Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 655-730)
1970-05-30 / nr. 704
Proletari din toate țările, unițivul Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C.R. și al Consiliului popular județean Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în județul Ialomița Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Paul Niculescu-Mizil și Ilie Verdeț au făcut ieri o vizită de lucru în județul Ialomița. Secretarul general al partidului și ceilalți conducători de partid și de stat au vizitat lucrările ce se desfășoară în incinta îndiguită Borcea pentru a stăvili apele Dunării în creștere, precum și întreprinderi industriale, unități agricole de stat și cooperatiste, au stabilit la fața locului măsurile ce trebuie luate în continuare pentru apărarea de inundații, pentru ridicarea activității economice la nivelul și cerințele impuse acestui ultim an al cincinalului. Mii și mii de oameni au întîmpinat pe conducătorii de partid și de stat cu un puternic entuziasm, i-au aclamat îndelung, exprimîndu-și dragostea, încrederea nețărmurită față de Partidul Comunist Român, hotărîrea lor fermă de a contribui cu toate forțele la recuperarea grabnică a daunelor pricinuite de calamități, pentru a îndeplini planul pe acest an, asigurînd astfel o temelie trainică viitorului cincinal. Încă de la primele ore, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat, se îndreaptă spre meleagurile Ialomiței. Pe măsură ce ne apropiem de pămînturile ialomițene, apar ici-colo, pe cîmpurile pline de rod ochiuri de apă, mai mari, tot mai mari, pînă cînd cuprind în viitoarea lor sate, șosele, livezi, Lunca, Brăilița, Piua Petrii — trei sate se succed aproape unite de apele Ialomiței, refuzate de prea plinul Dunării. Elicopterul aterizează chiar în această zonă, pe un drumeag înălțat, unde apele nu au putut ajunge. Sîntem în fața sediului fermei nr. 4 a întreprinderii agricole de stat Vlădeni — mare unitate de producție, ale cărei pămînturi se află în zona îndiguită dintre Dunăre și Brațul Borcea. In întîmpinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducători de partid și de stat, au sosit aici tovarășii Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului județean Ialomița al P.C.R., I. Manu, secretar general al Ministerului Agriculturii și Silviculturii, inginerul Valentin Georgescu, directorul I.A.S. Secretarul general al partidului se interesează de măsurile care au fost luate pentru apărarea acestei incinte îndiguite, de situația actuală. Se pornește de îndată, la bordul unei șalupe, la cercetarea stării digului care împrejmuiește ogoarele întreprinderii, ferindu-le de năvala apelor. Cît vezi cu ochii, de-a lungul malului Borcei, mii și mii de saci de polietilenă plini cu nisip sau pămînt, stivuiți cu grijă, în unele locuri depășind înălțimea de 1 metru. De fapt, digul adevărat, nu se mai vede, apele sînt demult la înălțimea sa. De cîteva zile, cota undelor Borcei este de 714 centimetri, cea mai înaltă cunoscută pînă acum. Zona Vlădenilor este, din toate cele 100.000 hectare amenințate de ape în incinta îndiguită dintre fluviu și Borcea, cea mai periclitată. Se lucrează la Gura Săltavei, la fel, la Țipirigelu, la Repejoru, oriunde digul se află mai puțin sigur. La unul din aceste puncte, șalupa pe care se află tovarășul Nicolae Ceaușescu acostează. Muncitori, ostași, femei și bărbați se opresc o clipă din lucru și salută cu toată dragostea, cu zîmbete vădind un puternic optimism., pe secretarul general al partidului, care se oprește la mulți dintre ei, le spune cuvinte de îmbărbătare, elogiindu-le efortul, izvorît dintr-un profund patriotism, de a salva bogatele recolte pe care le vestesc aceste pămînturi pentru a căror renaștere s-au cheltuit atîta trudă și bani, indică măsurile care trebuie luate în continuare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu îi felicită și le urează succes. Comandantul trupelor care ajută la înălțarea digului, generalul maior Gheorghe Briceag, prezintă secretarului general al partidului, un scurt raport în care subliniază voința de neclintit a ostașilor de a fi alături de întregul popor și în aceste momente de încordată luptă. Aparatul de zbor aterizează în zona industrială a Călărașilor. Mii de oameni ai muncii din oraș și din comunele apropiate, aflînd de vizita secretarului general al partidului, au venit aici să-l întîmpine. Este o atmosferă entuziastă. Primul secretar al Comitetului municipal Călărași al P.C.R., Ion Sinișteanu, rostește un cuvînt de bun sosit. Oaspeții sînt invitați să viziteze Combinatul de hîrtie și Celuloză. După vizitarea sectorului turnătorie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, remarcînd deficiențele existente aici, indică luarea neîntîrziată a unor măsuri energice pentru a se organiza mai bine procesul de producție, a se folosi mai judicios forța de muncă, a se gospodări mai bine utilajele, materia primă, parcul auto. După vizitarea Combinatului coloana mașinilor oficiale străbate principalele artere ale orașului îndreptîndu-se spre Fabrica de confecții. Pe întregul traseu conducătorii de partid și de stat sînt salutați cu multă căldură de populația orașului, care cu mic cu mare aclamă îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general, însoțiți de directorul Fabricii de confecții, oaspeții vizitează principalele secții de producție. In încheierea vizitei, secretarul general al partidului felicită pe lucrătorii fabricii pentru succesele obținute, urîndu-le noi realizări în producție. De la Călărași, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat, se îndreaptă spre Slobozia. In drum spre Slobozia, conducătorii partidului și statului vizitează' Complexul de creștere și îngrășare a animalelor al Întreprinderii agricole de stat — Ciulnița. Se vizitează cooperativa agricolă de producție din comuna Gheorghe Lazăr. La sectorul zootehnic oaspeții sunt impresionați plăcut de spiritul gospodăresc ce se vădește aici, de rezultatele obținute. In timpul vizitării cooperativei, tovarășul Ceaușescu recomandat extinderea coopearării cu întreprinderile agricole de stat, arătînd că, în acest fel, rezultatele pot fi și mai bune. Conducătorii de partid și de stat se îndreaptă apoi spre reședința județului — Slobozia. In piața centrală a orașului, oaspeții sunt salutați cu entuziasm de un mare număr de cetățeni de toate profesiile, de toate vîrstele. Se află aici militari, membri ai gărzilor patriotice, ai detașamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, care prezintă onorul tovarășului Nicolae Ceaușescu. Intr-o atmosferă de puternică însuflețire are loc apoi o adunare populară. Deschizînd adunarea, tovarășul Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului județean — Ialomița al P.C.R., a salutat în numele tuturor locuitorilor din județ prezența conducătorilor de partid și de stat pe meleagurile Ialomiței. Au luat apoi cuvîntul Emilian Dicu, maistru constructor la Combinatul de îngrășăminte azotoase din Slobozia, profesoara Victoria Radu, de la liceul din localitate, ing. Mircea Popei, directorul Fabricii de uleiuri comestibile din Slobozia. Primit cu îndelungi aplauze, cu urale puternice a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. * Luînd cuvîntul în încheierea adunării populare, primul secretar al Comitetului județean de partid arată că oamenii muncii de pe aceste meleaguri, în frunte cu comuniștii nu vor precupeți nici un efort pentru îndeplinirea în mod exemplar a angajamentelor luate în producție de toate colectivele din industria și agricultura Ialomiței, pentru ca și acest județ să-și aducă o contribuție substanțială la recuperarea pagubelor provocate de calamitățile recente din țara noastră, la realizarea integrală a planului pe 1970. Mitingul ia sfîrșit într-o atmosferă de puternic entuziasm. Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducători de partid și de stat în județul Ialomița, asemenea celorlalte întîlniri din aceste zile de pe cuprinsul patriei, a prilejuit o nouă și vibrantă manifestare a unității de monolit a națiunii noastre socialiste în jurul partidului comunist, a Comitetului său Central, a demonstrat plenar forța orînduirii noastre socialiste. Doresc în primul rînd să vă adresez dumneavoastră, locuitorilor orașului Slobozia și ai întregului județ Ialomița, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a guvernului Republicii noastre socialiste. (Aplauze puternice, orale). Am vizitat astăzi lucrările ce se desfășoară de mai multe zile pe malul Dunării pentru a face față apelor în creștere ale fluviului. Am rămas foarte plăcut impresionați și sîntem satisfăcuți de hotărirea, abnegația și eroismul cu care oamenii muncii, ostașii, membrii formațiunilor patriotice și tineretul din detașamentele de pregătire militară, — inclusiv studenții veniți din București — acționează pentru a asigura consolidarea și înălțarea digurilor pentru a salva de la inundație zeci de mii de hectare, pentru a apăra recolta. Sunt convins că lucrările realizate, munca pe care o desfășurați vor fi încununate de succes, că și în acest județ — ca, de altfel, și în alte părți ale țării — vom reuși să facem față situației, să învingem pericolele pe care le provoacă furia apelor. (Aplauze puternice). Cunoașteți că am avut — și avem încă — inundații in multe zone ale patriei noastre ; acestea au provocat pierderi deosebit de grele, atît populației din orașe și sate, cît și întreprinderilor, unităților agricole, economiei noastre naționale. Dar trebuie să menționez că datorită măsurilor ce s-au luat, muncii eroice desfășurate zi și noapte de zeci și sute de mii de cetățeni ai patriei noastre, s-au evitat pierderi și mai mari. De aceea, doresc să adresez, și cu acest prilej, mulțumiri și felicitări atit celor care, în zona Dunării continuă să se lupte cu apele, cît și celor care în întreaga patrie au desfășurat o muncă titanică zăgăzuind, în măsura posibilului, stihiile naturii. (Aplauze puternice, prelungite). Desigur, tovarăși, nu are rost să vorbim doar despre ceea ce a fost. Fără îndoială, asta ar fi fost situația dacă am fi avut o primăvară bună. Dar răspunzind intr-un singur glas, într-o deplină unitate de voință și de acțiune, întregul nostru popor luptă în continuare pentru a stăvili apele, pentru a înlătura pagubele provocate, a reface locuințele, întreprinderile, instituțiile, cooperativele, pentru a asigura desfășurarea normală a activității. Menționez că, de pe acum, cea mai mare parte a întreprinderilor, cooperativelor și instituțiilor din zonele care au avut de suferit de pe urma inundațiilor și-a reluat activitatea ; multe din ele lucrează cu întreaga capacitate. (Aplauze puternice, prelungite). întregul nostru popor a răspuns chemării partidului, ajutînd la refacerea grabnică a bunurilor distruse, la reluarea cursului normal al activității, la ajutorarea celor care au fost loviți de calamități. S-au strîns sute și sute de milioane de lei, s-au donat îmbrăcăminte, alimente , mii și mii de oameni au mers în localitățile sinistrate spre a contribui la repunerea în producție a unităților de producție. Vor începe în curînd, chiar în zilele următoare, lucrările de reconstrucție a locuințelor. Așa cum ați văzut din Hotărirea publicată astăzi în presă, printre celelalte măsuri adoptate s-a hotărît ca 5.000 de apartamente să fie construite peste plan, din contribuția statului, în orașele care au avut de suferit. (Aplauze puternice, orale, se scandează „Ceaușescu, Ceaușescu"). Desigur, tovarăși, și pînă acum, în întreaga noastră activitate, în toate rezultatele obținute în construcția socialistă, în creșterea bunăstării poporului s-au evidențiat unitatea și hotărirea de muncă a națiunii noastre socialiste ; această unitate nu s-a manifestat însă niciodată cu atîta tărie — aș putea spune — ca în aceste zile grele. Aceasta este o dovadă a nivelului înalt de conștiință a națiunii noastre socialiste, a hotărîrii întregului popor ca, strîns unit în jurul partidului, să facă totul pentru a învinge orice greutăți, pentru a asigura edificarea în ritm tot mai intens a socialismului, victoria comunismului în România. (Aplauze puternice, orale, se scandează: „Ceaușescu — P.C.R.!“). Avem convingerea că, datorită măsurilor luate, angajamentelor asumate de clasa muncitoare, de țărănime, de intelectualitate, de bărbați, femei, tineri și vîrstnici de a asigura prin muncă intensă o producție sporită, recuperarea pierderilor din unitățile care au avut de suferit de pe urma inundațiilor, sarcinile de plan pe acest an vor fi în întregime realizate în Industrie ; avem, de asemenea, perspectiva ca prin muncă intensă și în agricultură, cu toate greutățile provocate de calamitățile naturale, să obținem o recoltă bună. Sîntem încredințați că lucrătorii din agricultură, cooperatorii, inginerii vor face totul pentru a recupera pagubele și a asigura o bună recoltă în acest an. (Aplauze puternice ,urale, se scandează: „Ceaușescu — P.G.R. !"). Am vizitat în județul dumneavoastră două întreprinderi industriale, precum și o întreprindere agricolă de stat și o cooperativă agricolă. Am constatat că și în acest județ — ca de altfel în întreaga țară — oamenii muncii desfășoară o activitate însuflețită, plină de elan, pentru a-și îndeplini obligațiile, pentru a contribui la învingerea greutăților provocate de calamități. De asemenea, am constatat cu bucurie că lucrătorii din agricultură, cooperatorii au obținut rezultate bune, că, în general, pe cîmpiile Bărăganului, recolta se prezintă bine. Avem convingerea că oamenii muncii din județul Ialomița — muncitori, țărani și intelectuali — își vor aduce din plin contribuția la realizarea planului pe acest an, la învingerea greutăților, și — în acest fel — la asigurarea mersului înainte al patriei noastre socialiste (aplauze puternice, urale). Doresc să adresez felicitări tuturor muncitorilor din județul Ialomița, țăranilor cooperatori, lucrătorilor din agricultură, intelectualilor, și să le urez noi succese în activitatea lor (aplauze puternice, urale). Firește, tovarăși, în aceste săptămîni ne-am concentrat mult atenția și eforturile pentru învingerea greutăților provocate de calamitățile naturale. Dar, totodată, ne-am preocupat și ne preocupăm ca aceste greutăți, aceste calamități să nu influențeze activitatea din celelalte părți ale țării. Dimpotrivă, căutăm să organizăm în așa fel munca încît, în ansamblu, să asigurăm desfășurarea în condiții cît mai bune a activității economice și sociale. Facem acest lucru convinși că succesele pe care le obținem în construirea socialismului, în ridicarea bunăstării poporului nostru, reprezintă o contribuție concretă la dezvoltarea și întărirea sistemului mondial socialist, la creșterea influenței socialismului în întreaga lume. (Aplauze puternice, prelungite). Preocupîndu-ne în mod susținut de dezvoltarea construcției socialiste în patria noastră, noi am considerat și considerăm, totodată, necesar să ne aducem contribuția activă la dezvoltarea colaborării cu țările socialiste, cu partidele comuniste și muncitorești, cu mișcarea antiimperialistă. După cum cunoașteți, chiar în această perioadă am avut în București multe întîlniri cu șefi de state, cu reprezentanți ai altor țări, cu conducători și delegați ai altor partide și mișcări de eliberare națională; am mers, de asemenea, la Moscova, considerînd că nu putem neglija problemele internaționale chiar în condițiile greutăților pricinuite de inundații. Dimpotrivă, tocmai datorită faptului că există o asemenea situație, trebuie să dezvoltăm o activitate internațională mai intensă, convinși că solidaritatea și unitatea tuturor popoarelor, a tuturor forțelor progresiste constitue o garanție a mersului înainte, a asigurării păcii. (Aplauze puternice, prelungite). Noi nu am uitat nici în aceste zile că în diferite țări ale globului pămîntesc continuă războiul, că este necesar să acționăm, să facem totul pentru a se pune capăt politicii de dominație și dictat, colonialismului, pentru a impune în viața Internațională relații de colaborare și înțelegere, principiile deplinei egalități în drepturi, ale respectării independenței și suveranității naționale, dreptul fiecărui popor de a-și hotărî soarta așa cum o dorește. Sîntem convinși că aceste principii vor triumfa. (Aplauze puternice). Imbinînd preocupările naționale cu cele internaționale, partidul și poporul nostru își îndeplinesc astfel atît obligațiile față de ele înșile, cit și față de mișcarea comunistă și muncitorească internațională, de cauza socialismului, a păcii și progresului în lume. în felul acesta între interesele demonstrăm că naționale și solidaritatea internațională există o strînsă unitate, că numai imbinînd în mod armonios preocuparea față de problemele naționale — asigurînd creșterea bunăstării și dezvoltarea socialismului în propria țară — cu solidaritatea internațională, noi ne facem datoria de detașament al mișcării comuniste, al forțelor păcii din întreaga lume. (Aplauze puternice). Doresc să aduc, și cu acest prilej, mulțumiri tuturor statelor care, în aceste zile, și-au exprimat simpatia față de poporul nostru, au oferit, sub diferite forme, ajutor ; doresc să mulțumesc, de asemenea, tuturor organizațiilor internaționale care ne-au dat sprijinul lor, cetățenilor din diferite țări ale lumii care au trimis ajutoare pentru sinistrații din România, în toate acestea noi vedem o manifestare a simpatiei și stimei de care se bucură poporul nostru în rîndul celorlalte popoare ale lumii, pentru politica sa de prietenie și colaborare cu toate națiunile, pentru politica sa de pace. (Aplauze puternice, orale). Exprimînd mulțumirile noastre tuturor celor care ne-au ajutat și ne ajută, îi asigurăm de simpatia și solidaritatea noastră. Poporul român este și va fi întotdeauna pentru prietenie și pace cu toate popoarele lumii. (Aplauze puternice), în încheiere, vă urez încă o dată, dumneavoastră, locuitorilor orașului Slobozia — localitate care începe să devină o frumoasă capitală de județ — tuturor locuitorilor județului Ialomița, noi succese in muncă ! Vă doresc multă sănătate și fericire ! (Aplauze puternice prelungite, orale, se scandează îndelung „Ceaușescu — P.C.R.*) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși, în pagina a 4-a mimmmnmnmnmmnmimmmmmimui • MAREA BRITANIE DESCHIDEREA OFICIALĂ A CAMPANIEI ELECTORALE • LUPTE DE AMPLOARE ÎN CAMBODGIA înapoierea în Capitală a tovarășului Ion Gheorghe Maurer la Vineri seara, s-a înapoiat de Moscova, tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, care, potrivit înțelegerii dinainte stabilite, a avut o întîlnire cu președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. Alexei Kosîghin, pentru a avea convorbiri privind dezvoltarea în continuare a colaborării și cooperării economice dintre Republica Socialistă România și U.R.S.S. împreună cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer s-au înapoiat tovarășii Gheorghe Rădulescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Maxim Berghianu, președintele Comitetului de Stat al Planificării, și Alexandru Boabă, miniștri, consilieri și specialiști. La sosire, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tovarășii Ilie Verdeț, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Leonte Răutu, Mihai Marinescu și Ion Pățan, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, miniștri și alte persoane oficiale. Erau de față A.V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice la București, și membri ai ambasadei. La plecare pe aeroportul Vnukovo, tovarășul Ion Gheorghe Maurer și persoanele care l-au însoțit au fost conduși de tovarășii Alexei Kosîghin, Dmitri Poleanski, Leonid Iliciov și de alte oficialități. Au fost prezenți ambasadorul României la Moscova, Teodor Marinescu, și membri ai ambasadei. (Agerpres) 9999 SSSSS99B Oamenii muncii din județ demonstrează TENACITATE, BĂRBĂȚIE, SOLIDARITATE IN LUPTA PENTRU RECUPERAREA PAGUBELOR SI SPORIREA PRODUCȚIEI LA FABRICA DE CONFECȚII DIN BÎRLAD Măsuri eficiente pentru reducerea consumurilor specifice In aceste zile, cînd întreaga țară este angajată în marea luptă pentru recuperarea pagubelor înregistrate în zonele calamitate, pentru îndeplinirea integrală a sarcinilor economice, colectivul Fabricii de confecții din Bîrlad a hotărît să intensifice eforturile în vederea obținerii de noi succese în realizarea planului și reducerii consumurilor specifice de materii prime. Pînă acum ne spunea tovarășul ing. Marian Pincu, șeful serviciului tehnic prin utilizarea rațională a suprafeței țesăturilor, ca urmare a croirii combinate a produselor executate din același material și folosirea șpanurilor lungi, prin reproiectarea unor produse destinate copiilor, concomitent cu îmbunătățirea actualelor grupe de mărimi și modificarea normelor interne, punîndu-se un mai mare accent pe valorificarea deșeurilor rezultate din operația de croire, noi am reușit să obținem o economie de peste 6.700 m.l. țesături. La realizarea acestor economii a contribuit colectivul de muncă din sala de croit, cît și cel din serviciul tehnic. O serie de tipare ajutătoare pentru croirea exactă a detaliilor de confecții introduse în producție, alături de celelalte măsuri enumerate mai sus, cît și folosirea lățimii reale a țesăturilor, calculul baloților în vederea reducerii cupoanelor, diverse dispozitive utilizate la operația de tăiere, precum și combinarea tiparelor pe suprafața țesăturilor au dus la reducerea substanțială a pierderilor de materie primă. O contribuție însemnată la valorificarea superioară a acesteia a adus-o și utilizarea în procesul de fabricație a unor utilaje de mare productivitate, a unor dispozitive ingenioase cît și asimilarea de către muncitori a unor sisteme noi de lucru la produsele de serie mare. Specialiștii fabricii s-au preocupat, totodată, de introducerea tehnicii avansate și, ca urmare au revizuit o seamă de procese tehnologice, eliminînd unele cusături, reducînd rezervele la coasere, lucru soldat cu economii de țesături, de ață, dar și cu o creștere a productivității muncii. Din stocurile de materii prime economisite, colectivul birlădean a produs alte confecții, îmbogățindu-se, astfel, gama de modele și sortimente destinate maselor largi de cumpăratori. In același timp, prețul de cost al produselor, cheltuielile materiale la o mie lei producție marfă au fost simțitor reduse. Pentru realizarea în continuare, în bune condițiuni, a angajamentelor luate în întrecerea socialistă, suplimentate în aceste zile ca urmare a Chemării partidului adresată colectivelor din întreprinderi Acum, cînd șuvoaiele s-au retras în matca lor, aproape în întreaga regiune calamitată din Transilvania, apar mai pregnant dimensiunile pierderilor provocate de calamitățile naturale în județele Mureș, Alba, Satu-Mare, Sibiu. Apele, în furia lor oarbă, au smuls plantele de cultură, au dezrădăcinat pomii, vița de vie, au dărîmat casele, au acoperit cu mîl mașini și utilaje. Oamenii au luptat cu dîrzenie împotriva naturii dezlănțuite. In aceste zile, se desfășoară o muncă susținută de reconstruire. Mii, zeci de mii de cetățeni lucrează în fabrici și uzine la repunerea în funcție a acestora, în timp ce alții, în cîmp, refac culturile, se străduiesc din răsputeri ca acestea să producă mai îmbelșugat. Oamenilor de prin părțile locului li s-au alăturat alții veniți din cele mai îndepărtate colțuri de țară ca să-i ajute să-și refacă avutul, să redea cîmpului altă înfățișare, întreaga țară a devenit un vast șantier al reconstrucției. Se muncește intens, cu eforturi înzecite și însoțite. Se scriu cu adevărat, în aceste zile, noi file de cronică. Oamenii ies în cîmp înainte de ivirea zorilor și se retrag o dată cu răsăritul stelelor. I-am întilnit la Bălteni și Costești, la Vulturești și Drinceni, acolo unde apa Prutului n-a putut învinge. Ieri, la Bălteni, de pildă, se afla în cîmp pentru mobilizarea tuturor eforturilor în vederea compensării pagubelor pricinuite de inundații, colectivul fabricii bîrlădene s-a angajat să obțină pînă la sfîrșitul anului o reducere sporită a consumului specific și să eco C. VASLUIANU (continuare în pag. a 3-at aproape tot satul. Cincisprezece atelaje arau și însămânțau porumb în tarlaua de pe coasta Iazului, suprafață care nu fusese prevăzută în planul de producție pentru a fi cultivată în acest an. Nu prea departe vreo 70 de membri cooperatori din brigada lui Gheorghe Simion zoreau cu prășitul florii-soarelui. Un alt grup de oameni, cu sapele pe umăr, urcau panta domoală a dealului. — Am terminat de întreținut sfecla de zahăr în tarlaua de pe dealul Crîșmel. Acum ne ducem să continuăm prășitul porumbului la Siliște. Vrem ca pînă duminică să terminăm — ne-a spus Anica Măcaru, șef de echipă în brigada întîia. In tarlaua Bulboaca două tractoare însămînțau cu porumb pămîntul de pe care apa s-a retras în urmă cu cîteva zile. Alte trei pregăteau terenul. Sapele rotative fărîmițau mîlul adus de ape, cine știe de pe ce coaste de dealuri. „Merge greu, dar ne vom descurca. Trebuie să realizăm producții cît mai mari" — l-am auzit spunînd pe un tînăr mecanizator. Am urcat pe platoul de din sus de satul Chetrești. Aici membrii celor 20 de echipe ale brigăzii a treia a C.A.P. CH. ANGHELACHE (continuare în pag. a 3-a) Pe ogoare răsună zvonul muncii