Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 655-730)
1970-05-30 / nr. 704
PAGINA 2 VREMEA NOUA In aceste zile, cuvîntul de ordine MNIMA Indicatori, nai MULT. PIAIDINE! „Trecînd peste piedici mari națiunea noastră s-a dezvoltat și s-a ridicat tot mai puternic și mai unită. Suntem convinși că și greutățile de azi — provocate de natură — vor fi învinse prin unitatea poporului. Vom reface localitățile, uzinele și cooperativele calamitate, vom asigura ca ele să fie și mai puternice, să realizeze o producție și mai mare decit pînă acum. Cunoșteam sentimentele poporului nostru, cunoșteam încrederea lui în partid, dar manifestările din aceste zile mi-au confirmat încă și încă o dată cît de unită este întreaga noastră națiune socialistă în jurul partidului, ce puternică forță reprezintă orînduirea noastră socialistă care a deschis poporului drum larg spre o viață demnă, făcîndu-l de neînfrînt“. (Din cuvîntarea rostită de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU la marea adunare populară din Iași). - T ■ totul pentru refacere, totul pentru normalizare - stringenta chemare a imperativelor izvorîte din înseși necesitățilo vieții, scoasă pentru două săptămâni din făgașul ei normal, este îmbrățișată astăzi de întregul popor, umăr la urmăr, într-un efort hotărît de reclădire a tot ceea ce a fost pus în pericol. Prezența conducătorilor de partid și de stat, personal a tovarășului Nicolae Ceaușescu, în regiunile bîntuite de catastrofala năvală a torentelor, cît și în județele cu pierderi mai mici, printre care se află și Vasluiul a însuflețit pe oamenii muncii în lupta pentru depășirea acestui impas, intervenit pe neașteptate, într-un moment cînd țara întreagă pregătea condițiile de trecere la înfăptuirea unui nou cincinal. Potrivnicia naturii nu este, însă, în măsură să abată poporul nostru de la realizarea mărețelor planuri preconizate de Congresul al X-lea al P.C.R. „Este adevărat, tovarăși, greutățile prin care trecem sunt mari - spunea tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU la marea adunare populară din Iași. Ele vor fi însă cu siguranță învinse. Avem ferma convingere că prin munca unită a întregului nostru popor, rănile pe care calamitățile naturale le-au pricinuit țârii vor fi in scurt timp vindecate“. Intr-adevăr, în aceste zile, munca unită din fabrici, în agricultură, pe șantiere căpătat un avînt nemaiîntîl anit. De la Vaslui și pînă la Bîrlad, parcurgînd cu mașina șoseaua pe care încă se mai văd urmele aluviunilor din cursul acestei săptămîni, am întîlnit sute de cooperatori la întreținutul culturilor de porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, în timp ce apele Bîrladului se retrag încet în albia lor, dezgolind, în urmă, covorul verde al ierbii. Natura, vitregă pînă ieri, renaște astăzi mai viguros. Este un exemplu pe care-l urmează oamenii și pe care l-am întîlnit și pe șantierul nr. 5 din Bîrlad. Pregătim pentru predare hotelul O.N.T. - ne spune inginerul șef al șantierului, Emil Cojocaru. Pe data de 29 mai, predăm beneficiarului etajele III și IV în vederea mobilării și dării în exploatare, urmînd ca, în 30 mai, să fie predate și etajele I și II. Este o construcție deosebit de utilă orașului nostru. O dată cu terminarea ei, ni se eliberează forța de muncă necesară grăbirii ritmului de lucru la celelalte obiective. Vom preda beneficiarului, de exemplu, pînă la 15 iunie, blocul D 1 cu 50 de apartamente, urmînd ca, pînă la sfîrșitul lui iunie, să terminăm blocul D 1 și D 2 cu 40 de apartamente. Tot pînă la același termen, vom fi în măsură să predăm 31 de apartamente proprietate personală. Se fac, de asemenea, ultimele finisări la căminul cu 300 de locuri destinat constructorilor, îmbunătățirii condițiilor lor de viață. Suntem hotăriți să facem tot ce depinde de noi pentru respectarea întocmai a termenelor de predare planificate, pentru realizarea de economii la materialele de construcții atit de necesare astăzi economiei naționale, regiunilor lovite de calamități. De la începutul anului și pînă astăzi, am economisit 10 tone fier-beton, 15 m.c. de cherestea, 200 m.c. de balast, 100 tone de ciment, realizînd economii la prețul de cost în valoare de 150.000 de lei. in continuare, ne vom strădui să adăugăm acestor realizări altele și altele. Județul nostru, deși lovit succesiv de furia apelor, rămîne neclintit. Atunci cînd a fost de apărat avutul obștesc, oamenii au alergat cu toții și au barat drumul apelor. Pulsul vieții s-a accelerat, bate acum mai tare. Fiecare este convins că mîine totul va rămîne de domeniul amintirilor. Pentru acest mîine sînt concentrate azi toate forțele. Toate colectivele din unitățile economice își suplimentează angajamentele. Am întîlnit la Fabrica de rulmenți, în jurul unei mese, întreaga conducere. Secretarul general al partidului, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU trecuse pe acolo cu cîteva zile mai înainte și apreciase că rezervele interne sunt departe de a fi explorate pe deplin. Tovarășul inginer Mircea Simovici, directorul general al fabricii și colectivul său de lucru căutau acum soluții pentru a spori producția, pentru a furniza numai produse de calitate, cerute pe piața externă, dînd în felul acesta cel mai prețios ajutor economiei naționale. In cîteva zile, spunea dînsul, vom fi în măsură să apreciem cît vom putea fabrica în plus peste cele 4.000.000 lei producție pe care ne-am angajat s-o dăm suplimentar. Pe tovarășul Vasile Dogaru, directorul întreprinderii economice de industrie locală Bîrlad, l-am întîlnit în secția metalurgică. Aici se analizaseră în colectiv posibilitățile de suplimentare a angajamentelor și se comunicase comitetului municipal de partid valoarea lor: 1.000.000 lei producție globală, 600.000 lei producție marfă, 530.000 de lei beneficii. Disecate mai în amănunțime, cifrele se referă la producerea peste prevederi a 100.000 de cărămizi, 10.000 cahle de teracotă, 50 tone de vată de croitorie, a unor importante cantități de construcții metalice, la economisirea a 5 tone de ciment, 8 metri cubi de cherestea din brad și fag, 500 kg. nitro lac. Există un climat favorabil - ne spune Vasile Dogaru - în tovarășul toate secțiile noastre de producție unde oamenii își manifestă hotărîrea de a lucra peste orele de program, de a produce mai mult și mai bine, de a acoperi deficitul de mărfuri rezultat de la întreprinderile lovite de inundații. Numai în ultima duminică lucrată s-au produs 1.000 de spalieri, 1.500 kg. de vată, 3.500 litri de oțel, 700 de sonerii pentru export, 13.000 de doze și altele. Semnele unei efervescente activități duse în vederea depășirii încercării la care a fost supusă țara noastră sunt evidente și ele mărturisesc abnegația cu care oamenii muncii din județul Vaslui au răspuns la chemarea partidului de recuperare a pagubelor pricinuite de calamitățile naturale din această lună. H. CONSTANTIN Neclintita voință ;S, • de a învinge Memoria fiecăruia dintre noi a înregistrat, fără nici un fel de efort, cîteva date, incomplete încă, pentru a putea reda adevăratele dimensiuni ale catastrofei. Douăzeci de zile, legendele vechiului Orient s-au transplantat la noi. Intîi, supliciului apei i-a fost supus Ardealul. In partea aceasta de țară se știa numai de rîuri limpezi și prietenoase. Și-au dezmințit cumințenia și legămîntul tacit de întrajutorare ce-l făcuseră cu omul. Valea Mureșului își va scrie alte cîntece. Și cea a Tîrnavelor, și cea a Someșului. E tot ce va rămîne peste ani din prăpădul ce ne-a zguduit douăzeci de zile. Amintirea acestei primăveri crîncene se va sedimenta în suflete și va curge apoi într-o nouă versiune a biografiilor apelor noastre. Acum, însă, nu-i nici timpul reculegerii și nici al amintirii. N-a avut răgaz nici Otti Lurtz, cel ce-a salvat aproape un cartier cu barca lui, ce o avea în preajmă poate numai din întîmplare, n-a avut nici el răgaz să-și amintească cum a fost. N căutăm acum cu sufletele noastre, ale celor care am aflat numai despre faptele sale, îl căutăm să-i mulțumim pentru că a scos dintre valuri adevărul despre om : imposibilitatea de a fi îngenunchiat. Nici Ioan David Rusu, sergentul major ce a fost condus pe ultimul drum spre cimitirul eroilor din Tîrgu Mureș n-a avut timp să mărturisească ce l-a însuflețit în ziua de 13 mai 1970, cînd și-a aflat moartea între valuri. Ora aceea rămîne pentru toți cîți am aflat de moartea lui o oră albă. Știm și noi, noi ce nu ne-am aflat in primejdie, cum știu și locuitorii municipiului Tîrgu Mureș, care a fost crezul sergentului major erou. Din Ardealul pe al cărui pămînt s-au ridicat mereu oameni să-l apere, două nume devin acum simbol : primul e al unul, pînă mai ieri, cetățean oarecare al Sighișoarei , celălalt, al unui ostaș al armatei noastre. Doi dintre cel mult prinși în înfruntarea cu apa Le facem loc în suflete, acolo unde nu pot afla moarte, și înainte de a înțelege pe de-a-ntregul măsura faptelor lor, continuăm marea bătălie. Pericolul nu a trecut încă, dar, în unele locuri, după retragerea apelor, s-au deschis rănile. O țară plină din nou de semnele unei cumplite încleștări. Am cunoscut de atîtea ori ceasul pericolului. L-am încercat și anul acesta. Am trecut prin suferinți care umileau omenirea, umilințele războiului și-am dovedit putere. Erau revărsări ale absurdului, lucruri împotriva legilor firii. A venit și acest ceas de grea încercare, ce pare și ea absurdă deși nu-i decît izbucnirea unei firi ale cărei capricii nu le putem cunoaște încă în amănunt. Ultima cumpănă prin care am trecut nu are nimic umilitor în ea. După primele șocuri, totul reintră în matca înțelegerii. Am primit explicațiile necesare : un caz izolat în istoria hidrologică a României. Urmările se știu: imense suprafețe ale țării cuprinse de luciul straniu al apelor morții. Tot atunci, o altă undă, cea a căldurii inimilor sincronizate într-o singură bătaie a apărut în întreaga țară. Forța viiturii distrugătoare n-a fost calculată. Forța apărătorilor nu poate fi nici ea calculată. Se adună aici atîtea fapte ce nu vor putea fi niciodată judecate la adevărata lor valoare. Cunoaștem doar un singur indice care ar putea vorbi despre puterea noastră de a ne apăra pămînturile și viața. Acest indice ni-l dă timpul în care vom șterge urmele apelor. Urgia n-a încercat nici unitatea poporului nostru, nici înfrățirea dintre toți locuitorii acestor pămînturi. Urgia apelor nu va afecta nici planurile pe care le avem de înfăptuit, nici cel pe anul în curs, nici cel de perspectivă. Pentru fiecare județ lovit de calamitate, se ridică forța unită a tuturor, pentru fiecare localitate afectată, se acordă sprijinul atîtor localități ale țării, pentru întreprinderile ce și-au întrerupt temporar producția, în alte părți, se înzecesc eforturile, pentru fiecare hectar cotropit de ape, alte mii de hectare vor rodi, pentru fiecare din cei 265.000 de oameni sinistrați, 20 000 000 de inimi își dovedesc căldura. E timpul cînd avem tăria să răstălmăcim vorbele cronicarului: nu mai e bietul om sub vremuri, ci bietele vremuri sub omul biruitor. AL. COMANESCU Biruitor—OMUL Noi, cei mai tineri, n-am citit comunicate mai zguduitoare decit cele ce anunțau, in urmă cu citeva zile, proporțiile catastrofei: 40 mari unități productive inundate sau avariate In județul Mureș, 42 la Arad, 20 la Alba etc. etc., pînă cind, cu variații de cifre, aproape Întreaga harta economica a țârii era Împăienjenită de semnele calamității. Cu irsca paralizării economice nu a trait nimeni. Dovada o constituie digurile vii iscate In preajma apelor pentru a apăra orașe și sate, oameni și bunuri materiale. Dovada o constituie și munca fard preget din unitățile economice neafectate, despre care ne informau aceleași comunicate de presa. Dintre multele locuri de muncă neinvadate de apă am vizitat, recent, unul, Fabrica de rumenți din Bîrlad. A fost numai amenințată de valurile arsului ce curge in preajmă și rezistat grație intervenției locuitorilor Întregului municipiu. Procesul de producție n-a fost perturbat. O dată cu restabilirea echilibrului naturii, pe măsură ce toți aflam de dimensiunile sinistrului, și la Fabrica de rulmenți se simte pulsul noilor Îndatoriri. In halele birlădene, flăcările forjei ling oțelul inert. Focul acesta viu ni s-a părul a nu mai fi întreținut numai de dispersia de păcură și aerul comprimat. Arde, aici, la o temperatură pe care nimeni n-ar fi in Stare s-o măsoare, voința unui colectiv de 4.000 de oameni care au la minte imaginile proaspete, răscolitoare, ale dezastrului ce ne-a lovit. Linia cuptoarelor și liniei ciocanelor e punctată de semnele metalului Incandescent. Inginerul Constantin Foarfecă încearcă să ne explice cum, din înfruntarea surdă dintre metalul mașinilor și oțelul arzând se izvodește bijuteria rulmentului. Oțelul își urmează drumul contorsionat prin fiecare fază de la starea de bază — la cea de rulment, iar călăuza noastră, urmînd linia aceluiași flux, ar vrea să ne facă să Înțelegem ce simte fiecare om. In aceste zile, Ungă mașina pe care o conduce. Intr-un tablou simplificat, intr-o secvență cinematografică ruptă din întregul film al unei zile de muncă, iar sorului i s-ar reteza mișcarea repezită, de aruncare a Inelului aprins către un alt tovarăș, ce așteaptă să-l redimensioneze. La recoacere, am surprinde oameni veghind asupra optimei omogenizări a structurii metalului. La strungurile automate, Inth ,și Inth, ne-ar reține privirile strungurilor, ochii aceștia ce par a vedea In măruntaiele mașinii. Presa de marcat, oprită un moment, ne-ar lăsa să citim, In corpul cald încă al inelelor, date cu care se mîndresc metalurgiștii birlădeni — anul, numele țării și al fabricii producătoare. Pe linia automată KDM, dacă ar fi să-și întrerupă munca, Vasile Ivas, șef de echipă, Costică Popa și Constantin Ursu, strungari, am auzi. Încă o dată, cuvântul de ordine sub care se lucrează la fabrica birlădeană, de la forjă și până la magazia de produse finite, planul anual al economiei naționale nu trebuie să se resimtă de pe urmele calamităților naturale. Fiecare, oriunde ar lucra, e dator să contribuie la refacerea țării. Recenta vizită a înalților oaspeți, conducători ai partidului în frunte cu secretarul general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a întărit credința oamenilor în propriile lor forțe, le-a dat impulsuri noi pentru o muncă pe care o putem numi cea a eroismului cotidian. .L. ARBORE pe Inscripție flăcările forjei „întreaga țară a trecut cu hotărîre la înlăturarea, intr-un timp cît mai scurt, a consecințelor grave ale acestor mari calamități naturale. Intr-o atmosferă de înaltă responsabilitate și solidaritate socialistă, colectivele de oameni ai muncii din întreprinderi și instituții, șantiere, unități agricole de stat și cooperatiste și-au înzecit eforturile în muncă, hotărîte să contribuie în activitatea lor, prin rezultate obținute în creșterea producției, la recuperarea pagubelor pricinuite de inundații, la asigurarea condițiilor ca dezvoltarea economiei noastre naționale să nu fie impietată, ca sarcinile planului de stat pe acest an să poată fi îndeplinite cu succes".Din Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România și a Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, privind unele măsuri de ajutorare a populației și cooperativelor agricole de producție care au avut de suferit din cauza calamităților naturale din luna mai 1970). \ Strălucitoarele curate Am avut prilejul, în zilele acestea de muncă încordată, de eroism sublim al clasei noastre muncitoare, să constatăm, ca la o adevărată lecție practică de patriotism, înalta solidaritate civică a oamenilor din județul nostru cu cei loviți de furia apelor desferecate, profundul unanism aprins în inimile lor de suferința celor care le sunt frați, le sunt prieteni, le sunt tovarăși de luptă, de muncă, de idei pe drumul ascendent pentru înflorirea societății socialiste, sub înțeleaptă conducere a partidului. Sunt clipe pe care nu le vom uita. Cuvintele nu mai ajung pentru a traduce faptele oamenilor. La centrele de predare a bunurilor pentru sinistrați s-a declanșat o reacție de chimie sufletească in lanț, al cărei catalizator îl constituie sentimentul fraternității de veacuri al acestui popor încercat. Barajul voinței nestrămutate de a învinge, al hotărîrii, dirzeniei, solidarității, al conștiințelor înfrățite nu a putut fi străpuns de urgia naturii, de furia apelor pustiitoare. Pentru ca viata să reintre din nou pe făgașul firesc și-n zonele inundate ale țării, pentru ca oamenii aceștia harnici să-și poată reface căldura căminului răpită de apele dușmane, a fost și mai este nevoie de sprijinul nostru, al coor pe care vitregia naturii ne-a lovit mai puțin. Oamenii muncii din județul Vaslui au înțeles și înțeleg acest lucru. Pînă acum, salariații întreprinderilor și instituțiilor din județ au donat familiilor sinistrate prin acordarea valorii uneia sau mai multor zile de muncă peste 1 500 000 de lei. Prin acordarea contravalorii unei norme de muncă pe cîte o lună, membrii cooperatori din județul nostru și-au ajutat semenii cu 3 500 000 de lei. Cei peste 200 000 de lei intrați în contul 2000 vorbesc despre același spirit de solidaritate cetățenească, despre valorile înalte ale omeniei, despre fraternitate. Cooperativa „Unirea meșteșugarilor" din Vaslui va confecționa pentru familiile sinistrate 100 perechi de pantaloni de doc, 10 costume de haine, 10 perechi pantaloni și 200 rochițe pentru copii. Muncitorii Fabricii de confecții din Vaslui, de la Fabrica de mobilă, I.E.I.L. și Sprodcoop s-au hotărît să lucreze cel puțin cite 8 zile de repaus, salariile cuvenite donîndu-le familiilor din zonele calamitate, ceea ce va reprezenta aproape 1 000 000 de lei. Comisia județeană de înregistrare a bunurilor pentru sinistrați are înscrise pînă acum, în folosul populației din zonele inundate ale țării, peste 600 000 kg. de cereale de la cooperativele agricole și de la Individuali, la care se mai adaugă 123 000 de ouă, peste 33 000 kg. fasole, aproape 2 000 de păsări și alte produse. Cetățenii comunei Rebricea, ca să luăm doar un exemplu din multele pe care le-am putea da, au donat din rezervele lor 2 100 kg. de grîu si aproape 1 000 kg. de porumb, cei din comuna Pungești, deși au avut și ei de suferit de pe urma inundațiilor, au dat pentru familiile sinistrate 2 400 kg. de porumb și 1 500 kg. de grîu. Gestul acestor cetățeni care, din proprie inițiativă, au venit la centrele de colectare să predea alimente, obiecte de îmbrăcăminte și de uz casnic celor ce nu mai au casă și masă ne vorbește despre umanism socialist, despre un sentiment patriotic robust, despre hotărîrea fermă de a contribui prin toate mijloacele la recuperarea grabnică a pierderilor provocate economiei naționale de calamități, la ajutorarea oamenilor din regiunile sinistrate ale tării, a oamenilor care refac printr-un efort eroic viata lor de odinioară, a fabricilor și uzinelor care au suferit avarii sau distrugeri însemnate. Nimic nu este mai sublim decît să-ți ajuți patria și poporul al cărui fiu ești I Omenia își dezvăluiem aceste împrejurări strălucitoarele ei carate " GHEORGHE APOSTOL Ne ajutăm semenii, dăruindu-ne muncii IO... ’»'ft PUț UL , o zi ca atîtea altele. In sectoarele Fabricii de confecții din Vas,iar oamenii mînuiesc cu precizie mașinile, execută operațiile știute de fiecare. Și, totuși, există o încordare anume: chipurile tuturor lucrătorilor au o expresie de maximă preocupare. Chiar și cei care au pășit abia pragul adolescenței — pentru că în unitatea industrială vasluiana sunt foarte mulți tineri — au un aer de maturitate care îi prinde bine. <cu siguranță că dramaticele momente prin care țara trece le-a întărit muncitorilor de aici, ca de pretutindeni. Și mai mult, maturitatea civică. Angajamentele închinate țării, lovită de nevolnicele ape, vorbesc deja în graiul viu al faptelor. Ne găsim într-o hală imensă, de dteva mii de metri pătrați. Aici lucrătoarele în halate albastre metamorfozează materia primă — stofele, tergalui, valurile de teten etc. — în semifabricate. Tovarășul Vasile Găian, dispecer la serviciul de producție al fabricii, ne conduce intr-o altă sală. Facem cunoștință cu Maria Zabiniuc. Este șefa sectorului III. — Știm că, pentru ajutorarea sinistraților, pentru compensarea pierderilor pe țară, v-ați angajat și dumneavoastră, toți cei din fabrică, să efectuat ore de muncă în afara programului, cîte un schimb la două săptămini, duminica ... — Da. Valoarea producției globale obținută de sectorul nostru, în cele două duminici lucrate, s-a ridicat la circa 138 000 de lei. Mai concret i s-au confecționat 750 de șarafane, 200 de salopete, 350 de halate și 700 de șorturi. Așa vom proceda pînă la sfîrșitul anului. Firește, căutăm să depășim cifrele prezente. Ne aflăm în sectorul II, unde sînt executate costume, sacouri, pantaloni. Rafael Chariton, șef de brigadă, ne confirma depășirea planului de producție. Î4 la sută. Pe sector, în orele de lucru de duminică s-au executat 1000 de costume. Valeria Pricop, este una din sutele de fete venite din satele județului la întreprinderea vasluiană. Elena Rus, croitoreasă în sectorul I, în vîrstă de 22 de ani, este cea mai tînără ajutoare de meșter. Răspunde de un colectiv format din 40 de lucrătoare. După felul în care muncesc acum, nu poate încăpea îndoiala că angajamentul lor de a produce și mai multe raglane din teten, peste plan, se va împlini, des, într-un alt corp al unității propierea industriale, în adepozitului cu produse finite, pregătite pentru expediție, îl găsim pe „responsabilul calității” pe fabrică, Constantin Ursu. „De aproximativ doi ani, nu avem refuzuri nici din partea beneficiarilor interni, terni ...", nici a celor exne informează responsabilul G.T.G. Producție peste plan, calitate, noi soluții pentru extinderea, într-un viitor apropiat, a capacității industriale, căutarea noului în domeniul confecțiilor, ore de muncă suplimentare pentru semenii noștri năpăstuiți de ape — noțiuni care se contopesc în cuvintele : omul sprijină pe om, dăruindu-se muncii. VASILE IANCU La centrul nr. 6 din Bîrlad, locuitorii cartierului au depus obiecte în valoare de peste 80.000 de lei.