Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 581-654)

1970-03-28 / nr. 652

Proletari din toate țârile, unifi­ vul Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean In ziua de 27 martie a.c.r sub președinția tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, au avut loc lucrările plenarei Consiliului Național al Frontului Unității Socia­liste. Plenara a dezbătut mo­dul în care s-au rezolvat propunerile făcute de că­tre cetățeni în campania e­­lectorală din ianuarie — martie 1969, precum și activi­tatea depusă pînă acum de consiliile Frontului Unității Socialiste și principalele sar­cini ce le revin în anul 1970. Plenara a aprobat materia­lele prezentate în aceste probleme și programul de activitate al Consiliului Național al Frontului Uni­tății Socialiste. Plenara a dezbătut și a aprobat activitatea interna­țională desfășurată de Fron­tul Unității Socialiste, pre­cum și planul relațiilor ex­terne pe anul 1970. Plenara a adoptat textul documentului „Cu privire la securitatea europeană", care se dă publicității. Plenara a hotărît ca to­varășii Gheorghe Apostol și Constantin Mateescu, care au făcut parte din Biroul Executiv și din Consi­liul Național al Frontului Unității Socialiste ca re­prezentanți ai Uniunii Ge­nerale a Sindicatelor din România, respectiv al U­­niunii Centrale a Coope­rativelor de Consum, să fie eliberați din aceste funcții ca urmare a schimbărilor intervenite în conducerea acestor organizații. ai Plenara a ales ca membri Consiliului Național și ai Biroului Executiv al Frontului Unității Socialis­te pe tovarășii: Virgil Trofin, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezi­diului Permanent și secre­tar al C.C. al P.C.R., pre­a­ședintele Uniunii Naționale Cooperativelor Agricole de Producție, Florian Dă­­nălache, membru al Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Valerian Popescu, președintele Uniunii Socie­tăților de Științe Medicale, și Dumitru Bej­an, președin­tele Uniunii Centrale a Co­operativelor de Consum. De asemenea, plenara a ales ca membru al Consi­liului Național pe tovară­șul Traian Dudaș, preșe­dintele Consiliului jude­țean Mehedinți al Frontului Unității Socialiste. La dezbaterile din plena­ră au luat cuvîntul tova­rășii : Nicolae Tăbîrcă, Coriolan Pop, Carol Király, Zaharia Stancu, Aurelia Dănilă, Gheorghe Paloș, Constantin Petre, Dumitru Toma, Carol Gollner, Ion Mărgineanu, Constantin Du­­mitrescu și Damian Ascanio. In încheierea lucrărilor ple­narei a luat cuvîntul tovară­șul NICOLAE CEAUȘESCU. Plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Tovarăși, Plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste a dezbătut probleme de mare actualitate. Toți membrii Con­siliului care au luat cuvîntul aici au evidențiat preocupările consiliilor județene, orășenești și comunale pentru rezolvarea propunerilor oamenilor muncii făcute în timpul campaniei e­­lectorale precum și, în gene­ral, pentru rezolvarea difer­ite­lor sesizări și propuneri adre­sate curent de oamenii muncii consiliilor Frontului, diferitelor organisme ale statului. Trebuie să spunem că, în­­tr-adevăr, în perioada care a trecut de la alegeri a existat o mai intensă preocupare pen­tru rezolvarea acestor proble­me, pentru soluționarea ches­tiunilor de muncă și viață care îi privesc nemijlocit pe cetă­țeni, precum și a problemelor de ordin gospodăresc-edilitar. După cum au arătat mai toți vorbitorii, cu deosebire în do­meniul gospodăresc-edilitar s-au realizat multe lucruri bu­ne — deși trebuie spus că mai avem mult de muncit pentru a asigura ca orașele și comu­nele patriei să fie bine între­ținute și gospodărite. Paralel cu rezultatele bune pe care le-am obținut, in acest dome­niu mai persistă destule ne­ajunsuri. Unele consilii ale Frontului, cît și unele consilii populare nu se îngrijesc cu toată atenția ca mijloacele pe care le au la dispoziție să fie folosite cu rezultate maxime în ridicarea nivelului edilitar-gos­­podăresc al orașelor și comu­nelor, în crearea unor condi­ții de viață tot mai bune ce­tățenilor patriei noastre. De asemenea, după cum s-a subliniat aici, nu toți deputații acordă atenția cuvenită proble­melor ridicate în întilnirile a­­vute cu cetățenii. Trebuie să atragem atenția tuturor deputa­ților — atît celor ai Marii A­­dunări Naționale, cît și ai con­siliilor populare — să se pre­ocupe în mai mare măsură de rezolvarea problemelor ridica­te de alegători. Desigur, sînt probleme care nu-și pot găsi o rezolvare rapidă, dar chiar și în acest caz cetățenii trebuie să primească răspuns, arătin­­du-li-se ce se poate și ce nu se poate soluționa, explicîn­­du-li-se cu argumente cauzele, motivele. Numai așa oamenii muncii simt în mod concret că organele statului, organismele Frontului Unității Socialiste se preocupă cu adevărat de pro­blemele lor. Acolo unde nu e­­xistă încă condițiuni pentru re­zolvarea propunerilor făcute, sau cînd problemele ridicate sînt neîntemeiate, trebuie da­te explicații pline de răbdare cetățenilor , procedînd astfel vom avea de cîștigat din toate punctele de vedere. Așa cum am mai spus și în alte împrejurări, organele noas­tre de stat și organele Fron­tului Unității Socialiste, pre­cum și organele de partid și organizațiile de masă — au ca datorie fundamentală să se ocupe permanent de soluționa­rea problemelor ridicate de ce­tățeni. Activiștii organelor de stat, de partid și ai organiza­țiilor obștești — deci și ai consiliilor Frontului U­­nității Socialiste — trebuie să înțeleagă că sunt chemați să servească, prin întreaga lor activitate, interesele cetățeni­lor. Numai în măsura în care își îndeplinesc cu răspundere și consecvență aceste atribu­­țiuni ei se bucură de încre­derea cetățenilor. Numai ast­fel ei vor reuși să unească e­­lanul și energia tuturor cetă­țenilor în înfăptuirea sarcini­lor privind dezvoltarea socie­tății, ridicarea nivelului de viață și de civilizație al ora­șelor și satelor patriei noastre socialiste. In această ordine de idei, aș dori să mă refer la necesita­tea ca deputații Marii Adunări Naționale să prezinte în mod mai organizat dări de seamă în fața alegătorilor. Cred că ar fi bine să ne gîndim ca, în cursul lunilor mai-iunie să ai­bă loc asemenea întîlniri în întreaga țară. Cu acest prilej să se dezbată atît problemele legate de activitatea deputați­lor, modul de rezolvare a pro­blemelor ridicate de ale­gători, cît, mai cu seamă, problemele hotărîte de ultima plenară a Comitetului Central al­larea partidului privind dezvol­agri culturii, precum și hotărîrile Marii Adunări Na­ționale privind calitatea pro­duselor, organizarea și disci­plina muncii. Este necesar ca înseși con­siliile Frontului să exercite un control mai operativ asu­pra felului în care deputații mențin contactele cu alegă­torii, îi informează asupra activității lor și asupra pro­blemelor generale, rezolvă pro­blemele pe care le ridică ce­tățenii. In Frontul Unității Socialis­te sunt prezente toate organi­zațiile obștești, de aceea este necesar ca în consiliile Fron­tului să se dezbată modul în care aceste organizații parti­cipă la înfăptuirea programu­lui adoptat în comun, a pro­gramului cu care ne-am pre­zentat în alegeri în fața po­porului, realizarea politicii partidului și statului. In aceas­tă privință, cred că atît Con­siliul Național, cît și consiliile județene au făcut încă destul de puțin. In planul de mă­suri al Consiliului Național există unele prevederi în a­­ceastă privință ; cred că tre­buie să ne propunem să dăm mai multă viață consiliilor, să facem ca ele să aibă un rol mai mare în coordonarea acti­vității organizațiilor compo­nente. Aici s-a considerat că o pro­blemă importantă este crește­rea contribuției uniunilor de scriitori, artiști plastici și com­pozitori la munca de educare, îndeosebi a tineretului. Mi-a făcut plăcere să ascult că U­­niunea Scriitorilor a început să întreprindă unele acțiuni în această direcție. Sperăm că în­ceputul bun care s-a făcut — și care constituie, poate, o re­venire la unele obiceiuri bu­ne din trecut, în mod nejusti­ficat uitate — va fi dus mai departe. Este necesar să se în­cetățenească în activitatea U­­niunii Scriitorilor și a celor­lalte uniuni ca o metodă per­manentă întărirea contactului cu cititorii, cu beneficiarii o­­perelor, cu cetățenii. Desigur, în cadrul acțiunilor de ca­re s-a vorbit, artiștii vor citi sau vor prezenta ce­tățenilor operele lor, dar cu această ocazie ei vor tre­bui să asculte și ce spun ci­titorii. Din aceasta va ieși ceva util atît pentru public, cît și pentru creatori. In­­ fe­lul acesta cititorii, ascultăto­rii, spectatorii vor primi din partea uniunilor de creație sprijin, astfel încît să poată înțelege mai bine operele. In același timp însă și scriitorii, artiștii, oamenii de creație în general vor înțelege mai bi­ne aspirațiile și dorințele pu­blicului pentru a putea crea lucrări care să corespundă dorințelor și năzuințelor ce­tățenilor patriei noastre. Deci din strîngerea acestui contact are de cîștigat pînă la urmă societatea noastră socialistă, arta și cultura, oamenii de creație, cetățenii patriei. S-a vorbit despre activita­tea Uniunii Arhitecților. Cred că una din recomandările pe care Consiliul Național tre­buie să le facă Uniunii Arhi­tecților este aceea de a asi­gura ca în fiecare județ să existe cîțiva arhitecți ; oricîte eforturi ar depune Uniunea Arhitecților din București, ea nu poate înlocui ceea ce pot face arhitecții care trăiesc și muncesc în județe. Sunt de a­­cord ca județele să se adre­seze Uniunii Arhitecților, ur­­mînd ca aceasta să organi­zeze trimiterea pe teren a u­­nor echipe din care să facă parte — în afara arhitecților — cadre din învățămînt și din institute. Aceste echipe să a­­jute organele locale în defi­nitivarea sistematizării și în proiectare. Eu cred că, într-a­­devăr, Uniunea ar putea crea grupe de arhitecți pentru ju­dețele care n-au institute pu­ternice , aceste grupe să aibă oarecum o răspundere perma­nentă, acordînd județelor un sprijin, un ajutor sistematic. Acesta ar fi un lucru bun. Sunt însă și alte probleme, tovarăși, care merită să facă obiectul discuțiilor în cadrul Consiliului nostru , cred că organizațiile care fac parte din Consiliul Național, cît și bi­roul Comitetului Executiv se vor gîndi să lărgească tema­tica dezbaterilor. Ar fi bine dacă la ordinea de zi s-ar pune măsurile ce trebuie luate de către Consiliul Național al Frontului pentru înfăptuirea celor două programe adoptate recent de Comitetul Central în domeniul agriculturii. Tre­buie să avem în vedere că în cursul următoarelor luni se va definitiva planul cincinal, ținînd seama că el privește toate sferele de activitate ale societății noastre, este normal ca Consiliul Național să-și spună părerea, să-și aducă contribuția la definitivarea lui. Sunt și alte probleme care, puse în dezbaterea Consiliu­lui, cu participarea reprezen­tanților tuturor categoriilor sociale, ai tuturor organizați­ilor obștești, vor putea fi so­luționate în mai bune condi­­țiuni, corespunzător cerințelor dezvoltării continue a societă­­ții noastre socialiste. Aceasta este, de altfel, una din rațiu­nile creării Frontului Unității Socialiste. Prin participarea mai activă, organizată, a tu­turor categoriilor sociale, a tuturor organizațiilor obștești la elaborarea politicii interne și externe a partidului nos­tru, să asigurăm adeziunea largă a întregului popor la o­­pera de edificare a socialis­mului, la politica externă, de apărare a păcii, dusă de sta­tul român ! Totodată, activitatea Fron­tului este și o cale eficace de atragere a maselor largi populare la viața politică și socială a țării. In felul acesta, democrația noastră socialistă devine tot mai efectivă și tot mai eficientă. Prin participa­rea tot mai vie a organiza­țiilor obștești, a reprezentan­ților tuturor categoriilor so­ciale, a maselor înseși la în­­treaga politică a partidului și statului facem pași înainte în perfecționarea democrației noastre socialiste — parte componentă, inseparabilă a e­­dificării societății socialiste multilateral dezvoltate. Iată de ce cred că trebuie să ne gindim mai serios la perfec­ționarea muncii consiliilor Frontului Unității Socialiste, începînd chiar cu munca Con­siliului Național. In ce privește problemele internaționale, după cum a re­ieșit din informarea prezentată aici, în perioada care a tre­cut Biroul Executiv a desfășu­rat o activitate importantă, sta­bilind legături cu o serie de organizații similare din țările socialiste, cu organizații din țările în curs de dezvoltare, cu mișcări de eliberare națională și cu alte organizații și parti­de din țările capitaliste. Pornind de la interdepen­dența dintre politica noastră internă și externă, este nece­sar , ca Frontul să acționeze cu și mai multă fermitate pen­tru a contribui la realizarea liniilor generale ale politicii externe a țării noastre — po­litică de colaborare cu țările socialiste, cu toate țările lu­mii, în interesul progresului, al mai bunei cunoașteri reci­proce, al dezvoltării relațiilor tehnico-științifice și culturale între popoare, pentru victoria cauzei păcii și socialismului în lume. Hotărîrea plenarei noastre de a se intensifica legăturile cu toate organizațiile politice și de altă natură din Europa, în vederea conlucrării pentru realizarea securității europene, este în deplină concordanță cu politica Partidului Comu­nist Român și a guvernului, cu năzuințele națiunii noastre socialiste. Este necesar ca Frontul Unității Socialiste să acționeze mai intens în aceas­tă direcție, să inițieze acțiuni, dialoguri cu diferite partide politice și organizații care se pronunță pentru securitatea europeană, pentru relații de colaborare între statele euro­pene. Prin aceasta, Frontul U­­nității Socialiste își va putea aduce contribuția la găsirea căilor celor mai potrivite pen­tru realizarea conferinței sta­telor europene, pentru înfăp­tuirea securității pe continen­tul nostru. Totodată, este necesar să se intensifice legăturile cu miș­cările de eliberare națională, cu organizațiile și partidele politice din țările în curs de dezvoltare, cu toate mișcări­le antiimperialiste, contribuind și pe această cale la întărirea solidarității poporului nostru cu popoarele care luptă împo­triva imperialismului, pentru eliberare națională și socială, pentru dezvoltare independen­tă, fără nici un amestec din afară. Apreciez că există toa­te condițiunile ca Frontul U­­nității Socialiste, Biroul Execu­tiv, tovarășii care se ocupă e­­fectiv de relațiile internațio­nale să facă mai mult ca pînă acum în acest domeniu. De asemenea, tovarăși, din tot ce s-a spus aici putem trage concluzia că, pe baza ex­perienței pe care am cîștiga­­t-o într-un an și jumătate de la formarea Frontului Unită­ții Socialiste și a consiliilor, trebuie să acționăm în conti­nuare ca aceste organisme să-și îndeplinească în condiții tot mai bune rolul de a contribui la realizarea unei unități tot mai depline a tuturor oame­nilor muncii, fără deosebire de naționalitate,­a întregii națiuni socialiste, în lupta pentru în­făptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea al parti­dului, pentru înfăptuirea socie­tății socialiste multilateral dez­voltate în patria noastră. Cu aceasta, aș dori să în­chei lucrările plenarei noastre, urînd tuturor tovarășilor suc­ces în activitatea lor. Vă rog să transmiteți tuturor consili­ilor Frontului Unității Socialis­te și organizațiilor care fac parte din el, deci tuturor ce­tățenilor din județele dumnea­voastră, urări de noi succese în activitatea viitoare și multă sănătate. (Cuvîntarea a fost subliniată în repetate rînduri cu puter­nice aplauze). ' Cu privire la securitatea europeană Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste a examinat și aprobat în ședința plenară din 27 martie a.c. activitatea des­fășurată în anul 1969 de către Biroul său Executiv, precum și proiectul planului pentru anul 1970 în domeniul relațiilor in­ternaționale. Consiliul Național consideră că una dintre principalele pro­bleme care preocupă astăzi po­poarele Europei este instaurarea securității pe acest continent. Opinia publică europeană, tot mai multe organizații politice, profesionale, personalități de prestigiu ale vieții publice, cul­­tural-artistice etc., mase largi de oameni ai muncii din toate țările continentului, împărtășesc mereu mai intens această con­vingere și apreciază că este im­perios necesar să se statorni­cească fără întîrziere un cli­mat de pace, favorabil dezvol­tării cooperării multilaterale in­tre popoarele europene. Solu­ționarea problemei securității e­uropene reprezintă o etapă de cea ca cea mai mare importanță pe promovării coexistenței pașnice între toate țările pla­netei noastre. Consiliul Național dă o înal­tă prețuire acțiunilor întreprin­se în această direcție de Parti­dul Comunist Român și Guver­nul Republicii Socialiste Ro­mânia în spiritul Declarației Consfătuirii de la București din anul 1966 și a Apelului de la Budapesta ale Comitetului Con­sultativ al Statelor Participante la Tratatul de la Varșovia. Consiliul Național consideră că se dezvoltă în tot mai ma­re măsură condițiile necesare pentru convocarea conferinței statelor europene în problema securității. Avînd convingerea că secu­ritatea este cauza comună tuturor popoarelor, fie ele mari­­ sau mici, Consiliul Național este de părere că atît in fazele pregătitoare ale conferinței cît și in etapele următoare, la dis­cutarea și rezolvarea acestei probleme trebuie să participe, cu drepturi deplin egale, re­prezentanții autorizați ai tuturor țărilor interesate, fie că aparțin sau nu unor blocuri militare sau participă la alte aranjamente bi sau multilaterale. De ase­menea, Consiliul este încre­dințat că atît în perioada pre­mergătoare, cît și in cursul des­fășurării conferinței, vor fi exa­minate cu atenție toate propu­nerile constructive, care se vor dovedi utile cauzei înțelegerii și securității statelor europene. In temeiul concluziilor desprin­se din dezbaterile care au avut loc, ținînd seamă de obiectivele sale programatice și de nece­sitatea de a aduce contribuția sa la organizarea conferinței pentru statornicirea securității în Europa, Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste,­­ însărcinează Biroul Executiv să acționeze pentru stabilirea și dezvoltarea de relații cu forma­ții politice similare Frontului. (continuare în pag. a 3-a) In pagina a 4-a Formarea noului guvern italian în Cambodgia Demonstrație împotriva noilor autorități Lucrârile sesiunii florii Minări Naționale Cea de-a treia zi a lucră­rilor sesiunii Marii Adunări Naționale a fost consacrată dezbaterii politicii internațio­nale a Republicii Socialiste România. In sală se aflau deputații marelui sfat al țării, precum și numeroși invitați — condu­cători de instituții centrale și organizații obștești, activiști de partid și de stat, persona­lități ale vieții economice, științifice și culturale, zia­riști. ai Printre invitați se aflau șefi misiunilor diplomatice a­­creditați la București și nu­meroși corespondenți ai pre­sei străine. Deputații și invitații au în­­tîmpinat cu vii și puternice aplauze pe conducătorii parti­dului și statului, tovarășii­ Nicolae Ceaușescu, Ion Gheor­ghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu—Mizil, Gheor­ghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghia­­nu, Florian Dănălache, Con­stantin Drăgan, Janos Faze­kas, Petre Lupu, Manea Mă­­nescu, Dumitru Popa, Dumi­tru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vil­­cu. Deschizînd lucrările, preșe­dintele Marii Adunări Națio­nale, Ștefan Voitec, a dat cu­­vântul deputatului Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, care a prezentat Da­rea de seamă cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969. La dezbaterea generală au luat cuvîntul deputații: Mihai Dalea, președintele Comisiei pentru politica externă a Ma­rii Adunări Naționale, Gheor­ghe Roșu, prim-secretar al Co­mitetului județean — Bacău al P.C.R., președintele Consi­liului popular județean, Stan­­ciu Stoian, secretar general al Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia și Africa, Mihail Lupșan, maistru la Combinatul siderurgic din Reșița, general-locotenent Ion Coman, lui forțelor adjunct al miniștru­armate, Eduard Eisenburger, președintele Con­siliului oamenilor muncii de naționalitate germană, Ion Ursu, președintele Comitetu­lui de stat pentru energie nu­cleară, Ștefan Peterfi, președinte al Consiliului vice­de Stat, președintele Consiliului oamenilor muncii de naționa­litate maghiară, Ion Spătăre­­lu, președintele Cooperativei agricole de producție „Gheor­ghe Doja", județul Ialomița, Ion Dumitrescu, președintele Uniunii Compozitorilor, și Ma­ria Groza, vicepreședinte al Marii Adunări Naționale, vi­cepreședintă a Consiliului Na­țional al Femeilor. In numele Biroului M.A.N., tovarășul Ștefan Voitec a­ pro­pus apoi adoptarea unei ho­­tărîri a Marii Adunări Națio­nale cu privire la activitatea internațională a Republicii So­cialiste România în anul 1969, hotărîre care a fost examina­­tă și însușită de Gorifein pen­tru politică externă a M.A.N. Marea Adunare Națională a Republicii Socialiste. România a aprobat în unanimitate, prin vot deschis, Hotărîrea cu pri­vire la activitatea internațio­nală a Republicii Socialiste România în anul 1969. Depu­tații supremului for al țării, invitații, aplaudă îndelung, ma­nifested aprobarea deplină, a­­deziunea integrală a poporu­lui la politica externă a Re­publicii Socialiste România, politică ce corespunde pe de­plin Intereselor și năzuințelor națiunii noastre socialiste. La amiază, lucrările sesiu­nii s-au întrerupt, urmînd ca următoarea ședință plenară a sesiunii a patra a celei de-a șasea legislaturi a Marii Adu­nări Naționale să fie anunța­tă din timp. Președintele Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, a a­­nunțat că, potrivit principiu­lui sesiunilor deschise, lucră­rile vor continua în comisiile permanente. (Agerpres) Hotărîrea Marii Adunări Naționale cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România Marea Adunare Națională, dezbătînd darea de seamă prezentată de ministrul afacerilor externe cu privire la activi­tatea internațională desfășurată de Re­publica Socialistă România în anul 1969. HOTĂRĂȘTE: Aprobă linia politică externă și ac­tivitatea internațională a Republicii Socialiste România desfășurată în a­­nul 1969 . Reafirmă hotărîrea Republicii Socia­liste România de a promova și în viitor, în politica sa externă, întărirea și dez­voltarea prieteniei, alianței și cooperă­rii multilaterale cu toate țările socia­liste, extinderea colaborării cu toate statele, fără deosebire de orînduire so­cială — pe baza principiilor suverani­tății și independenței naționale, egali­tății în drepturi, neamestecului în tre­burile interne, avantajului reciproc __ sprijinirea luptei popoarelor aflate sub dominația colonială și lărgirea relați­ilor de colaborare cu tinerele state in­dependente pentru dezvoltarea lor li­beră, de sine stătătoare, asigurarea unui climat de pace și securitate în Europa și în lume, întărirea unității și solida­rității cu forțele antiimperialiste ale contemporaneității , însărcinează Consiliul de Miniștri al Republicii Socialiste România să ia toate măsurile pentru înfăptuirea aces­tei politici. A.In pagina a 2-a Darea de seamă cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969 F.R.R. Una din mașinile cu comandă electronică ce pentru rulmenții oscilanți, execută role simetrice

Next