute de actualul sezon. In pag. a 2-a Sport

Next